Month: November 2008

Primul lucru la care ma gandesc cu tristete este acela al foartei slabe publicitati facute acestui eveniment. Nu imi propun sa caut responsabilitati, dar cand initiezi o asemenea actiune, toate fortele implicate trebuiau sa conlucreze pentru desfasurarea cu succes a importantului eveniment cum a fost METRION ANIMATION FILM FESTIVAL.

Am inteles ca vor urma si alte editii ale acestui festival si nu exagerez daca ii sfatuiesc pe organizatori sa inceapa inca de pe acum sa-si stabileasca un calendar cu obiective si responsabilitati. Fiind vorba de o competitie, vor avea nevoie de un juriu. Va fi necesara o separare a tipurilor de filme ce vor intra in concurs(filme pentru copii, adulti, publicitare, etc.) si nu proiectii cu filme amestecate, ca in acest an, foarte greu de urmarit. Deasemenea, in cazul unei participari numeroase ar trebui stabilit un numar de filme cu care o tara poate participa in concurs(lasand tarii respective sarcina de a-si face propria selectie) sau o preselectie facuta de organizatori pe baza unor criterii clare comunicate din timp concurentilor. Se pot organiza proiectii – hors concurs – cu toate filmele prezentate pentru o cunoastere mai detaliata a fenomenului animatiei actuale la nivel international, scoli,tendinte, tehnici noi, etc. Un capitol foarte special ar trebui sa stea in atentia organizatorilor si anume publiciatea, folosind toate mijloacele mass-media atat locale cat si la nivel national.

In acest an, pentru a ma referi doar la un singur aspect, afisajul stradal a fost facut la intamplare si in
multe cazuri in locuri neinspirat alese(ganguri, spatele cladirilor, s.a.m.d.). Nu ar fi rau ca festivalul sa aiba o deviza cat mai generoasa si mai actuala pentru a stabili din start tematica admisa in concurs. Imi amintesc de un astfel de festival a carui deviza era “omul si lumea lui”. Interesant este faptul ca tinerii animatori
din Oradea au facut absolut toti filmulete sub deviza “spiritul lui Emile Cohl”, deci idei exista. Pentru a incheia acest capitol, vreau sa mai spun cateva cuvinte despre publicitate. Organizatorii, prin cel mai implicat sufletist al festivalului, prof.Zoltan Balazs au reusit nu fara dificultate sa obtina cu sprijinul direct al managerului general al Studioului Animafilm, Dna. Manuela Hodor si cu ajutorul C.N.C.-ului sa aduca la Oradea patru (!!!!!) lung metraje de animatie romanesti: – “Quo vadis homo sapiens?” regia Ion Popescu Gopo, “O scurta poveste” regia Radu Igaszag si “Robinson Crusoe” si “Uimitoarele aventuri ala muschetarilor” a caror regie am semnat-o. Toate aceste filme au fost programate pentru a fi vizionate la cinematograful Libertatea situat chiar in centrul orasului pe perioada 24 – 28 octombrie la cele mai diferite ore: 11 – 16 -18 – 20 dar majoritatea spectatorilor le-au ignorat tocmai datorita lipsei de publicitate. Nici macar cinematograful nu avea identitate, intrarea facandu-se print-o sala de biliard, apoi printr-o cafenea. Mi s-a explicat ca dat fiind vacanta elevilor…..Bun! Elevii! Dar studentii? Majoritatea stiau cand are loc “balul bobocilor ” dar despre aceste filme habar nu aveau. Nu cred ca vor mai avea ocazia sa le vada asa curand si este pacat de eforturile catorva oameni de bine care au facilitat aducerea la Oradea a peliculelor susamintite.
Nota speciala. Am fost placut surprins sa constat ca filmul meu “Robinson Crusoe” a fost subtitrat in engleza si ca s-a scos “lozinca” nefericita pe care am pus-o la finalul filmului la cererea conducerii de atunci a Studioului Animafilm (1974).
Multumesc pe aceasta cale celor ce au facut operatia susamintita.

Chiar in prima zi a festivalului, gazdele s-au gandit si bine au facut, sa consacre debutul manifestarilor artistice unui eveniment de notorietate si anume omagierea celui mai vechi cineamator de animatie din tara, oradeanul Zenobiu Domide.

 

Prin bunavointa fiicei sale(foto), participantii au putut urmari interesanta si originala expozitie de desene, caricaturi si adevarate pledoarii pentru cea de-a 7-a arta bis cum i se mai spune acum animatiei ca si vizionarea a peste 15 filmulete de animatie realizate pe pelicula de 8 mm. si fara sunet. Despre el as dori sa scriu doar cateva cuvinte pentru a va face o idee ce inseamna pasiunea adevarata.

Cand am fost invitat sa-i cunosc familia si “studioul” am ramas surprins ca aceeasi incapere era si camera de locuit si platou de filmare. Doar o draperie despartea partea comuna de spatiul rezervat activitatii careia i s-a dedicat cu atatea sacrificii. Multimea de diplome si premii obtinute in lunga activitate de cineamator care umpleau peretii pana la tavan(real!!!), statea marturie aprecierilor de care s-a bucurat din partea juriilor in fata carora si-a prezentat peliculele. Imi aduc aminte cu emotie ca insusi Gopo l-a felicitat cu prilejul unei competitii a cineamatorilor avand numai cuvinte de apreciere pentru activitatea neobositului cineamator oradean. Imi scot palaria in fata omagierii lui Zenobiu Domide de catre noua generatie de animatori care se dezvolta sub bune auspicii la Oradea. Felicitari!

Metrion – Animation film festival, 24 – 28 october 2008 – Oradea

Intr-una din zile, primesc un telefon :

– Ma numesc Zoltan Balazs si am placerea sa va invit la festivalul de animatie de la Oradea care va avea loc intre 24 si 28 octombrie. Am vorbit si cu Dl. Radu Igaszag si mi-a dat numarul dvs. de telefon pentru a va intreba daca puteti onora invitatia noastra…..

Intai am crezut ca cineva imi face o farsa! De unde si pana unde festival de animatie la Oradea?

Abia se incheiase festivalul ANIM’EST de la Bucuresti si acum altul?

Dupa ce m-am asigurat ca nu este vorba de nicio gluma convenim detaliile deplasarii la Oradea si pe 24 octombrie ajungem in primitorul oras de pe Crisul Repede.

“E pur si muove”

Sincer sa fiu nu credeam ca voi mai apuca sa vad revigorarea animatiei noastre si in niciun caz undeva la un capat de tara, tocmai la Oradea. Nu stiam nimic despre preocuparile tinerilor de aici in ale animatiei, necum sa organizeze un festival de profil. Organizatorii s-au straduit ca totul sa mearga cat mai bine, dar cum se intampla de cele mai multe ori cand nu ai la dispozitie fonduri suficiente si nici oameni, doar pasiunea catorva sufletisti a facut ca acest eveniment sa nu se transforme intr-un esec. Dintre acestia, merita sa mentionez cateva nume care s-au detasat in mod special prin eforturile depuse si anume: prof. Zoltan Balazs care dincolo de pregatirea studentilor sai din cadrul Universitatii Crestine Partium – clasa de Arte Plastice a Facultatii de Arta a fost o prezenta activa in toate actiunile organizarii acestui festival sau Dl. Rencsik Imre directorul asezamantului spiritual POSTICUM care a facut eforturi deosebite in a asigura cadrul optim pentru desfasurarea vizionarilor, intalnirilor si discutiilor dintre participanti. Ei s-au bazat pe sprijinul catorva colaboratori, putini la numar dar de calitate. Nu amintesc numele lor pentru a nu nedreptati pe cineva. Oricum se simtea nevoia de inca cel putin atatia.

Dar mai presus de toate trebuie sa mentionez numele prof. universitar Radu Igaszag din cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica “Ion Luca Caragiale” Bucuresti, el insusi oradean, care a aprins flacara interesului pentru filmul de animatie atat in capitala cat si in frumosul oras bihorean. In cel mai pur stil ardelenesc, au tacut si au facut.

Am avut sansa de a viziona un pachet de filmulete realizate de studentii anului II ai facultatii oradene susamintite si cateva ale celor din ultimul an. Progresul este evident iar filmele realizate de ultimii concurau cu animatia facuta de multi animatori profesionisti cu state vechi de serviciu. Din nefericire cei mai multi dintre ei iau drumul spre Ungaria sau spre vestul europei. Aici unde au fost descoperiti si pregatiti nu raman, neavand unde sa-si puna in valoare talentul. Altii au preferat sa-si schimbe optiunile din aceleasi motive si s-au orientat spre agentiile publicitare facand grafica sau un fel de animatie aservita spotului, ceruta de cele mai multe ori de oameni straini de aceasta arta, dar fara elementele ce o definesc ca atare si anume trairea. Intr-un anume sens se vor deprofesionaliza cu timpul iar ramanerea lor in afara fenomenului cinematografic nu este benefica pentru, imi permit sa spun, filmului autohton de gen.

Supravietuirea este un deziderat ce nu poate fi ignorat.

Ce e de facut? Cum putem ajuta acesti oameni talentati sa acceada catre culmile profesiei de animator si sa fie stimulati in asa fel incat sa-si puna in valoare capacitatea artistica in slujba filmului romanesc de animatie si nu in alte tari care nu au investit nimic in pregatirea lor? Profitand doar de posibilitati materiale superioare noua ii racoleaza pur si simplu. Sunt foarte multi creatori nascuti in zonele de nord al tarii care au plecat, unii definitiv, in Ungaria, pentru a da doar un exemplu. Daca nu se va face nimic, Romania va fi ca si pana acum o sursa permanenta de” imbogatire” a altor state cu oameni valorosi. Nu vi se pare cunoscut fenomenul? Ati observat cumva ca alesii nostri sa se preocupe, in afara de propriul interes, de a gasi solutii pentru a stavili exodul de valori catre alte

meleaguri? Daca da, spuneti-mi un caz. Dar despre acest lucru voi mai scrie. Nu pot sta nepasator cand vad ce se intampla.