– Regizori ai filmului romanesc de animatie – ( 33 de microportrete ilustrate ) – pagina 14

– Laurentiu Sirbu –
almanah;
Bautura blestemata, Catalin si Catalina, Puiul, Sotronul, Fereastra, Trei prieteni.
completare;
1960 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
OAC, BROSCOIUL LAUDAROS in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
LEGENDA CONTEMPORANA in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri la filmul MADE IN AFRICA in regia lui Olimp
Varasteanu.
1962 – decoruri si personaje la filmul VOINICELUL in regia
lui Olimp Varasteanu.
1963 – desene si decoruri la filmul CEARTA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1964 – decoruri la filmul COTIDIENE in regia lui Olimp
Varasteanu.
1965 – scenariu, desene si regie la filmul POVESTE CU CARTONASE.
1965 – decoruri la filmul CINE E DE VINA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1965 – decoruri la filmul COCOSELUL DE HARTIE in regia
lui George Saidel.
1966 – animatie, desene si regie la filmul CIUFULICI.
1966 – animatie impreuna cu Bogdan Vasioiu la filmul MIMETISM in regia lui George Sibianu Saidel.
1966 – scenariu,grafica, animatie si regie la filmul UMBRA.
1967 – scenariu, decoruri, desene si regie la filmul CAINE RAU.
1967 – scenariu, desene si regie la filmul FATA VANTULUI.
1968 – scenariu si regie la filmul 10 CATEI.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul CIOCARLIA.
1969 – decoruri la filmul GREIERELE SI FURNICA
in regia lui Victor Antonescu.
1969 – animatie la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.

– Mircea Toia –
almanah;
Piratii cosmosului, Misiunea spatiala Delta, Ultima misiune.
completare;
1967 – animatie la filmul CAINE RAU, regia Laurentiu Sirbu.
1967 – animatie la filmul FATA VANTULUI, regia Laurentiu Sirbu.
1968 – animatie la filmul 10 CATEI in regia lui Laurentiu Sirbu.
1969 – animatie la filmul CIOCARLIA in regia lui Laurentiu Sirbu.

 

 

– Dinu Serbescu –
almanah;
Salt mortal, Festivitate de premiere.

 

PAG 14

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 17

………- Cui ii bate ceasul ? -…….
– Odata cu patrunderea electronicii in toate domeniile, iata-ne in pragul adevaratei ere, mai mult decat industriale, a imagisticii, care ne va cere o adaptare fara precedent la cerintele noi, la moduri noi de productie si de realizari.
Si astfel, in opozitie cu notiune de “arta si experimentare “, iluzia unor mass media face ravagii in acest moment inform al dezvoltarii si al accelerarii.
Devine in sfarsit vizibil cu ochiul liber ca in aceasta epoca electronica sau atomica, imagistica de reproducere devine, ca si scrisul, nu numai “serviciu public” ( ca apa, gazul, electricitatea sau tragedia greaca ) dar si “materie prima”, ( bogatii naturale comparabile cu otelul sau carbunele ) care presupun o industrie de productie si de transformare, un comert, o evolutie tehnologica evoluand catre mecanizare crescanda si facand de pe acum obiectul unor tentative de automatizare.
Sub acest soc, vechile stocuri urca la suprafata, programate atat de cinematograf cat si de televiziune. Numarul filmelor de montaj creste, exploatand, sub pretexte comemorative, proprietatea remarcabila pe care o au filmele cu luari de vederi reale, de a se auto-procrea. Camioane intregi de desene animate clasice sau recente, prezentate fara precautii, astupa in mod constiincios gaurile programelor neintrerupte ale televiziunii. Nimic mai firesc in inceput de epoca noua, decat tendinta de a face televiziune falsa cu cinematograf adevarat.
Trecerea de la cultura scriptica la cultura tipografica s-a facut si ea cu ajutorul unor trucuri asemanatoare. Guttenberg era un falsificator care fabrica mecanic ” manuscrise “, asa cum multi dintre realizatorii de la televiziune vor sa stimuleze productia micului ecran cu cinematograful dinainte de 1940 si cu piesele teatrelor raionale. Tot acest zgomot si aceasta lipsa de forma caracterizeaza lichidarea tipica a unui material cultural destinat sa fie inghitit de noua tehnica, in asteptarea unor forme inedite.
– Va urma –

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *