– BENZI DESENATE – continuare

Din almanahul “SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE ROMANESC”

– Printre multele materiale prezentate in cuprinsul almanahului, personal am realizat un decupaj ilustrat ( gen banda desenata) al episodului ” VARANUL ” din serialul ” Aventuri submarine ” si pe care il voi posta azi pe blog.

Varanul1

– Ilustratiile prezente au fost in acelasi timp si un exercitiu
pentru informarea factorilor de decizie de cum va arata viitorul film si
au stat la baza decupajului regizoral de mai tarziu.

Varanul2

– O regula pe care am impus-o la ” Aventuri submarine “, in care fiecare film( episod ) avea o poveste de sine statatoare, a fost aceea ca fiecare inceput si sfarsit sa fie identice tuturor episoadelor aducand inca un argument in sprijinul ideii de serial.

Varanul3

– Nici acest episod nu face exceptie de la aceasta regula, filmul incepand cu nava celor doi frati colindand marile si oceanele lumii in speranta unor noi descoperiri si se incheie, dupa consumarea intamplarilor cu broastele testoase si varanul, cu plecarea navei spre alte aventuri.

Varanul4

– Textele ce insotesc imaginile benzii desenate, sunt adaptari din scenariul literar, chiar daca de cele mai multe ori imaginile vorbesc de la sine nefiind necesare explicatii suplimentare iar ortografia este cea din anii ’80.

Varanul5

– Din nefericire, o serie de alte benzi desenate ale unor colegi de-ai mei, nu le-am putut utiliza datorita starii tehnice necorespunzatoare, dupa cum am mai mentionat,.

Varanul6

– Mi s-a parut totusi mai importanta postarea, daca nu a tuturor, macar a catorva realizatori prezenti in paginile ” Scurtei istorii….. “.
Cu aceste imagini inchei suita de postari a benzilor desenate.

Urmeaza spicuiri din “Caietul de documentare cinematografica 3 – 5 / 1966”
– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 23

” Refuzul de a imita “

Inca de la primele sale filme, IMAGINE CU IMAGINE /1952/ si FAZE ALE
FORMEI /1955/, Robert Breer isi afisase net indiferenta pentru miscarea naturala si veridica.
In UN OM SI CAINELE SAU AU PORNIT SA CAUTE AER /1958/, a consimtit in mod exceptional, ca la discretia unui trasaj voit insuficient dar de o extraordinara libertate, sa lase sa apara un personaj plimbandu-si cainele, personaj pe care OMUL ZBURATOR al lui Dunning /1963/ il reia, fara indoiala inconstient, adaugandu-i o splendoare materiala care face aparitia mai comunicabila dar nu mai exemplara.
Printr-un desen in mod voit liber, Breer vrea sa dea evolutiei miscarilor grafice o valoare imprevizibila. Avem de-a face cu dezvoltarea capricioasa, nemotivata, calma a unor evolutii de linii care nu reprezinta nimic, care sunt lipsite de orice asemanare psihologica, de orice pantomima punctata prin aparitia unor semne lizibile ( ca animalele si casele din texturile informaliste din CAPRICII IN CULORIde McLaren ). Aceste bucati de animatie pura intentioneaza in mod constient sa elimine amintirea a ceea ce s-a mai vazut si totodata orice posibilitate de a prevedea ceea ce va urma, pentru a pune in evidenta specificul animatiei.
Dar dupa ce a descoperit intr-o zi ca ochiul omenesc poate aprecia aproape la imagine animarea si poate distinge douzeci si patru de imagini diferite pe secunda, Robert Breer a inceput, de la JAMESTOWN BALLOS /1957/, BLAZES /1961/ sa traga concluziile extreme ale logicii separatoare a imaginilor succesive.
El a realizat filme inregistrand pe fiecare imagine un tablou cu material si cu subiect diferit. Vibratia celor 24 de imagini pe secunda pe care McLaren o exploata cu miscarile spasmodice din BLINKITY BLANK sau cu desenul pe pelicula cadrata, iar John Hubley sau Lapoujade prin texturile plastice in miscare, devine la Breer unicul continut al comunicarii, ceea ce pentru multi dintre spectatori echivaleaza cu un nonsens total.

Va urma –

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *