ABC-ul miscarii – partea 6

Tipuri de miscare cu repetitie.
Ciclicele.

In filmul de desen animat, miscarile repetitive (R) au capatat denumirea de miscari ciclice sau pur si simplu doar ciclice. Ele, in functie de felul miscarii, au fost incadrate in cateva mari categorii ;

Foto D1ACiclicele ROmiscarea “rotunda” adica o miscare in care numerele desenelor se folosesc in maniera 1 > 2 > 3 > 4 >….> 1, in care ultimul desen se leaga direct de primul desen.

Acest gen de ciclice sunt folosite in rotiri, toate mersurile personajelor, ninsoare, ploaie, etc.

Vezi Foto D1.

Ciclicele RZ – adica miscarea in balans in care desenele se folosesc in Foto D2Amaniera 1 > 2 > 3 > 4 > 5 > 4 > 3 > 2 > 1 > 2… si se folosesc in miscarile de pendulare si in miscarea serpuita, ondulatorie, miscarea unor tipuri de valuri, etc.

(Foto D2)

 

Ciclicele RDmiscarea “dezordonata”.
De fapt o repetare aleatorie a desenelor, tocmai pentru ca asemenea miscari nu respecta nici o regula.
Desenele se folosesc in maniera 1 > 3 > 2 > 1 > 5 > 4 > 5 > 3..si sunt de mare efect la miscarea flacarilor, tremuratul de frig sau de frica, izbiri, fulgere, etc.
Despre acestea voi vorbi insa cu alt prilej.

 

Fixurile in miscare.

Fixul, este filmarea unui desen nemiscat (fix, static) mai mult de doua fotograme. Cu unele exceptii, in miscarea filmata la o fotograma, un “static” de doua imagini pentru acelasi desen poate capata sensul de fix.
Cateva exemple; Intr-o miscare de pendulare, un leagan sa spunem, are un punct A din care pleaca si un punct B in care ajunge (capatul miscarii) dupa care prin balansare se intoarce in punctul A, apoi pleaca din nou catre B. Miscarea din punctul A catre B contine in interiorul ei, scheme, atat accelerare, din punctul A catre jumatatea miscarii X dar si de incetinire din X spre B.
La intoarcerea din B in A prin X schema va fi inversa, accelerare – decelerare.
Foto C3ALa capatul fiecarei miscari, in punctele A si B , unde se schimba sensul, se “dau” fixuri de cate 3 – 4 fotograme. Acest lucru este valabil aproape in toate punctele unde miscarea isi schimba directia, cu atat mai necesar cand miscarea este un du-te – vino, cu traiectorii diametral opuse.
Notarea fixurilor se face in jurnalul de filmare in modul urmator. (Foto C3)
In jurnal sunt trecute toate desenele ce alcatuiesc un ciclic de pendulare (RZ). Se observa ca acestea sunt puse in ordine crescatoare, pe un sens si descrescatoare pe sensul de intoarcere. Desenele 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 (intermediarele) ocupa in jurnalul de filmare cate doua rubrici orizontale, fiecare rubrica reprezentantand cate o fotograma de miscare. Capetele de miscare 1 si 9, adica cele unde miscarea se opreste putin pentru a-si schimba sensul, l-au fost repartizate cate patru fotograme (marcate cu acolade) adica tocmai “fixul” de care vorbeam inainte. Capetele 1 si 9 ( fiind schimbari de sens al miscarii de pendulare) au fost filmate la cate 4 fotograme fiecare.
Le-am marcat cu acolade pentru ca sa le identificati mai usor dar acest lucru nu se face in realitate.
Sunt situatii cand este necesar un fix mai mare. Pentru
a nu se pierde timp cu numararea fotogramelor in jurnalul de filmare, desenul care urmeaza a ramane nemiscat mai multe fotograme, este introdus intr-un chenar iar sub el este scris de ex. – fix 18 ft. – (fotograme).

Capetele de miscare si schemele de distribuire a desenelor intermediare.

Foto D3ADespre acest lucru am mai pomenit, dar am considerat necesar sa reamintesc acest lucru si acum, cand veti afla de fapt ce este intermediarul din punct de vedere vizual.
Un desen intermediar, este un desen care trebuie sa contina atat caracteristici ale desenului din care porneste dar si ale celui la care va ajunge. De exemplu, daca trebuie facut un intermediar intre un cerc si un patrat, desenul de mijloc va avea forma unui patrat usor bombat si cu colturile rotunjite.
(Foto D3)

Daca ar trebui sa se faca inca un intermediar intre intermediarul de mijloc si primul cap (cercul), acesta va semana tot mai mult cu un cerc. La fel daca se va introduce un intermediar intre cel de mijloc si capul al doilea (patratul), acesta va semana tot mai mult cu patrulaterul.
In concluzie, aceste desene fac tranzitia gradata intre doua capete si la distante stabilite de animator.

Din nou despre intermediare.

Nota
Desenele realizate de animator (capetele de miscare) sunt numerotate iar cifrele respective sunt incercuite pentru a nu fi confundate cu desenele intermediare care sunt si ele numerotate dar fara aceasta marcare (incercuirea).

Au fost cateva situatii, hai sa le spun amuzante, cand cerandu-i unui cursant sa-mi deseneze intermediarul de mijloc intre cifra 1 si cifra 3, mi-a desenat cifra doi!!!.
Foto F5ADar aceste cazuri au fost destul de rare si au fost posibile doar dorintei de a demonstra ca rezolvarea e la mintea cocosului. Am sa prezint in Foto F5, interpretarea corecta a trei intermediare (2, 3 si 4) intre capetele 1 si 5.
Foarte multe erori in animatie au la origine o subestimare sau o tratare usuratica a cerintelor.

Daca am avea doua capete de miscare (doua linii) care fac intre ele un unghi oarecare, intermediarul de mijloc ar fi bisectoarea unghiului format.
Intermediarele sunt realizate mereu in acelasi mod, pe mijlocul dintre doua desene, fie ele capete, intermediare sau intre capete si intermediare.
Se are grija totdeauna ca intre doua capete sa fie realizat intai intermediarul de mijloc.
Apoi intre acesta si unul din capete, un alt intermediar de mijloc si tot asa pana spatiul dintre capete este acoperit cu desene intermediare conform schemei indicate.
Miscarea completa va arata ca un evantai deschis.
Pentru o miscare mai complexa, este recomandata distribuirea capetelor la spatii inegale si folosirea cu cat mai multa zgarcenie a schemelor complexe (cu multe intermediare intre doua capete). Cu cat sunt mai multe capete de miscare si mai putine intermediare, cu atat este mai bine controlata miscarea de catre animator.
Pe vremea cand lucram intermediare, erau animatori care faceau doua capete si scheme pentru 27 de desene de completare. Cand ai o miscare lineara, poti face si asemenea scheme dar personal nu recomand a se folosi acest mod de tratare a miscarii.

Intr-un ciclic de mers, schemele distribuirii intermediarelor trebuie sa fie identice atat pentru un picior cat si pentru celalalt. In caz contrar, in mers se creeaza un accident. Un picior se deplaseaza altfel decat opusul lui. Daca nu se doreste un mers normal, atunci dispunerea intermediarelor poate fi facuta si in acest mod, de exemplu cu piciorul drept paseste in 7 desene iar stangul in 3 sau 4 desene.
Se va obtine o miscare in care piciorul cu mai multe desene se va deplasa mai lent fata de celalalt.

Schema de distribuire a intermediarelor intr-un ciclic de mers. (Varianta)

Foto D4ASchema pe care o prezint, este o gaselnita a mea pentru a avea un control riguros asupra miscarii in interiorul ciclicului, in acelasi
timp putand dispune un numar de intermediare in asa fel incat sa pot sincroniza pasii chiar si unui ritm sonor.
Se observa simetria pe diagonalele schemei. (Foto D4)
Sistemul este simplu.
Se stabilesc intai MIJLOACELE dintre capete.
(2, 7, 9 si 14)
Apoi daca punem un alt mijloc in dreapta sus, trebuie facut acelasi lucru stanga jos. ( 6 si 13 ).
La fel si pentru intermediarele 4 si 11. Observati simetria pe diagonala? In asemenea situatie personajul va merge la fel cu ambele picioare. Daca voiam sa creez un “accident” al mersului, foloseam mai multe desene
pentru un pas. In filmul “Jos masca” aveam un personaj care schiopata si pentru acest lucru, un picior se “grabea” fata de celalalt. Mergea sontac, sontac, exact de ce aveam nevoie iar maniera de mers a fost facuta exact in sensul celor de mai sus. Un pas era facut din mai multe desene iar celalalt din mai putine.
Putem accelera, incetini sau realiza o miscare egala folosind oricare dintre schemele pe care le-am mai prezentat.
Pentru a fi mai clar, am marcat cu “acolade” mijloacele, apoi mijloacele – mijloacelor, etc.
Repet. Intermediarele se realizeaza NUMAI pe mijloacele stabilite de animator.
Cu multi ani in urma, daca primeam de la animator doua capete, sa zicem 1 si 5, fara nici o schema intre ele, se intelegea de la sine ca trebuiau introduse trei intermediare la distante egale. Intai il desenam pe 3. Apoi intre 1 si 3 il desenam pe 2. Apoi intre 3 si 5 il faceam pe 4. Aceasta
este tehnica desenarii tuturor intermediarelor.
In acest moment aveam desenele 1, 2, 3, 4 si 5 cu
spatii egale intre ele.

Dar despre capete de miscare, scheme si intermediare voi mai avea ocazia sa “vorbesc” si in episoadele urmatoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *