Domnului redactor sef al ziarului “Evenimentul Zilei Special”

Mihai SurubaruAm primit de la regizorul Mihai Surubaru, copia scrisorii pe care a adresat-o ziarului “Evenimentul Zilei”, pe care o puteti lectura mai jos.

Dle redactor sef al evz(duminica)

Va rog sa publicati art de mai jos, ca replica la cele scrise de Ionut Fantaziu in ziarul dvs din 11 si 13 dec 2009. Respectivul articol a starnit revolta profesionistilor si lezeaza grav legea drepturilor de autor:
Tot ce incepe bine, se termina rau!
Tot ce incepe rau, se termina si mai rau! (Murphy)

In ziarul Ev. Zilei, in numerele de vineri 11 dec 2009 si duminica 13 dec 2009 este publicat un interviu dat de mine, cu multa amabilitate, jurnalistului Ionut Fantaziu. Dar… ce -i spun eu si ce scrie el! Respectivul articol este plin de greseli si confuzii, de afirmatii ce nu-mi apartin, unele incalcand flagrant legea drepturilor de autor. In urma numeroaselor nedumeriri ale colegilor de breasla , precum si ale legatarilor unor artisti decedati, ma simt obligat sa fac urmatoarele precizari si corectii:
1/- Eu nu sunt desenator- termen mult prea vag in lumea filmului de animatie- sunt regizor cu multe titluri de film, de cele mai multe ori am semnat si scenariile. Am lucrat 13 ani la Animafilm si 20 ani am prestat servicii de animatie pt mari studiouri din Europa.
Sunt si licentiat in Drept, lucru necesar pt a semna contracte cu parteneri externi sau pt a fi producator. In prezent sunt directorul SC Clasic Studio unde am produs filmul de 30 min “O zi din viata lui Ionescu” la care semnez scenariul si regia.
2/- Nu sunt “bunicul desenelor animate”. Parintii desenelor animate romanesti sunt Aurel Petrescu(1897-1948) si Marin Iorda(1901-1972). Dupa “‘generatia pionerilor'”, urmeaza “‘generatia Gopo,” constituita din mari artisti si pedagogi ca: Ion Popescu Gopo, Victor Antonescu, Ion Truica, Laurentiu Sarbu, Olimp Varasteanu, Sasu Eduard, Nell Cobar, Badea Artin, Adrian Petringenaru, Isabela Petrasincu, Luminita Cazacu, Liana Petrutiu, etc. Dupa ei, urmeaza generatia mea, cu foarte multe talente, in mare parte neimplinite. Dupa 1990 , datorita modificarii atitudinii Min. Culturii, bugetul alocat animatiei a fost sistat. Acest lucru a dus la emigrarea animatorilor si la constituirea de mici studiouri, axate mai mult pe prestari servicii de animatie pt mari studiouri europene. Putine insa, au reusit sa supravetiuasca. Enumar din aceasta generatie,( a treia) din care fac si eu parte artisti ca:
Lucian Profirescu, Mihai Marian, Valentin Eliseu, Bujor Stefanescu, Cain Valentin, Calin Cazan, Virgil Toader, Octav Frecea , si altii.
3/- Nu eu sunt creatorul lui “Balanel si Miaunel”. Acestia sunt Sasu Eduard si Badea Artin ( ambii decedati). Eu am venit mult mai tarziu in Animafilm si nu am lucrat la acest serial. Regretatul Lucian Profirescu a continuat aventurile celor doi eroi in serialul “Insula Cocos”. Eu am lucrat ca animator la cateva episoade din serialul lui Nell Cobar, “Mihaela”.
4/- Dupa anii 90, dintre productiile importante realizate de noile studiouri cu capital mixt- spaniol si francez – se reliefeaza serialul “Pelezinho”(coproductie romano-hispano-braziliana) realizat de studioul ” Anima Dream SA” , al carui director am fost- si “Picollo si Saxo” sau “Jasper” lung metraje lucrate in 3D de studioul “Dacodac”. Amble studiouri si-au incetat activitatea.
5/- Mentionez ca studioul meu- Clasic Studio- nu este in “Circul foamei” ci in Piata Sf. Vineri- centrul Bucurestiului- zona cu birouri si chirii de lux. Imaginea unei bunicute sechestrata intr-un “circ al foamei” care moscoleste niste hartii , este mai mult din Dickens.
Realitatea este mult mai generoasa.
6/- Scenariul nu se scrie replica cu replica, ci secventa cu secventa, scena cu scena.
7/- Animatorul, cel mai important dupa regizor, este echivalentul actorului. El misca cu talent personajele si nu “face si scenariul”. Are prea multe de facut.
“Personajele sunt costumate si fardate” , eventual parfumate , la filmul cu oameni. In filmul de animatie, personajele sunt create de grafician (2D) sau de creatorul de personaje 3D. In niciun caz de animator.!Pastrarea tipajului/modelului este obligatorie. El este construit conform unei grile de proportii foarte precisa.
8/- Truka este un dispozitiv complex de filmare, fotograma cu fotograma, cu o camera de captura a imaginii ce se deplaseaza pe verticala sus-jos, si cu o masa mobila ce se deplaseaza orizontal N-S, E-V. Ea poate fi actionata manual sau electronic- asistata de computer.
9/- Test-linerul este tot o truka , mult mai simpla, destinata verificarii si corectarii animatiei. Este cuplata la computer si desenele sunt asezate pe layere de un program profesional, conform jurnalului de filmare conceput de animator.
10/- Inca nu s-a inventat truka sau test-linerul care sa filmeze de jos in sus. Este evident ca filmarea se face cu camera plasata sus.
11/- Regizorul face decupajul regizoral ce cuprinde secventele, scenele, miscarile camerei, efectele speciale, timingul si eventual dialogul.
In textul din ziar reiese ca regizorul decupeaza cu o foarfeca fotogramele si le aseaza in film. Este nu o imposibilitate ci o aberatie.
12/- Pretul de 3.000-4.000 euro se refera la minutul de film finit. Este un pret minim pentru un film simplu cu unul-doua personaje. Cu cat complexitatea creste , pretul poate ajunge la 8-10.000 euro/minut de film finit(in Romania). La lung -metraj pretul depaseste 10.000 euro.
13/- Consiliul artistic din Animafilm era format din artisti cu experienta care nu actionau ca cenzori, ci aprobau sau sugerau completari benefice ce frizau dramaturgia, grafica sau constructia personajelor. In general artistii practicau autocenzura. Cenzura sub forma ideologica o aplica conducerea politico-administrativa.
14/- Cle doua intamplari cu “Mesterul Manole” si “Maiastra” fac parte din folclorul studioului. Sunt zeci de asemenea povesti cu continut absurdo- umoristic.
15./- Securitatea, desi supraveghea studioul , datorita colegei noastre Dana Pacepa, nu se amesteca in zona artistica. Animafilm-ul a fost totusi o oaza de libertate in creatie cat si in programul de lucru.

Toate greselile din articolul respectiv se datoreaza superficialitatii cu care a fost tratat subiectul. Un asemenea subiect, numai la prima vedere pare simplu!
Daca I. Fantaziu venea cu un chestionar precis, insista pe explicatia termenilor de specialitate si-mi prezenta articolul inainte de a-l publica, se evita aparitia in ziarul Dvs a unor enormitati ce au revoltat lumea de specialitate.

Regizor ,
Mihai Surubaru

4 thoughts on “Domnului redactor sef al ziarului “Evenimentul Zilei Special””

  1. Lungmetrajul “Cine rade la urma” (1983) provine din unirea unor episoade ale serialului “Insula Cocos”?

  2. Referitor la intrebarea privind legatura dintre lung metrajul “Cine rade la urma…” si serialul “insula Cocos” va pot spune urmatoarele;
    “Insula Cocos” a fost titlul provizoriu al serialului din care au facut parte o serie de episoade ca; O ALTA COMOARA, ODISEEA, AISBERGUL, DIN NOU PIRATII, SOSIREA, etc., si prin comperarea acestora a luat nastere lung metrajul “CINE RADE LA URMA..” incheiat in anul 1986 in coregia celor trei care l-au si creat: Lucian Profirescu, Ion Manea si Artin Badea. Filmul are o durata de circa 70 de minute si cuprinde aproximativ 10 episoade din serie.
    Animatia a fost realizata de catre cei trei regizori susmentionati carora li s-au alaturat Valentin Baciu, Calin Giurgiu si Cristian Marcu.
    Muzica a fost semnata de Dan Dascalu, sunetul de ing. Erica Nemescu, imaginea de Mariana Iordan si Aurelia Perianu iar montajul de Sonia Georgescu.
    Sper ca raspunsul meu sa va satisfaca curiozitatea macar in parte.

    PS Am rugamintea, ca in cazul in care mai aveti si alte intrebari privind productia de filme de animatie romanesti sa-mi adresati doar pe acelea care au legatura cu filmele realizate de mine. Va solicit acest lucru deoarece a trebuit sa apelez la fosti colegi (si nu totdeauna am gasit raspuns la informatia solicitata) sau la materiale de arhiva pentru a va da un raspuns cat mai corect. Ar fi fost ideal sa fi putut capata raspunsuri direct de la sursa dar din nefericire, patru dintre cei “implicati” in realizarea acestui film: Lucian Profirescu, Artin Badea, Valentin Baciu si Calin Giurgiu nu se mai afla printre noi iar pe Ion Manea nu l-am putut contacta.
    Toate cele bune.

  3. Imi cer scuze ca v-am pus in dificultate. Din pacate se cunosc atat de putine despre animatia romaneasca, incat sunt nevoit sa intreb pe oricine a lucrat in domeniu de una-alta.

    Regret ca nu exista o filmografie a desenelor animate romanesti, asa cum a facut Bujor T Rapeanu pentru filmele artistice (pana in 1979) si cele documentare (pana in 1948), si regret ca animatorii Animafilm sunt din ce in ce mai putini printre noi.

  4. Desi as putea parea putin cinica sau poate chiar idealista, ma tot gandesc la una alta.

    In afara de “O Scurta Poveste”, in regia lui Radu Igazsag, noi nu avem o istorie a animatiei romanesti.

    Nu avem o carte care sa le povesteasca pe toate, asta inainte sa mai pierdem din generatia veche de animatori. Ei stiu cel mai bine ce a fost in animatia romaneasca, au trecut prin ea. Fireste, ar putea fi si un site, ca sa fie totul multimedia, dar ar fi mai putin accesibil maselor.

    Cand eram mica ma jucam cu un almanah de prin ’86 cu “o scurta istorie a animatiei romanesti”. Era atat de scurt asi avea foarte putine informatii despre regizori, animatii. Am tot zis ca o sa scanez tot ce pot din el, chiar daca este doar o farama de poveste si chiar daca “oamenii cu desene” erau doar mentionati. Stiu ca ar fi o munca titanica de a face ce au facut Calinescu si ulterior Manolescu pentru literatura. Totusi ei au avut o perioada mai mare de acoperit fata de cat ar avea animatia. Sunt multe povesti despre care multi ar vrea sa stie, sunt multe informatii care vor fi pierdute in curand. Wikipedia spune si mai putin despre animatie. Internetul nu cu mult in plus. Uneori sunt desene animate sau regizori despre care nici internetul nu a auzit (am patit asta cautand niste nume). Nici inregistrari nu sunt foarte multe pe internet.

    E pacat sa pierdem toate informatiile despre animatie. A fost frumoasa si inca poate fi.

    Cu sinceritate,
    Andreea Vraja

    Ps: Domnule Victor Antonescu va multumesc enorm pentru discutia la telefon. Promit ca o sa fac un proiect care sa nu contina greseli despre animatia romaneasca. Le promit si doamnei Luminita Cazacu si domnului Mihai Surubaru care mi-au acordat interviuri. Abia astept sa pun cap la cap povestile si sa il scriu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *