ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 3

Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Astazi este randul neastamparatei Woody, ciocanitoarea, pentru a fi
postata.

WOODY ciocanitoarea

– ” ANIMA – ANIMAE ” – 26

” Animatia si legile formei ”
– Continuare –

Ecranul de ace al lui Alexeieff poate fi considerat ca primul sistem de creare mecanica a imaginilor manevrabile, reducand imaginea la un sistem de puncte, comparabile sistemului cliseelor simili remodelabile la infinit. Tocmai din aceasta manipulare a formelor celor mai simple (punct, linie, cerc etc.) si a configuratiilor elementare pe care acestea le determina, se poate degaja ceea ce este mecanizabil in generarea formelor si a figurilor.
Dupa numeroase productii experimentale ce pun in miscare forme pure pe gustul cercetatorilor de pe Coasta de Vest ( Jordan Belson, Hy Hirsch etc. ) este interesant sa regasim la John si James Whitney aceeasi tendinta a animatorilor de a incepe studiul in special de la pete si puncte, fiind absolut constienti de analogia acestor figuri cu conceptul de punct in similigravura si in televiziune ( YANTRA /1960/ de James Whitney ).
In CATALOG /1961/, John Whitney ne propune o prodigioasa serie de
rezultate care constituie de asemenea mari orientari, caracterizand categorii fotocinematice ce pot fi asemanate cu experientele lui Alexeieff
( controlul duratelor, al similitudinilor si al orientarilor, in luarea de vederi a miscarii pendulare ).
Aceste roiuri divergente, aceste multiplicari decalate ale aceluiasi semn, aceste creari de forme prin repetarea, prin suprapunerea unui semn generator, expunerile intermitente, proiectarea unor organizari regulate de semne identice pe suprafete complexe, presupun o reflexie fotomecanica indispensabila.
Acum, cand cuvenita constatare a analogiei profunde dintre muzica si
matematici a dirijat pe specialistii teoriilor informarii catre studiul structurii si al compozitiei muzicale, dispunand pentru aceasta de magnificele ordinatoare digitale, bine este ca nu au fost complet abandonate problemele imaginii si ca pe un aparataj intamplator, cativa cineasti de animatie incearca experiente novatoare, servind cu multa utilitate, dupa cum vom vedea mai tarziu, stiintele incerte.

– Va urma –

 

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 2

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Azi Donald Duck. Despre indragitul personaj aprecierile Danei Duma
creioneaza cu profesionalism rolul acestuia in panoplia de eroi de
prima marime in lumea desenului animat.

DONALD ratoiul

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 25

” Animatia si legile formei “

Cautarea lizibilitatii maxime si a celei mai bune economii functionale incita creatori ca Saul Bass sa mearga mai departe decat a pune in relatie niste forme pure cu un dinamism muzical, asa cum fac, cu o indrazneala mai mica de cat se presupune, partizanii filmului “experimental” abstract.
Genericele lui Saul Bass incep sa jongleze constient si savant cu legile formei, utilizand semne foarte simple ca punctele, liniile paralele sau concurente. Len Lye si McLaren pun in discutie suporturile formelor, asa cum au facut psihologii de la Gestalt.
Quincunx-urile – asamblarea de obiecte dispuse cate cinci; patru in careu in dreptunghi sau in romb si unul la mijloc – cu semne frematatoare ale lui Len Lye ( puncte, bastonase sau boabe de cafea ), critica procesele de excitatie si reactie retiniana, bazandu-si forta vizuala pe regularitatea, pe simetria sau pe pregnanta formelor, rasturnand toate fenomenele de segregare, de reunire care permit gruparea sau distingerea formelor si ideogramelor.
Freneziei unui Len Lye par a i se opune modurile mistice si ascetice de reductie pe care le prefera McLaren actualmente pentru semnele sale extrem de simple, ale caror comportamente limitate se dezvolta misterios pe calmul vid al culorilor pure, pale, in variatie imperceptibila, obtinute prin copiere cu filtre colorate.
In LINII VERTICALE si LINII ORIZONTALE cateva linii se incrucisaza incet, se amesteca se determina un spatiu, generandu-se in zone de
vid orbitor.
Cu MOSAIC /1965/ incrucisand elementele a doua filme precedente, McLaren obtine un quincunx de puncte care se grupeaza, se indeparteaza, se atrag cu o spontaneitate colectiva sesizanta care aminteste viata imprevizibila a elementelor individualiste din PUNCTE si BUCLE.
Astfel, jongland cu insesi modelele perceptiei, ale miscarii si ale formelor, animatia pune in evidenta contributia inimitabila a cinematografului la controlul, critica si transportul informatiei vizuale.
Asteptam ca extinderea necrutatoare a electronicii, careia ii datoram o noua revolutie industriala, sa invalideze toate sistemele actuale de difuzare si sa aduca modificari esentiale in productia imaginilor.
Pana atunci, aceste moduri de control asupra semnelor simple ne fac
sa intrevedem perspectiva unor cercetari cu privire la acele neverosimile masini de fabricat imagini.
Si aici, prin conditiile sale speciale de creatie manuala si sintetica, cinematograful de animatie va preceda imagistica realista in domeniul imaginilor automatice, asa cum a beneficiat mai repede si de sunet si culoare.

– Va urma –

Unde sunt filmele copilariei ? Masha si ursul.

Am avut zilele trecute sansa de a viziona un serial realizat la Studioul
ANIMACCORD din Rusia si intitulat ” Masha si ursul” (Masha and the bear).

masha

Episoadele serialului, de circa 7 minute fiecare, au fost realizate de creatori diferiti, dar unitatea acestor episoade a fost asigurata de un singur regizor in persoana lui Oleg Kuzovkov.
Adresat cu precadere copiilor intre 3 si 9 ani, povestile simple dar pline de umor, gingasie si invataminte, au beneficiat de o animatie de calitate, exceland in special prin miscarea expresiva a fetitei dar si prin dialogurile puse in valoare de vocile unor actori care s-au mulat perfect cu ” jocul “personajelor.

bear

Recomand acest serial in speranta ca poate – poate va determina si la animatorii nostri, o tratare serioasa a fenomenului animatiei.
Tehnica folosita este cea 3D, studioul beneficiind de o serie de facilitati, printre care si un platou utilat pentru captura miscarii.
O serie de miscari le-am remarcat si la cativa animatori romani, dar realizarea expresiei faciale este cea care impresioneaza in mod deosebit.
La acest capitol, ” animatorii ” nostri mai au multe de dobandit, atat teoretic, cat mai ales practic. Faptul ca o serie de regizori s-au subordonat unui singur coordonator a dovedit inca odata ca numai asa se poate garanta realizarea unor proiecte de anvergura.
Ma bucura faptul ca mai sunt animatori care isi propun ca obiectiv tinta,
varsta copilariei. Cei de la studioul Animaccord, sunt si mai exacti in
alegerea varstei, ei propunandu-si zona intre 3 si 9 ani.
Zona aleasa de Oleg Kuzovkov, s-a dovedit a fi una foarte delicata datorita tocmai perioadei in care copiii iau contact cu lumea inconjuratoare.

Maestria realizatorilor in a transmite micilor spectatori, sentimentele si
comportamentul adecvat varstei, prin dialoguri si jocuri ale fizionomiei
eroilor principali ( cu precadere ), fac din acest serial o demonstratie
de virtuozitate pe care o intalnesti doar la marile studiouri.
Am ramas impresionat deasemeni de aerul foarte rusesc al filmelor
iar amestecul intre nou si vechi excelent mixat, devine in multe situatii,
sursa unor gaguri de buna calitate.
Pentru toate acestea, celor de la Animaccord li se cuvin toate laudele.
Le transmit pe aceasta cale un sincer BRAVO !

Almanahul “Scurta istorie a animatiei” – 25 de ani de la aparitie – 2

Conform promisiunii, iata pagina in continuarea celei postate anterior.
Deci;
PAGINA 2

Capitolul 3,
Pionierii filmului romanesc de animatie –
Cu Pacala in luna –
240 de fotograme din 80 de filme –
Supararea lui Haplea si aeroplanul lui Lindberg –
O ” Clipa de emotie “

CALIN 2

Data viitoare veti afla despre primele vedete ale filmului de animatie.
Dintre personajele indragite nu vor lipsi Popeye marinarul si Mickey Mouse.
Tot in aceasta postare, despre importanta sunetului pentru cinematografie si rolul acestuia in
filmele de animatie.

Almanahul “Scurta istorie a animatiei” – 25 de ani de la aparitie – 1

S-au implinit douazeci si cinci de ani de cand, la initiativa unuia din redactorii nostri, eseistul Grigore Traian Pop, a aparut primul ALMANAH dedicat in exclusivitate animatiei.

Almanah 1


Beneficiind de aportul competent al altui redactor din acea vreme, Dana Duma, azi profesor universitar la UNATC ( Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale din Bucuresti ) si de colaborarea documentata a lui Calin Caliman, critic de film, ALMANAHUL ENCICLOPEDIC “CONTEMPORANUL” intitulat ” SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “, a reusit la acea vreme, sa faca o succinta trecere in revista a celor mai semnificative evenimente ale animatiei mondiale si sa prezinte o suita de 33 de microportrete ilustrate ale regizorilor care au facut sa se vorbeasca in anii de atunci – din ce in ce mai elogios, din ce in ce mai adesea – despre productia romaneasca de animatie ( citand-o pe Dana Duma ). Tot ea spunea ca;…
” Ilustratiile ce insotesc aceste microportrete explica in buna masura succesul eroilor nascociti de animatorii nostri pe ecranul romanesc si pe cel mondial.
Prestigiul studioului ” Animafilm ” datoreaza mult autorilor mentionati aici dar si multor altora despre care vom avea cu siguranta prilejul sa mai vorbim.”…
…Inchei citatul.

contracoperta

Cele 33 de portrete, insotite de cateva imagini din filmele lor apartineau
regizorilor de atunci si anume;
( In ordine alfabetica ) – Florin Angelescu, Victor Antonescu, Tatiana Apahidean, Matty Aslan, Artin Badea, Olimpiu Bandalac, Sabin Balasa, Zeno Bogdanescu, Anamaria Buzea, Zaharia Buzea, Luminita Cazacu, Calin Cazan,Bob Calinescu, Nell Cobar, Ion Popescu Gopo, Iulian Hermeneanu, RaduIgazsag, Flori Liceica, Ion Manea, Virgil Mocanu, Adrian Nicolau, Constantin Paun, Isabela Petrasincu, Adrian Petringenaru, Dinu Petrescu, Liana Petrutiu, Lucian Profirescu, George Sibianu, Laurentiu Sirbu, Dinu Serbescu, Mircea Toia, Ion Truica si Olimp Varasteanu.
Dintre cei 33 prezentati cu acel prilej, astazi lipsesc dintre noi mai mult de
jumatate.
La realizarea acestui ALMANAH, in afara de cei sus-mentionati, au mai colaborat ; Dan Chisovski, Octavian Frecea, Simona Liritis, Cristian Marcu,
Dumitru Nicu, Lucia Postelnicu, Velica Stoica, Benone Suvaila si Elena Marinescu.
Copertile I si IV ale acestui almanah au fost realizate de regretatul nostru
coleg Zaharia Buzea.

Din ” SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE ” am ales pentru amatori o si mai scurta istorie concentrata in 12 capitole, care mai de care mai incitant, apartinand reputatului critic de film Calin Caliman.
Lecturand-o, sper sa realizati cu acest prilej, ce a reprezentat pentru noi cei care am avut sansa sa lucram intr-o adevarata fabrica de vise si zestrea pe care v-o lasam ca punct de reper pentru viitor.
Intrucat materialul publicat nu putea fi impartit pe capitole, asa cum au fost scrise de autor, le voi posta pe pagini exact cum au aparut in almanah.
Va trebui sa ateptati urmatoarele postari, pana cand veti putea urmari toate cele 14 pagini.

CALIN 1

 

Pentru inceput, voi anunta titlurile din prima pagina.
Deci;
PAGINA 1

SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE

Capitolul 1,
In care cititorii vor incerca sa afle ce este un film de anumatie.
Un ” copil minune “? –
Un univers in miscare ? –
O bucurie continua ? –
Un ” concentrat de idei ? –
Sau toate la un loc ?

Capitolul 2,
Cativa ” monstri preistorici ” : Choreutoscopul, Fenakistiscopul,
Zooscopul, Praxinoscopul –
” Teatrul optic ” – de la muzeul Grevin din Paris –
Cutia de chibrituri buclucasa –
Adevaratul parinte al filmului de animatie –
Microbii veseli si legumele vii –
De la artizanat la industrie.

“Robinson Crusoe” – “Il Racconto della giungla” pe TVR3

robinson crusoe2Sambata, 20 august, la ora 18 iubitorii filmului de desen animat, pot urmari pe Tvr 3 filmul de lung metraj “Robinson Crusoe” cunoscut publicului si cu numele de “Il Racconto della giungla”.

ROBINSON CRUSOE – este primul lung metraj de animatie romanesc
si a fost realizat in coproductie de catre IFE – ROMA, CORONA CINEMATOGRAFICA – Italia si Studioul Cinematografic ANIMAFILM din Romania.

Filmul a beneficiat de vocile de exceptie ale unor actori deosebiti.

Anda Calugareanu ( Vineri ), Nucu Paunescu ( Bongo – Bongo ), Horia
Caciulescu ( Poll ), Ion Caramitru ( Robinson ), Alexandrina Halic ( Lap ), Louisa Derderian ( Lip ), Mircea Basta ( Daniel ), Simion Valeriu
( Bucatarul si diversi canibali ).

Festivalul International al Filmului pentru Copii si Tineret ” Punguta cu doi bani ” desfasurat la Piatra Neamt intre 29 iunie – 3 iulie a.c. – O reusita !

Continuare.

Anticipand desfasurarea festivalului pentru copii de la Piatra Neamt,
natura a tinut sa nu fie mai prejos si dupa o perioada mohorata si ploioasa si-a pus straie noi de sarbatoare.

DIMINEATA DE FESTIVAL

Imaginea a fost luata in dimineata zilei in care avea loc la cinematograful Panoramic, proiectia filmului ” Robinson Crusoe”.

Daca in prima mea postare, am facut o prezentare destul de succinta despre organizare, acum voi incerca sa subliniez cateva din punctele de vedere ale participantilor la acest festival, fara a avea insa pretentia de epuizare a subiectului care a starnit interesul tuturor celor prezenti.
Nu intentionez sa fac o paralela intre editiile anterioare si cea de acum.
Doresc doar sa atrag atentia forurilor competente asupra unei probleme,
de importanta majora, neglijata mai bine de douazeci de ani si anume,
cea mai delicata perioada din viata, COPILARIA.
Douazeci de ani de nesocotire a celei mai expuse varste la violenta
care abunda cu o infricosatoare insistenta pe toate canalele televiziunilor.
Cu totii stim ca nu copiii hotarasc ce vor sa vada.
Acest lucru il hotarasc o serie de atotstiutori, mi-as permite sa spun,
fara copilarie, care intineaza cu obstinatie tot ce este mai frumos si mai de pret, aratandu-le filme care sperie chiar si un adult .
Copiii vor sa vada filme FRUMOASE, fara VIOLENTA DE DRAGUL
VIOLENTEI. Vor sa se regaseasca in intamplarile povestite pe ecran.
Ce li se ofera insa acestor suflete nevinovate?
Monstrii, conflicte si violenta nonstop, frizand patologicul.
In sprijinul celor de mai sus, imi permit sa-l citez pe Dl. Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu, personalitate marcanta a culturii nationale, specialist in comunicarea audio-vizuala, care spunea la simpozionul ” Violenta in filmul pentru copii si in filmul animat ” ca <…istoria s-a creat din violenta iar prezentarea acesteia in formele de astazi are un efect traumatizant asupra copiilor. Fostul copil, devenit adult poate dobandi,
datorita acestui bombardament mediatic, un important handicap psihic cu consecinte nebanuite in viitor.
Copiilor nu trebuie sa le aratam nici numai frumosul sau binele. Pot
deveni astfel, vulnerabili in fata violentei, dar a face o selectie riguroasa a ceea ce li se arata, este imperios necesara >.
La discutiile moderate cu deosebit simt analitic de catre Domnia sa,
au fost reliefate o serie de aspecte care tin de perspectiva filmului pentru copii in raport cu cerintele formarii si educarii celor mici.
Violenta gratuita este cea mai periculoasa, ea fiind perceputa de copil,
la un moment dat, ca un mod de a fi. Copilul are nevoie de iubire si
aici intervine rolul parintilor. Dar cati dintre acestia mai au timp pentru
intrebarile micutilor ce bat la portile cunoasterii ?
Obositi si preocupati, adultii au tot mai putin timp pentru dialogul cu micutele fapturi iar acestea, din lipsa comunicarii cu parintii lor, isi
gasesc refugiul in fata televizoarelor sau a calculatoarelor.
Un alt aspect la fel de nociv ca si imaginile incriminate mai sus, sunt
unele traduceri si dublaje ale filmelor pentru copii, lasate in seama
a te miri cine, care fara sa “slefuiasca” textul, il transmit copiilor intr-o
forma bruta, necesitand de multe ori explicatii suplimentare si pertinente
din partea parintilor.
Copilul intra in contact cu imaginile prezentate fara sa aiba informatii de cum trebuiesc vazute iar nevoia organica de a se contopi sau regasi in imaginile de pe ecran il pot indruma spre zone ce depasesc puterea lui de intelegere cu implicatii majore in formarea sa viitoare.
Accesul la sintaxa limbajului cinematografic ar trebui dezvoltat asa
cum se facea odata prin mijlocirea cinecluburilor disparute si ele
in iuresul inconstient de a distruge fara a construi nimic in loc.
Aproape toti, am avut in copilarie eroi cu care voiam sa ne identificam,
sa fim ca ei, dar nu-mi amintesc ca vreunul din prietenii mei de joaca
sa fi vrut sa ” fie ” un balaur, un zmeu sau vreun nelegiuit din filmele
western. Imaginile prezentate in zilele noastre, fac partase televiziunile
la fenomenul de control al vietii prin imagini. Invazia de jocuri pe calculator, componenta a dezvoltarii tehnologiei, multe continand scene socante de violenta, sunt o mare dezamagire pentru cei ce am sperat ca noile descoperiri vor sprijini efortul general de educare al tinerei generatii. La finalul discutiilor, cuvantul Doamnei Elisabeta Bostan
a marcat angajamentul tuturor de a determina factorii raspunzatori de
viitorul celor mici sa nu precupeteasca nici un efort in a reda copiilor –
copilaria. Domnia sa a spus in final; < Pentru acest crez nu ne vom lupta
cu sabiile. Ne vom lupta cu sufletul si nu se poate sa nu reusim >.
In sprijinul afirmatiilor de mai sus voi cita cateva din gandurile
exprimate cu prilejul acestui Festival dedicat celei mai fragede varste.

BOSTAN 1

Elisabeta Bostan, regizor ; < Harul pe care ti-l da Dumnezeu de a fi iubit in copilarie, iti da forta creatiei artistice la maturitate, intrucat nici un artist
nu poate trai si nu poate crea, fara amintirea copilariei sale…>

CUCOARA 1

Ionut Cucoara, actor, Director al Festivalului International al Filmului pentru Copii si Tineret – Piatra Neamt 2011; < Dintre toate minunatiile
Universului, cu certitudine as alege ” Copilaria “. Este taramul unde
sublimul si infinitul se topesc unul in celalalt, iar ganguritul ” deceist “
al fiecarui bot de viata este mangaiat de harul lui Gopo, al Elisabetei Bostan sau al lui Gheorghe Naghi si a multor altor dascalimi ce dau cu
penelul pe pelicula.
Deci: Noi infaptuim. ( Propozitie simpla )
Ce ? ( Propozitie si mai simpla ).
UN FESTIVAL . ( Propozitie eliptica de predicat ). >

NICOLAE CORJOS

Nicolae Corjos, regizor; < Filmele pentru copii si adolescenti prezentate
in orasul de basm Piatra Neamt, acum si de-a lungul timpului, au batut si vor bate intr-o inima de piatra cu flori impodobite pentru generatii si
generatii. >
DIACONU 1

Cornel Diaconu, regizor ; < Ce pot sa-mi doresc mai mult decat o punte a viselor intre doua tinuturi ale copilariei, ” Dream Fest Cinema ” si
” Punguta cu doi bani “, doua festivaluri gazduite cu generozitate de Slatina si Piatra Neamt. Fie ca 2011 sa devina anul renasterii filmului
romanesc pentru copii. >

Doresc sa inchei aceasta succinta expunere cu o pagina graitoare
aparuta in programul acestui eveniment major in speranta ca glasurile
noastre vor fi auzite totusi de cei indrituiti sa vegheze asupra copilariei.

<< Cinematograful ne-a infatisat in sute si mii de filme chipul ” copilului etern “.

Dar tot el este pe cale sa eternizeze si pericolul violentei, manifestata din ce in ce mai activ asupra ” varstei de aur “.
In urma cu mai bine de o jumatate de secol, Edgar Morin avertiza ca ” in
stadiul copilariei, efectele cinematografului se manifesta printr-o reciprocitate intre katarsis si mimetis ” ca ” in stadiul adolescentei apare imitarea sociala “si ca ” doar la varsta adulta s-ar putea manifesta influentele rele-psihotice ale cinematografului “. Din pacate, consideratiile acestui eminent sociolog si cineast, colaborator al lui Jean Rouch la realizarea ” Cronicii unei veri ” si autor al cartii ” Cinematograful si omul imaginar ” sunt sanctionate de adevarul trist al instalarii – inca din copilarie – a influentelor psihotice amintite.
Violenta si-a aflat o nedorita extensie, astfel incat in triada:
katarsis – mimesis – psihoza, ultima a invins.
Iar in acest ” secol audiovizual si alfanumeric ” – cum a numit Antonin J. Liehm veacul in care traim – continua sa se incalce drepturile sacre ale copilariei printr-o nocivitate agresiva a imaginii.
Nu mai e vorba de ” simple perturbari ” ca altadata, ci de o zguduitoare eruptie a ” florilor Raului “. >> Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu

 

In loc de concluzii.

Nu vi se pare ciudat ca in ultimii 20 de ani nu s-a mai facut nici un film pentru copii? Si nu vi se pare si mai ciudat ca desi Arhiva Nationala
de Filme are circa o mie de filme de animatie (seriale, scurt si lung metraje pentru copii) dar le tine sub cheie si nu le permite sa ajunga la cei pentru care au fost create ?

ANIMATIE – Miscare si componente (5)

ATITUDINI SI REPREZENTARI (4)
Miscarile mainilor.

Miscarile mainilor in functie de rolul lor, au fost impartite in
trei categorii.
A – MISCARILE ( gesturile ) INDICATIVE
B – MISCARILE ( gesturile ) DESCRIPTIVE si..
C – MISCARILE ACTIVE

A – GESTURILE INDICATIVE, sunt acele miscari ale bratelor care
indica subiectul.

Foto 1
Foto 1 - gesturi indicative copyA – Bratul intins, degetul aratator tintind cu precizie obiectul sau subiectul ce trebuie aratat; tu, el, cu o scurta panoramare a bratului – ei , acesta, sus, jos, acolo, la stanga, la dreapta.
Foto 1
B – Bratul indoit, mana stransa in pumn cu degetul mare destins si indreptat spre propriul piept are semnificatia; eu, mie.
Ideea de posesie sau de un EU de o personalitate mai complexa se exprima printr-o apasare a mainii, cu degetele rasfirate, pe piept.
Izbirea mainii in piept si mentinerea ei o clipa insoteste de regula expresia; pe cuvantul meu.

B – GESTURILE DESCRIPTIVE, sunt acele miscari care masoara
sau desemneaza obiectul.

Foto 2
Foto 2 Gesturi descrip copyA – Interiorul palmei are misiunea de a preciza dimensiunile si formele ( atat de scund, asa de marunt ).
Deplasarea palmelor cu fata in jos, din apropiat spre lateral are semnificatia unei suprafete plane, netede.
Apropierea varfurilor degetelor, cu palmele oblic intinse, cu fata una spre cealalta descrie o forma ascutita.
Foto 2
B – Palmele facute caus cu fata in jos, din aproape sus, descriind doua curbe, una spre stanga si respectiv dreapta pana in aproape jos cu interiorul palmelor in sus, descriu o forma rotunda.
Miscarea palmelor asezate fata in fata din paralel, asezate pe muchie vertical, in paralel pe orizontal, sugereaza o forma patrata.

C – GESTURI ACTIVE, sunt gesturile care sugereaza trairi sau activitati diverse.
Bratele atarnand dealungul corpului, mainile inchizandu-se si deschizandu-se de mai multe ori, tradeaza o stare de enervare.
Bratele in aceiasi pozitie, mainile crispandu-se strans in pumni, poate sublinia stari precum; manie, furie, dorinta de razbunare.
Dezdoind bratul cu violenta si desfacand mana cu palma in jos este un gest care poate avea urmatoarele semnificatii; a-i azvarli cuiva in obraz tot dispretul sau injurie.
Mana deschisa, degetele rasfirate, palma in jos, aruncata pana in dreptul taliei si inchizandu-se deodata cu putere este gestul care exprima dorinte ca; a vrea, a tine, a stapani, a strivi.

Foto 3
Foto 3 Gesturi active copyA – Palma cu degetele lipite de buze si indepartand-o sugereaza o bezea, un sarut.
Acelasi gest pornind de la frunte este un salut.
Pornind de la inima; omagiu.
Aceiasi miscare insa efectuata invers, cu mana apropiindu-se de piept semnifica; vino, apropie-te.
Foto 3
B – O mana dupa care se ascunde fata sugereaza; dezgust, scarba, spaima, respingere, opozitie, gestul barfitorului, al turnatorului.

Nota
Gama de miscari active este foarte mare si tine in ultima instanta de spiritul de observare al animatorului.
Mainile sunt foarte expresive si trebuiesc utilizate cu multa siguranta si masura.
Mimica personajelor trebuie construita in ordinea importantei in modul urmator;
Din atitudini.
Din jocuri ale fizionomiei.
Din gesturi.

Observatie.
In animatie, pentru claritatea expresiei fetei personajului, se vor folosi imagini cu figura cat mai aproape, plan apropiat, prim plan sau gros-plan. Daca se vor folosi planuri departate sau generale, reactiile fizionomiei vor ramane neobservate si munca animatorilor ar fi inutila.
Pentru scenele in care expresia fizionomiei este necesara, se va avea grija inca de la elaborarea story-board-ului la realizarea unor cadre de dimensiuni convenabile scopului urmarit.

Cu acest material pun punct postarilor mele privind pregatirea celor pasionati de filmul de animatie. Nu am primit nici un semnal din partea voastra, fie el pozitiv sau negativ, ceea ce ma face sa cred ca unora dintre voi le convine de minune statutul pe care si l-au creat si in care se complac, acela de cineamatori si ca sunt slabe sanse ca in viitorul animatiei romanesti vor juca acel rol care sa ofere acestei arte, chiar si o minima speranta de recuperare a timpului pierdut.
Daca aveti talent si credeti in capacitatea voastra de a va manifesta artistic in filmul de animatie, ar cam fi timpul sa lasati lamentarile la o parte si sa incercati a va aduna energiile la un loc. N-o sa fie deloc usor. Va trebui sa lasati si orgoliile la usa pentru a gasi caile de comunicare. Nu asteptati sa se faca vreo minune care sa va scoata din inertie. Vremea trece si peste ani, veti vorbi despre animatie tot la timpul trecut. Sunteti tineri si ar trebui sa va miscati mai repede. Daca aveti nevoie de ajutor, mai puteti apela inca la cei care mai stiu cate ceva despre acest gen cinematografic pentru a va scoate din impas.
Imi amintesc cu nostalgie de ” procesele literare ” care aveau loc lunar, prin anii ’60, in sala – Ton Studio – din Buftea, in care se dezbateau subiecte interesante, adevarate consilii artistice in se care disecau opere literare reprezentative si de la care nu lipseau tinerii care peste ani au devenit personalitati marcante ale cinematografiei romanesti.
Andrei Blaier, Nicolae Corjos, Alecu Croitoru, Doru Nastase, Sicu Dimitrovici, Mariana Petculescu sau Lidia Slavu erau doar cativa din cei care transformau aceste intalniri intr-o reala scoala de film.
Poate ca ar trebui sa initiati niste intalniri in care sa discutati idei, scenarii, transpuneri cinematografice, story-board-uri, personaje etc., si mai putin sa desfiintati incercarile mai mult
sau mai putin reusite ale altora.

Animatia romaneasca, tot mai saraca – Luminita Cazacu a plecat dintre noi

Dupa o lunga si sfasietoare suferinta, un alt veteran al filmului de animatie romanesc ne-a parasit.
De azi, regizoarea Luminita Cazacu nu mai este printre noi.
luminitacazacu-1Autoare a numeroase filme de scurt si lung metraj din care citez; – Balada pentru margica albastra-, – Buna dimineata poveste-, lung metrajul – Aventurile lui Pin Pin -, sau serialul avand-o in prim plan pe Penelopa, eroina din Odiseea, sunt doar cateva din filmele a caror regie a semnat-o fosta noastra colega.
Numeroasele premii, interne si internationale, castigate de filmele realizate de Luminita sunt expresia graitoare a calitatilor sale in lumea animatiei.
De-a-lungul timpului, tocmai pentru aceste calitati a fost aleasa in toate consiliile artistice ale studioului Animafilm, membra a unor jurii interne si internationale, membra in Biroul de sectie Animatie, membra in Consiliul Uniunii Cineastilor si membra a Asociatiei Internationale a Filmului de Animatie ( ASIFA ).
Prin disparitia ei, animatia romaneasca este tot mai saraca.
Incet, incet, vom porni si noi pe drumul la capatul caruia ne vom intalni pentru a povesti scenarii inca nefacute si unde vom depana povestile cu zane si cu zmei ce ne-au incantat copilaria.
Dumnezeu s-o odihneasca !

***

Funeraliile fostei noastre colege si prietene, regizoarea Luminita Cazacu, vor avea loc sambata 5 martie orele 13 la cimitirul Reinvierea ( langa piata Obor ).

ANIMATIE – Miscare si componente (1)

TIPURILE DE MISCARE

Se stie ca filmul de animatie se afla la incidenta tuturor artelor si ca realizarea lui presupune cunostinte multiple din multe domenii. Artele plastice, muzica, actoria, anatomia artistica si comparata, ca si tehnica cinematografica, sunt doar cateva din disciplinele care concura la formarea unui animator si ca de gradul de cunostinte si de modul de aplicare a acestora in activitatea de creatie depinde in ultima instanta calitatea filmului ca produs finit.

Voi incerca in cateva postari sa dau inca o mana de ajutor celor
cu adevarat pasionati de acest gen cinematografic.
Printre multele cunostinte pe care trebuie sa le aiba un animator, sunt unele ce fac parte din pregatirea actorilor, iar cunoasterea acestora este o necesitate imperioasa in desfasurarea viitoarelor interpretari ale personajelor animate.
Pentru inceput m-am gandit ca ar fi bine sa lamurim tipurile de miscare cele mai folosite in animatie si caracteristicile acestora.

Foto 1Miscarile, in general, pot fi impartite in cinci mari categorii si anume;

A – MISCARILE DE ACTIUNE – care prin chiar denumirea lor reprezinta toate miscarile necesare indeplinirii unei actiuni;
– a merge, a alerga, a bea, a sapa, a urca, a cobori, a suta intr-o
minge, a pedala, a galopa, a zbura, etc., – in cazul oamenilor si animalelor – sau modul in care se misca obiectele sau elemente ale naturii; valuri, fulgere, masini si utilaje in miscare, resorturi, avalanse, prabusiri, etc. ( Foto 1 )

Foto 2B – MISCARILE DE CARACTER – sunt miscari statornice si determina caracterul, obiceiurile, ticurile si calitatea unui personaj.
Aceste miscari apartin in exclusivitate oamenilor, dar au fost ” imprumutate ” cu foarte bune rezultate si altor personaje, fie ele animale sau obiecte.
Miscarile de caracter, impreuna cu celelalte miscari, contureaza personalitatea unui erou si ajuta la intelegerea rolului acestuia in firul narativ al filmului.
Tinand seama de acest lucru, fiecare personaj se va misca in functie de caracterul sau. Aceste miscari care definesc caracterul unui personaj se compun mai mult din ATITUDINI.
( Foto 2 )

Foto 3C – MISCARILE INSTINCTIVE – sunt miscari spontane, involuntare, tradeaza o emotie, o senzatie fizica sau morala.
In aceasta categorie intra si toate reactiile unui personaj in fata
situatiilor neprevazute dar cu impact major asupra comportamentului sau.
Aici se regasesc toate expresiile fetei (ras, plans, surprindere, spaima, bucurie, tristete, furie, durere, etc.)
Miscarile instinctive se compun mai mult din JOCURI ALE FIZIONOMIEI. ( Foto 3 )

Foto 4D – MISCARILE DESCRIPTIVE SAU VORBITOARE – sunt miscari voite, gandite, compuse si care au ca scop sa exprime un gand, o necesitate, o dorinta sau sa descrie un personaj, o forma, un obiect sau sa indice un punct, o directie.
Acest tip de miscari se compun mai mult din GESTURILE MAINILOR. ( Foto 4 )

E – MISCARILE COMPLEMENTARE – la aceste miscari participa intregul corp cu scopul de a da mai multa putere si armonie miscarii de expresie principala.
In aceasta categorie se regasesc toate miscarile ce insotesc expresiile fetei tocmai pentru a accentua o anume stare.
Foto 5De exemplu, reactia unui personaj care se sperie va fi mult mai convingatoare daca in afara de mimica ingrozita va avea si o reactie generala de retragere sau de aparare in fata sursei care a generat spaima, sau intr-o situatie ilara, nu este suficient sa arati doar figura personajului razand, daca la aceasta nu participa intregul corp scuturandu-se in hohotele de ras, iscate de motivul care a provocat-o. ( Foto 5 )

Animatorul trebuie sa aiba cunostinte despre supletea si mobilitatea tuturor personajelor cu care se va intalni in activitate,
Obligatoriu – trebuie sa cunoasca absolut toate punctele de articulare ale scheletului personajului in cauza si a gradelor de miscare ale acestora precum si mobilitatea muschilor faciali.
Deasemenea, acesta trebuie sa cunoasca pana la detaliu, totalitatea miscarilor pe care le poate executa cu diferite personaje. El trebuie sa stie ” sensul ” fiecarei miscari pe care o face personajul animat de el.

Intrucat, miscarile de actiune, sunt in general reflectarea cat mai fidela a miscarilor personajelor (oameni sau animale) fie in mod real, fie adaptat – in cazul animalelor – la tipurile de miscari ale corpului uman – am considerat necesar sa prezint doar atitudini ale acestuia din urma ca fiind definitorii pentru activitatea animatorului, indiferent de genul filmului ( desen animat, papusi, obiecte animate, etc.) sau de tehnica folosita (2D sau 3D).
Un animator are nevoie de aceste informatii pentru a le corobora
in vederea atingerii scopului propus, o animatie de calitate, plina de trairi si emotii, in care miscarea trebuie sa fie subordonata acestora si nu miscare de dragul miscarii.
In urmatoarea postare voi ” vorbi ” despre – ATITUDINI SI
REPREZENTARI.

Nota
In testele postate anterior pe blog, solicitam realizarea unor schite cu Nea Cutare in diferite ipostaze (mersul unui stapan, al unui sportiv, batran, etc.) si faptul ca nu au fost prea multi amatori sa-si demonstreze talentul ca posibili animatori, mi-a lasat un gust amar de care incerc si acum sa scap.
Daca o tineti asa, nu aveti nici o sansa sa va auto-depasiti si veti fi mereu la periferia fenomenului. Pacat ! Unii dintre voi chiar au talent la desen dar asta nu inseamna ca automat esti si un bun animator. In timpul activitatii mele am testat peste o mie de desenatori, dar cei care au reusit au fost cateva zeci iar dintre acestia doar o parte au dovedit ca sunt animatori cu adevarat.
Eu nu dezarmez usor.
Dovada sunt toate aceste postari in care v-am transmis o multime de informatii pe care trebuie doar sa le intelegeti si sa le experimentati.