1944 – Primavara lui ’44

1944bEram in clasa doua si-mi aduc aminte ca in momentul in care se anunta prealarma, invatatorul ne trimitea pe toti acasa. Eu care invatam la scoala primara “Ienechita Vacarescu” de pe Serban Voda, la doi pasi de Bdul Marasesti, aveam o bucata buna de mers pentru a ajunge acasa . In acest timp, toata lumea se grabea catre locuinte sau adaposturi iar in momentul declansarii alarmei nimic nu se mai misca pe strazi. In aceeasi directie cu mine mai mergeau trei colegi, cu care de cele mai multe ori porneam pe jos, tramvaiele fiind oprite si abandonate in mijlocul strazilor. Ne grabeam cat puteam si ne strecuram cat mai aproape de cladiri sau de garduri pentru a nu fi vazuti de catre cei de la AP (Apararea Pasiva), care ne-ar fi oprit si ne-ar fi introdus in cel mai apropiat adapost, sau de sus de catre cei din avioane!!!
Ce naivi eram! Si nu numai noi ci si adultii. Toata lumea vorbea in soapta ca sa nu fie auzita de piloti. Acum, datorita evolutiei tehnicii, aceste lucruri ar fi posibile, dar atunci…? Pur si simplu nu stiam!
De foarte multe ori nu se intampla nimic! La un timp dupa declansarea alarmei se suna incetarea si incet, incet viata isi relua cursul si totul reintra in normal.
Intr-o zi, dupa ce fuseseram expediati acasa, si ne aflam cam prin dreptul crematoriului Cenusa de pe Serban Voda, au aparut niste avioane ce se incapatanau sa bombardeze “cociocul” ( Parcul Tineretului de azi) pentru a reduce la tacere o baterie de tunuri antiaeriene plasata prin smarcuri si care tragea cu inversunare in ele.
Noi ne-am ghemuit langa un gard si nu ne-am miscat pana ce nu s-a linistit totul.
Cand am ajuns acasa, mama era disperata ca nu stia nimic despre mine.
Pe la inceputul verii, tata a hotarat sa ne scoata din Bucuresti si sa ne puna la adapost de nebunia care incepuse sa ia proportii.
Asa ca intr-o zi, mama, sora mea si cu mine, ne-am refugiat in comuna Hotarele, la circa 50 de kilometri de capitala spre Oltenita.
Dar despre asta, cu alt prilej.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *