ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 10

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

 

Azi postez o pagina de colorat avandu-i ca eroi pe cei sapte pitici stransi in jurul lui Alba ca Zapada.
Alaturi de celebrele personaje, rebusul ” GAGURI “, insotit de un desen plin de umor realizat de fostul nostru coleg, graficianul Cristian Marcu.
Din nefericire, o boala necrutatoare l-a rapit de curand dintre noi.
Si avea doar 53 de ani! Dumnezeu sa-l odihneasca !

JOC SI ALBA CA ZAPADA

 

ANIMA – ANIMAE 33
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

– Minutajul in multipli de patru –

Desi pare o chestiune lipsita de importanta, am descoperit ca exista numeroase motive intemeiate sa se minuteze animarea in multipli de
patru. Adica, efectele sa fie mentinute pe lungimi standard de 16, 20,
24, 32, 40, 48 sau 64 fotograme. Nu incepeti un travelling cu fotograma
77; folositi fie 76 fie 80.
Dupa catva timp aceasta sugestie destul de simpla asigura operatorului
multe posibilitati de control si verificari, mentinand in acelasi timp
minutajul in cadrul fractiunii de secunda. Unitatile de patru fotograme
constituie fractiuni convenabile de secunda si pentru lungimile masurate
in picioare pentru pelicula de 16 si 35 mm.
Operatorul se va obisnui sa gaseasca relatii egale si frumoase intre
anumiti factori ca; numarul de fotograme, pozitiile pentru panoramic,
ciclicele de patru celuloide, turnarea pe doua si comenzile pentru
panoramic la un sfert de rotire a manivelei. Erorile se observa mai prompt si se fac mai rar.
Monteurul va aprecia ca aceasta regula generala ii usureaza si lui munca.
Foarte des el va avea nevoie de un timp suplimentar pentru a situa in
mod adecvat prima sau ultima fotograma din actiune, intr-o secventa
animata. Conformarea la aceasta regula lesnicioasa a multiplului de patru
se dovedeste avantajoasa.
In spectrul total al fotografierii pentru animatie exista un camp larg intre foaia de expunere fotograma cu fotograma si cealalta extrema, unde
operatorul este animator. Desigur, functia insasi va indica de obicei masura in care se cere operatorului sa urmeze indicatiile primite sau sa-si exercite aprecierea creatoare.
Intr-un mare numar de productii meritorii, aparatul de filmat pentru
animatie a constituit virtual unicul instrument creator. Tablouri vechi, schite si fotografii au fost manipulate artistic pe un stand de animare ( truca ), realizandu-se efecte incantatoare, secvente dramatice si tipuri de miscari care au insufletit efectiv vechile imagini fixe. Tot astfel, cineastii au invatat ca o serie de imagini fixe manevrate inteligent pe un stand de animatie dobandesc o calitate exceptionala, superioara uneori actiunii vii.
Dar chiar daca ne limitam observatia la exemple mai putin artistice de
operatorie pentru animatie, exista zone in care operatorul de animatie
poate sa intareasca efectele si sa reduca efortul.

Va urma

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 9

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

 

Azi e randul lui Betty Boop sa fie postata.
Un personaj controversat, creionat de fratii Dave si Max
Fleicher pentru a satiriza comportamentul desuet in lumea spectacolului, figureaza printre personajele selectate de autorii almanahului.

 

BETTY BOOP mic

ANIMA – ANIMAE 32
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

– Sa punem in scena, nu sa incadram –

Ceea ce urmarim noi este sa renuntam la gandirea ” fotograma cu
fotograma “. In loc sa utilizam foi de expunere cadru cu cadru,
oricat de necesare ar fi ele in animatia de desen animat, se poate castiga
mult daca gandim ” efect cu efect “. Un bun exemplu de astfel de tip de foaie de expunere, il prezentam in figura C.
Nota. Se pot observa diferentele intre aceasta lista de expunere si cea
postata anterior. ( Cate bordeie…)

FIGURA C

 

In aceasta foaie, aproape 30 de randuri de indicatii servesc pentru aproximativ 35 secunde de animatie.
Pe aceste randuri, animatorul comunica operatorului numai ce doreste sa apara pe ecran, si foaia de indicatii nu mai este decat un ghid in ce priveste minutajul si modul de a-l realiza.

Pe aceasta foaie, coloana fotograma este deplasata cu o jumatate
de rand. Acest simplu aranjament face sa devina foarte evidente numarele fotogramei de ” start ” si ” stop ” pentru fiecare efect sau mentinere.
Micile casete din coloana din stanga sunt deosebit de importante. Este
surprinzator cat de putine studiouri utilizeaza acest procedeu care prezinta atat de multe avantaje. Intr-adevar, aceste casete sunt indicatii pe care operatorul le furnizeaza monteurului.
In fotografierea de animatie pe 35 mm aparatul expune de cele mai
multe ori cu deschiderea completa. Astfel, pe film va intra considerabil mai multa informare de cat va apare pe ecran. In spatiul destul de mare care devine blank datorita coloanei sonore, operatorul poate sa inscrie note si indicatii care vor fi de mare ajutor la montaj.
Cifra 17 de pe linia a 4-a din figura C este intr-adevar un indicator care arata exact unde incepe scena 17, chiar daca s-a filmat inainte metraj suplimentar. Cifra 21, ceva mai jos, este indicata pentru un numar de pe coloana sonora, pe care monteurul va trebui sa-l potriveasca pentru a realiza un sicron perfect. Litera X, aproape de sfarsitul coloanei, este un semn care arata monteurului ultima fotograma dintr-o actiune, pe care ar sesiza-o greu la masa de montaj sau la un aparat de vizionat. Cuvantul ” EXTRA ” indica, pentru siguranta, ca la sfarsitul scenei s-a filmat metraj suplimentar si o intunecare suplimentara.
Pentru 16 mm, unde deschiderea aparatului este cu foarte putin mai mare decat deschiderea la proiectie, este mai putin convenabil sa se foloseasca acest sistem, desi deschiderile aparatului pot fi manevrate dupa dorinta.

Va urma