– Regizori ai filmului romanesc de animatie – ( 33 de microportrete ilustrate ) – pagina 13

– Liana Petrutiu –
almanah;
Punguta cu doi bani, Hai la circ, Sa ne jucam de-a terra,
A fost odata un clovn, Cine a gasit vise frumoase, Inima
cea mica, Povestea micului cuc.
completari;
1966 – decoruri la filmul CIUFULICI in regia lui Laurentiu
Sirbu.
1967 – co-scenariu, grafica si regie (Liana Petrutiu Ghigort)
la filmul BAIATUL SI PORUMBELUL.
1967 – decoruri la filmul PATRU PITICI in regia lui Iulian
Hermeneanu (Liana Ghigort).
1968 – decoruri la filmul MATURA in regia lui Horia Stefanescu (Liana Ghigort).
1969 – scenariu, grafica si regie la filmul FATA BABEI SI
FATA MOSULUI (Liana Petrutiu Ghigort).

 

 

– George Sibianu ( Saidel ) –
almanah;
De ce n-are ursul coada, Prostia omeneasca, Bob de grau, Vreau sa stiu.
completari;
1954 – personaje pentru filmul PASTRATI CURATENIA in
regia lui Bob Calinescu.
1954 – personaje la filmul VENITI MAINE in regia lui Bob
Calinescu .
1956 – animatie la filmul DL. GOE in regia lui Bob Calinescu
1957 – scenariu, animatie si regie la filmul INSULA NEGRITEI.
1957 – scenariu si regie la filmul URNA MIRACULOASA.
1958 – animatie, grafica si regie la filmul TELEFONUL.
1959 – animatie si co-regie cu Traian Fericeanu la filmul
MUSAFIR NEDORIT.
1961 – animatie (alaturi de Elena Iscrulescu si Mihai Leonte)
si regie la filmul IMPARATIA LENESILOR.
1963 – scenariu si regie la filmul LACUL ZANELOR.
1964 – co-scenariu cu Mioara Cremene si regie la filmul
GHIOCEI.
1965 – animatie si regie la filmul COCOSELUL DE HARTIE
1966 – scenariu impreuna cu Sanda Alupi si Benedict Ganescu si regia la filmul MIMETISM.
1968 – scenariu, animatie si regie la filmul BOUL SI VITELUL.

 

PAG 13

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 16

……….- Sa tragem ultimele cartoons -…….
Fara sa mergem in urma pana la tapiseria de la Bayeux, introducerea progresiva a imagisticii masive in mijloacele de reproducere are totusi o veche istorie. Stim ca arta comics-ului sau a benzii desenate s-a nascut in jurul anului 1895, sub imboldul dezvoltarii ilustratiilor si al tiparirii in culori a ziarelor, in timp ce imaginea fotografica a trebuit sa astepte inca vreo trei decenii pentru a se generaliza in presa.
Banda desenata americana si cartoon-ul animat s-au dezvoltat intr-o legatura reciproca si succesiva, devenind, cel dintai cu incepere din 1907, iar al doilea din 1918, o adevarata afacere industriala care a antrenat, pentru cartoon-ul animat, dezvoltarea varstei de aur disneyene.
Dar cu incepere din 1950, in S.U.A. mai intai, a intervenit televiziunea si a inchis acel ciclu al vizualizarii si al dezvoltarii continue a mijloacelor de reproducere mecanice, fotografice si cine-fotografice, obligand cinematograful sa se mute intr-un ansamblu simbolic nou.
Ea ameninta totodata suprematia magazinelor ilustrate prin difuzarea sa instantanee si acapareaza chiar, prin imaginile sale fluide ( apropiate de xilografie, sau de desenul comics-urilor ) unele forme de participare imaginativa proprie benzilor desenate, determinand astfel scaderea desfacerii acestora sau indrumandu-le spre stiluri noi, mai elaborate, facand sa apara pastisele structuraliste din “Mad” si inaugurand in Franta si S.U.A. un cult al vechilor benzi care consfiinteste sfarsitul difuzarii lor naturale.
– Va urma –

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *