Regizori ai filmului romanesc de animatie – ( 33 de microportrete ilustrate ) – pagina 15

– Ion Truica –
almanah;
Soaptele iernii, Hidalgo, Printul fericit, Remember, Crepuscul,
Omul sunator, Furtuna, Posada, Rovine, Ziua insingurata.
completari;
1967 – grafica la filmul LEGENDA in regia lui Virgil Mocanu.
1967 – decoruri la filmul PE FIR in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – decoruri la filmul CUVINTE in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – grafica, decoruri si regie la filmul DAN NAZDRAVAN.
1969 – decoruri la filmul EU DORESC, TU DORESTI, EL
DORESTE in regia lui Constantin Mustetea.

 

– Olimp Varasteanu –
almanah;
Nimic despre Arhimede, Ingerul impuscat, Pilule satirice,
Variatiuni, Teoria relativitatii, Drumul drept, Anotimpul fericit,
Tatal meu, Dumbrava minunata, Aventurile lui Bobo,Patratel,
Pic si Poc, Balanel, etc.
completari;
1953 – animatie la filmul VULPEA PACALITA in regia lui
Bob Calinescu.
1954 – scenariu si animatie la filmul VENITI MAINE in regia lui
Bob Calinescu.
1955 – scenariu si regie la filmul PATANIA VULPOIULUI.
1955 – decoruri si regie la filmul VULPOIUL CAMPION.
1955 – desene si regie la filmul ZDREANTA.
1956 – desene si regie la filmul LA VANATOARE.
1956 – scenariu si regie la filmul SUPERSTITIOSUL.
1957 – grafica si regie la filmul CASCAVALUL ISPITITOR.
1858 – scenariu si regie la filmul PRIETEN LA DRUM.
1959 – scenariu, desene si regie la filmul OMAGIU.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul VARIATIUNI.
1960 – desene la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul RAIDUL PACII.
1961 – desene si regie la filmul MADE IN AFRICA.
1962 – regie la filmul VOINICELUL.
1963 – scenariu si regie la filmul CEARTA.
1964 – scenariu si regie la filmul COTIDIENE.
1965 – scenariu si regie la filmul NIMIC DESPRE ARHIMEDE.
1965 – scenariu si regie la filmul CINE E DE VINA ?
1966 – scenariu, desene si regie la filmul UN NASTURE.
1966 – desene si regie la filmul CINCI SAPTAMANI IN BALON.
1967 – desene si regie la filmul AVENTURA.

 

PAG 15

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 18

………- Si totusi animatia -……
Cererea uriasa a televiziunii devenind din ce in ce mai insistenta ( in special a celei americane ) si calculele organizatorilor fiind desperant de exacte, vedem cum se desfasoara, incepand din 1960, o productie curioasa ce nu poate fi neglijata.
Marile ateliere nationalizate din Estul Europei au fost repede interesate de aceasta cerere, prezentata de emisari care au sesizat imediat folosul unei productii de ” cartoone ” americane la preturi ale Europei centrale.
Astfel a intrat desenul animat ceh in epoca desenului animat cu tona.
Supervizat de Gene Deitch, care cu acest prilej a parasit Statele Unite, Vaclav Bedrich ne-a dat, intre noi fie zis, niste curiosi Tom si Jerry evoluand in decoruri care nu reusesc sa uite folclorul grafic ceh.
……Polonia si Iugoslavia le urmeaza exemplul.
Dar raspunsl magnific de coerenta la conditiile create de televiziune pentru productia noilor filme de animatie, ne-au venit tot din Statele Unite. Hanna si Barbera s-au pliat cu realism normelor pe care supraproductia finantata le impune creatorilor, in aceasta prima epoca a televiziunii din America si din alte parti. Catre sfarsitul anului 1960, epoca inceputurilor celebrei serii FLINSTONE, Hanna si Barbera au primit treizeci si cinci de ore de programe de desen animat pentru televiziune ( fara a socoti scurtmetrajele pentru cinematograf si secventale de animatie publicitara).
Patru standuri de animatie erau alimentate cu munca a 160 de angajati, jumatate din echipa lucrand acasa din cauza stramtorii din studiouri ( si a gustului producatorilor pentru munca forfetara si la “domiciliu”).
LECTIA ACESTOR PRODUCTII MERITA PUTINA ATENTIE.
Aceste filme sunt produse in cadente extraordinare, datorita RATIONALIZARII fazelor de animatie, clasate dupa un sistem numeric. Pozitia capului, a gurii, a corpului, vibratia sub efectul socului, iesirea fulgeratoare din camp (rapida sau lenta ) totul este NUMEROTAT. Este suficient deci pentru a fabrica o banda noua, sa se repereze cu atentie sunetul (caci dialogul este foarte dens) si sa se stabileasca foile de expunere care vor dicta operatorului numarul fazelor passe-partout care trebuie sa treaca prin fata aparatului de filmat.
Animatorii NU MAI AU DECI DE FACUT FAZE DE ANIMARE, CI IN MOD ESENTIAL DE EXPUNERE. Decorurile, ca si animatia, trebuie sa contina minimum de lucruri originale pentru fiecare film.
Aceasta tehnica de producie prea rationala a permis nu numai sa se realizeze productiile Hanna si Barbera, ci si numeroase foiletoane desenate care au cunoscut un mare succes (BOZO CLOVNUL, RACHETA ROD, EROUL COSMIC, IEPURELE CRUCIAT, REGELE LEON ARDO, etc.).

– Va urma –

In urmatoarele postari, veti putea viziona cateva ilustratii gen – Banda desenata si bineinteles alte informatii din – Caietul de documentare cinematografica – 3 – 5 din anul 1966 sub acelasi generic ” ANIMA – ANIMAE “

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *