ABC-ul miscarii – partea 8

Foto F1AAm vorbit cu ceva timp in urma despre ciclice si aminteam de ciclicele de tip RD (repetitie dezordonata), in sensul ca desenele nu respecta nici o simetrie in miscare. Focul se numara printre acestea.
Prezint in Foto F1 un numar de 6 desene de foc iar filmarea acestora se face la una sau doua fotograme intr-un mod complet la intamplare. In prezentarea desenelor se observa unele cifre care se repeta, insemnand ca acel desen va fi filmat la doua fotograme spre deosebire de celelalte.
Se observa de asemenea modul “intentionat” de a nu repeta
desenele ca la unul din celelalte tipuri de ciclice.
Bineinteles ca desenele, in timpul filmarii nu sunt desfasurate ca in desenul meu, ele fiind suprapuse peste, hai sa zicem, cateva lemne.
In niciun caz nu vor fi folosite ca o chinograma.

De la un simplu desen.

Foto F2ACu un singur desen se poate realiza “ceva” in afara de miscari de translatie?
Da! Va prezint un desen (poate fi colorat si decupat din carton) si care in timpul demonstratiei este intors ca intr-o oglinda, obtinandu-se astfel un fluture cu aripile in sus si “urmatorul”, de fapt acelasi, cu aripile in jos.
Ati observat ca fluturii au un zbor zigzagat si plasarea acestui desen in pozitii diferite, pe o linie imaginara cat mai franta reda cu fidelitate zborul acestei insecte. Foto F2

Foto F 6AIn Foto F6 prezint cateva repetitii, unele deja cunoscute.
Capetele unui mers biped (sus stanga).
In dreapta capetele unei rotiri (intre A, B, C, D si din nou in A) Intre aceste desene se pot introduce si intermediare.
Cate si cum, stabileste cel ce face miscarea.
Mai jos este un ciclic RO din 3 desene – fara intermediare – pentru rotirea unei elice de avion.
Este facuta doar din efecte care “ciupesc” unul din celalalt in timpul rotatiei pentru a conduce privirea pe sensul miscarii.
Despre ciclicul de pasari cu aripi mari se stie ca fac parte din ciclicele RO ca si cele de mai sus.
Palele unei mori de vant, presupun doar doua capete, din A si B. Se fac intermediare din A in B, pe sensul rotirii acelor ceasului si bine-nteles din B in A-ul urmator.
A nu se confunda si a se face intermediarele in sens contra orar.
Atunci palele vor avea o miscare inainte – inapoi fara avansare, ceeace este gresit.
Trebuie sa mai tineti seama de un lucru, cand faceti asemenea ciclice
si anume; palele (in acest caz) trebuie sa fie absolut la fel.
Daca una din pale are o alta culoare, alt model sau alta dimensiune, ciclicul trebuie completat pana pala respectiva ajunge langa pala din care a pornit, deci trebuie sa faca un ciclu complet.
Daca totusi este nevoie de o asemenea constructie, atunci trebuie sa o faceti in maniera rotirii aratate sus dreapta in fotografia de fata.
Ultimul ciclic este de tip RZ si reprezinta un tampon de sugativa intr-un balans, cu schema – accelerare – decelerare si cele trei capete.
Stiti ca filmarea unui ciclic de acest tip (RZ) se face folosind desenele in
ordine pana la ultimul cap (11), urmeaza un fix de 3 – 4 fotograme si reintoarcerea pana in 1 (alt fix) si se reia.

Foto F 7AIn Foto F7 aveti un ciclic din 3 desene A, B si C ale unui fulger si filmarea lor se face aleatoriu fiind un ciclic de tip RD (dezordonat) ca si la foc. Durata lui nu ar trebui sa fie mai mare de 8 – 10 fotograme si filmate cumva la modul;A, BB, C, AA, B, CC, B, apoi facuta o pauza si se pot relua desenele intoarse cu fata in jos (va fulgera pe o diagonala stanga sus, dreapta jos) si mari eventual repetarea desenelor cu inca doua fotograme in plus, apoi din nou o scurta pauza si un “alt” fulger doar din 5 fotograme. Cu acelasi numar de desene se pot crea foarte multe variatii de miscare doar din conceperea jurnalului de filmare.
Un exemplu in acest sens este un ciclic (RZ) cu o masina avand capetele 1 si 9. Alaturi este un jurnal care indica operatorului cum va filma.
Se observa din jurnal ca desenele nu se repeta 1, 2, 3….6, 7, 8, 9 si apoi
sa se intoarca 8, 7, 6,…..3, 2, 1. In interiorul miscarii sus – jos au fost introduse moduri diferite de folosire a desenelor in asa fel incat masina se va zdruncina total dezordonat.
Si nu am deformat masina decat o data (in capul 9).
Pentru miscari de acest gen trebuiesc facute mai multe capete si cu intermediare de legatura intre ele.
Eu am vrut sa subliniez din nou doar importanta jurnalului de filmare si rolul sau in filmul de desen animat.

 

Foto F3ACand miscarea este mai complexa, animatorul solicita intermediare “interpretate”, in sensul ca nu sunt realizate riguros la mijlocul dintre doua capete.
In acest sens capetele respective contin sageti sau altfel de indicatii ce orienteaza traiectoria desenelor de completare. Foto F3 in care intermediaristului i se indica traiectoria pe care sa va deplasa piciorul in avansare si cea a bratelor in leganare.
Cand se vrea altfel, indicatiile vor fi corespunzatoare cu intentia animatorului.
Deasemenea, un animator care se respecta, nu va da spre rezolvare intermediaristului un desen de mijloc intre doua profile stanga – dreapta (1 – 9 in cazul de fata) sau personajul vazut din fata – spate fara nici un profil, ca sa nu mai vorbesc si de un 3/4 necesar.
Foto F4AIn Foto F4 este prezentata o rotire profil stanga in profil
dreapta prin capul 5 de fata si cele doua 3/4 – uri necesare. In aceasta situatie, intermediarele sunt usor de executat.

In munca de animatie, odata ce ai o echipa bine pregatita, corecturile in urma vizionarii probelor de miscare (pencil-test) se vor referi doar la lungirea – scurtarea fixurilor, eventual accelerari – incetiniri in unele portiuni ale scenei vizionate.
Cand inscenarea nu a fost inteleasa, rezultatul este sanctionat cu refacerea intregii scene. Si acest lucru e grav.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *