ABC-ul miscarii – partea 11

Constructie ciclic mers patruped.
Deja am cunoscut cu cateva prelegeri in urma, ca mersul unui biped are nevoie de patru capete. Doua centrale cu picioarele in forfecare si doua in extensie. Fiecare cap seamana foarte bine cu omologul sau, doar ca in loc de piciorul stang de sprijin este folosit dreptul.
Daca stim ca un patruped se sprijina pe picioarele de pe diagonala corpului – picior stanga fata cu opusul sau, piciorul drept spate problema este
deja pe jumatate rezolvata.
Foto J1AIn Foto J1, desenul A, se vad axele, prezentate schematic. Axa M – N si axa X – Y.

Cum se procedeaza?
Se fac intai capetele pentru un biped. Se dau indicatii privind modul cum vor fi interpretate desenele intermediare (prin sageti arcuite in acest caz).
Schita B din Foto J1.
Apoi se fac TOATE INTERMEDIARELE conform schemelor indicate. In schita B, se observa schemele pentru intermediare la distante egale plasate sub capetele de miscare.
In acest moment avem toti pasii (capete si intermediare) pentru, hai sa spunem, partea din fata a patrupedului. Schita B.
Copiem desenele, apoi le mutam in partea dinapoi si dupa ce le aranjam in asa fel incat, daca pentru picioarele din fata la forfecare stangul este
cel de sprijin, in spate, omologul capului din fata va fi cel cu dreptul de sprijin.
Ar trebui sa arate ca in schita C.
Avand toate desenele, capete si intermediare, vom purcede la copierea lor pe un singur strat decaland cu un desen aceasta operatiune.
Foto J2AAlegem capetele pereche (1 si 9 ) si ( 5 cu 13) si le asezam ca in schita A din Foto J2.

Atentie !!! Repet.
Aceasta operatiune o facem dupa ce am desenat toate intermediarele si o sa vedeti imediat de ce.
Urmeaza copierea DECALATA a desenelor perechi, perechi, pentru partea anterioara impreuna cu cele pentru partea posterioara pentru a obtine un singur desen al unui patruped, care sa contina absolut toate desenele in asa fel incat intreaga miscare sa aiba 16 desene (12 intermediare + cele 4 capete).
Modul de copiere urmeaza urmatoarea metoda;
Pe randul de sus sunt desenele pentru un pas complet al picioarelor din fata, de la 1 la 16 ultimul desen (16) care va intra in 1 pentru a se inscrie in tipul de ciclic RO.
Al doilea rand sunt desenele pentru picioarele din spate care incep cu 9 si vor prinde ciclicul tot in 9 dupa o rotatie completa. Foto J2 schita B.

In schita B, desenele din randul de sus au fost decalate inapoi (catre inceputul miscarii) cu un desen in asa fel incat la copierea lor (din cele doua siruri) nu se va mai face 9 cu 1 ci 10 cu 1, 11 cu 2, 12 cu 3, 13 cu 4,etc., pana se ajunge la legatura ciclicului nou creat (primul desen si ultimul intermediar din nou cu primul).
Daca nu am fi avut absolut toate desenele (capete si intermediare), aceasta operatiune nu ar fi fost posibila.

In rezumat;
1 – Faceti toate capetele si intermediarele pentru mersul
unui biped.
2 – Copiati aceste desene pentru a le folosi la partea din
spate a personajului.
3 – Asezati-le in locul potrivit si aveti grija ca punctele de sprijin sa fie
pe diagonala si cu piciorul din fata opus celui posterior.
Foto O2A4 – Decalati-le pe cele din spate cu un desen inapoi si
copiati-le pe un singur strat impreuna cu cele pentru picioarele din fata.

In Foto O2 – Un ciclic de patruped din 5 capete, insa cu efecte, pentru o fuga.

Trebuie retinut ca pentru viteze mari se folosesc efecte de completare a miscarii, in asa fel incat acestea sa conduca ochiul catre urmatorul desen. De fapt acesta este rolul principal al efectelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *