ANIMAFILM – SCURT ISTORIC STATISTIC -3

   Odata cu diversificarea si marirea productiei apar noi oameni si  pana la sfarsitul anului 1999 isi aduc aportul la dezvoltarea animatiei romanesti, circa 800 de angajati si colaboratori;

    Au semnat regia celor peste o mie de titluri de filme de LUNG METRAJ, SERIALE sau FILME UNICAT;  ( Personal am identificat 1248 titluri realizate in intreaga existenta a animatiei romanesti ).

Angajati si colaboratori  – In ordine alfabetica ;

Nicolae Alexi, Florin Anghelescu, Victor Antonescu, Tatiana Apahidean, Matty

Aslan, Artin Badea, Mihai Badica, Sabin Balasa, Zeno Bogdanescu, Eugenia Boroghina, Doina Botez, Geta Bratescu, Despina Buneci, Ana Maria Buzea, Zaharia Buzea, Angela Buzila, Luminita Cazacu, Calin Cazan, Bob Calinescu, Dan Chisovsky, Nell Cobar, Adela Craciunoiu, Constantin Crahmarel, Dana Duma, Valentin Eliseu,Traian Fericeanu, Octavian Frecea, Ion Ganescu, Genoveva Georgescu, Liviu Ghigort, Calin Giurgiu, Iulian Hermeneanu, Manuela Hodor, Dumitru Hojbota, Radu Igaszag, Marin Ionescu, Marin Iorda, Ladislau Labancz, Mihai Leonte, Floarea Liceica, Ion Manea, Cristian Marcu, Paul Socrate Mateescu, Marcel Mihai, Marian Mihail,Virgil Mocanu, Jan Moraru, Stefan Munteanu, Gelu Muresan, Constantin Mustetea, Adrian Nicolau, Margareta Niculescu, Anca Olteanu, Ludmila Patlanjoglu, Constantin Paun, Isabela Petrasincu, Aurel Petrescu, Dinu Petrescu, Adrian Petringenaru, Liana Petrutiu, Sever Picker, Grigore Traian Pop, Letitia Popa, Constantin Popescu, Ion Popescu (Gopo), Puia Popescu, Lucian Profirescu, Pascal Radulescu, Andrei Roman, Eduard Sasu, Laurentiu Sirbu, Constanta Schiopescu, George Sibianu, Gita Clemansa Sion, Alexandru Solomon, Ioana Sturza, Dinu Serbescu, Bujor Stefanescu, Horia Stefanescu, Mihai Surubaru, Zoltan Szilagyi, Norbert Taugner, Mircea Toia, Ion Truica, Olimp Varasteanu.

  • Note.

    Toti realizatorii filmelor au scris si scenarii.

    Realizatorii romani au obtinut sute de premii internationale si interne din care peste 80 au reprezentat distinctii ale ACIN / UCIN.

       Multi dintre ei au cumulat si alte activitati in afara celei de regie. Au facut animatie, lay-out-uri, decoruri sau au creat personajele filmelor.

2 echipe, un singur serial – Aventuri Submarine
Festivitate de premiere la Milano

Autori de scenarii,

(In afara scenariilor scrise de catre realizatorii filmelor) ;

Alexandru Andi, Sanda Alupi, Horia Arama, Daniela Anencov,Toma Athanasie, I.Avian, Ecaterina Ban, Vasile Baran, Ana Boldur, Simona Botea, Ion Branoiu, Barbu Brezeanu, Constanta Buzea, Dumitru Capoianu,Vasile Caragiale, Nina Cassian, Horia Caciulescu, Casandra Caruceru, Calin Cernaianu, Silvia Cinca, A.Cismigiu, Valeriu Chende, Aurelia Chicarosie, Marcel Chiparos,Tita Chiper, Daniel Cocosu, C.R.Constantinescu, Mioara Cremene,Ion Cretu, Dan Crisan, Constantin Curelea, Adriana Daraban, Mircea Diaconu, Ana Dimitriu, Mihai Dimitriu, Ion Dobrescu, Aurora Dorobat, Elena Dragos, Sanda Faur, Liliana Filotti, Benedict Ganescu, Radu Georgescu, Ana Maria Giugaru, Mircea Ghidarca, Calin Gruia, Hedi Hauser, Bogdan Hojbota, Georgeta Horodinca, Ionel Hristea, Viorica Huber, Octav Pancu Iasi, Viorica Ionescu, Florin Iordachescu, Mihail Joldea, Silvia Kerim, Mircea Luca, Petre Luscalov, Adrian Lustig, Alexandru Manciu, Mihai Matei, Mihai Malaimare, Constantin Merlan,Titus Mesaros,Vasile Mihai, Ion Mihaileanu, Alice Mihalcea, Ion Dogar  Marinescu, Alexandru Mirodan, Doina Nanec, Sorina Neagu, Lucia Negoita, Anca Nicolau, Serban Nichifor, Barbu Nitescu, Lucia Olteanu, Clelia Ottone, Dan Opris, Mihai Opris, Doina Paraschiv, Victor Parhon,  Dan Peretz, Radu Aneste Petrescu,  Alexandru Popescu, Ana Maria Popescu, Simona Popescu,Teofil Popescu,Tudor Popescu, Alecu Popovici, Florian Potra, Felicia Puran, Vasile Ranetescu, Iuliu Ratiu,Vasile Ravescu, Cecilia Radulescu, Renee Reggiani, Francesca Ricinschi, Xenia Roman, Lucia Anton Ruggieri, Lucia Veronica Salem, Mircea Santimbreanu, Catalin Sarbu, Cornel Sandru, Lucretia Sibianu, Valentin Silvestru, Marin Sorescu, Nichita Stanescu, Francesca Stoenescu, Mihail Stoian, Vali Stoian,Viaceslav Stukas, Savel Stiopul, Marin Tarangul, Marius Tataru, Dumitru Tranca, Emanuel Tet, Dan Ursuleanu, Luiza Vladescu, Ileana Zelinescu, Stefan Zorzor, Aurel Weiss.

dezbatere colegiala

Animatorii care au dat viata tuturor personajelor filmelor realizate in studio;

Simion Alexandrescu, Stefan Anastasiu, Sorin Andreescu, Cecilia Atanasiu-Atlas, Radu Baciu, Valentin Baciu, Cornelia Badea, Julieta Badvelian, Ileana Barbu,  Annelise Begu, Valentin Cain, Natalia Camino, Florin Radulescu- Campina,  Antoaneta Capsuneanu, Anca Dumitru Chirulescu, Alexandru Chirulescu, Doina Cionga, Elvira Cladeck, Mihai Cretu, Petrina Cojocaru, Stela Costache, Marcela Costrubiac, Eugenia Dimitriu, Dumitru Dobrica, Stanca Dominic, Chira Dragomir, Radu Dragomir, Radu Duldurescu, Melania Fantana, Cristian Filipidescu, Petre Florescu, Adrian Gheorghe, Elena Godeanu, Elena Gogulescu, Elena Grecea, Anca Grigorescu, Adrian Hoble, Aurelia Iacobescu, Dana Iliescu, Anita Ionescu, Elena Iscrulescu, Suzana Katz, Nagy Lajos, Ionel Luca, Vasile Manea, Mircea Manta, Cristian Marcu, Livia Martin, Silvia Melinte, Nicolae Meret, Constantin Merlan, Tudor Mihalache, Lucian Mihaesteanu, Mihaela Mihaiasa, Geta Mihailescu, Ion Mincu, Gabriela Mironescu, Monica Moldoveanu, Viorel Nica, Nicolae Niculescu, Cornelia Nicolae, Antigona Papazicopol, Florea Petre, Mirela Popescu, Roland Pupaza, Felicia Puran, Lucia Radulescu, Sorin Raicovescu, Mihai Ratz, Liliana Rudeanu, Florin Saceanu, Iuliu Sanpetru, Mihai Sampetru, Constantin Seltea,Velica Stoica, Alexandru Solomon, Benone Suvaila, Ioana Tabacu, Dorina Tanasescu, Peter Tenkey, Karina Tincu,Virgil Toader, Luminita Toia, Mihaela Tomescu, Florica Vainer, Bogdan Vasioiu, Angela Velicu, Florica Vintila, Ion Vintilescu, Andrei Zlatescu, Roland Zola. 

       

Echipa in plina activitate
moment de destindere
animatie de papusi

FLUXUL TEHNOLOGIC AL FILMULUI DE ANIMATIE PE INTELESUL TUTUROR-4-

– PERIOADA ANIMAFILM –

Partea patra

       De aici incolo, fluxul tehnologic este identic pentru toate genurile de animatie.

       Pelicula filmata ( NEGATIVUL ) era trimisa la LABORATOR, unde era DEVELOPATA si returnata studioului impreuna cu o  COPIE POZITIVA COLOR de lucru. MONTEUZA, asistata de regizor, incepea impartirea scenelor filmului, dupa identificarea clachetelor cu titlul filmului si numarul scenei filmate .

      Se incepea insirarea scenelor conform ordinei din story-board , “in general” Sc. 1, Sc, 2,…..etc., pana la ultima scena a filmului. Am spus insirarea scenelor “in general”, dar ordinea finala  a scenelor o stabilea regizorul. El  hotara inversarea, alternarea, scurtarea si chiar eliminarea unor scene daca nu corespundeau  viziunii pe care o avea asupra intregului film. Acesta este montajul imaginii pozitive.

  • Nota. La filmarea color, pentru economie de timp si pastrarea decorului in buna stare, se obisnuia atunci cand un decor era prezent in mai multe scene, acestea sa fie filmate in continuare conform indicatiilor pentru fiecare, identificandu-le prin clachete.  Ex. Pe decorul scenei 5 se filmau si scenele 23, 31, 32, 46 si 70 urmand ca la montaj, fiecare sa fie inserata la locul ei conform story-board-ului.

      Faza urmatoare era SONORIZAREA.

      Din motive economice, banda magnetica de 35 mm ( aceeasi latime cu pelicula de film ) era taiata in lungime, obtinandu-se doua benzi de 17,5 mm.

      Din laborator se procura pelicula (material compromis tehnic, Blank sau resturi de la filme diverse,  de regula de la filmul jucat ) si se proceda la fel ca la banda magnetica, taindu-se in lungime si obtinandu-se in final bobine cu latime de 17,5 mm – asa zisa LINISTE .

      Acest lucru insemna ca aceasta banda ( pelicula ) in sine nu putea fi folosita  sonor ci doar pentru impanare cu portiuni de banda magnetica inregistrate cu efecte, dialoguri sau muzica, la intregul film.

      Pentru aceasta operatiune, regizorul apela la INGINERUL DE SUNET.

      Acesta, putea solicita ajutorul unui REGIZOR MUZICAL in cazul aranjamentelor muzicale, sau RUMORISTILOR (creatori de efecte sonore) , daca din fonoteca lipseau efectele solicitate de catre regizor) si ajutat de monteuza “impana” benzile de LINISTE cu muzica, zgomote, efecte div., pe toata lungimea filmului.

      In cazuri de exceptie, cand filmul avea dialoguri, acestea trebuiau inregistrate intr-un studiou special iar operatiunea de POST-SINCRONIZARE, solicita actorii sa dea replicile eroilor din film in SINCRON cu miscarea  buzelor personajelor ( lip-sinc ), la aceasta operatiune participand REGIZORUL, INGINERUL DE SUNET,  MONTEUZA, si bine-nteles ACTORII.

      Benzile inregistrate, erau montate apoi sincron cu buclele de imagine respective in locurile stabilite in film.

      Daca se apela la un COMPOZITOR pentru a scrie muzica filmului, de regula, dupa o discutie si o vizionare a materialului filmat, compozitorul cronometra secvente, cauta sincroane, masuri muzicale, etc., apoi isi incepea munca.

      Cand muzica era gata si putea fi ascultata apela la regizor pentru o prima auditie. Daca era cazul, se faceau  observatii,  corecturi pana cand totul era OK. Dupa aprobare,muzica era transpusa pe banda magnetica profesionala ( cu perforatii identice ca la imagine ), apoi inginerul de sunet sau monteuza monta ( insira ) muzica si o prezenta regizorului.

  • Nota.  In marile studiouri, muzica era “scrisa” inainte de inceperea animatiei. Erau descifrate sincroanele si transpuse pe listele de expunere de la inceputul si pana la sfarsitul animatiei. Acelasi lucru se facea si pentru DIALOGURI, ele fiind preinregistrate, descifrate pe consoane, vocale si durata in fonograme/fotograme pentru fiecare sunet, apoi inmanate animatorilor odata cu Lay-out-ul pentru a realiza LIP-SINC-ul, (sincronizarea animarii buzelor eroilor cu sunetele pronuntate).

Va urma

FLUXUL TEHNOLOGIC AL FILMULUI DE ANIMATIE PE INTELESUL TUTUROR -3 –

PERIOADA ANIMAFILM –

Partea treia

         Rolul INTERMEDIARISTULUI era acela de a completa cu desene spatiile dintre capetele stilizate conform schemelor stabilite de animator. In final miscarea putea fi urmarita suprapunand desenele, ele aratand ca un evantai sau o diagrama, in care vedeam toate personajele in desfasurarea miscarii.

capete animatie

       Animatia realizata de acestia era apoi  controlata de ASISTENTUL de REGIE ( functie doar la filmul de desen animat ). Odata controlata, animatia pe calc / hartie, era filmata la truka , pe o pelicula alb/negru cu contrast mare obtinandu-se PROBELE de MISCARE ( Line Test ), care erau vizionate direct in negativ ( desenele in creion aparand albe pe un fond inchis )

      Astfel membrii echipei ( regizor,animatori, intermediaristi, stilizatori si asistentul de regie ) luau contact pentru prima data cu faptul artistic (miscarea eroilor).              

      Regizorul facea recomandari iar scenele aprobate erau preluate de asistent, controlate si trimise in sectia de CONTUR pentru copierea lor pe acetofan ( o folie din plastic de circa 0, 15 – 0,17 mm . grosime, speciala pentru filmul de desen animat )

acetofan contur

     Dupa conturarea scenelor si verificarea lor de catre asistentul de regie, erau predate sectiei de CULOARE unde erau colorate conform tipajelor stabilite.

culoare
  • Nota. Colorarea se facea pe verso-ul acetofanului pentru a se pastra detaliile desenului.

     Dupa colorare, desenele erau din nou controlate pentru a se depista eventuale erori.

In tot acest timp SCENOGRAFUL realiza decorurile conform cu Lay-out-ul si cu indicatiile regizorului.

      Odata terminata colorarea acetofanelor, se incepea FILMAREA COLOR.

OPERATORUL, cu story-board-ul  alaturi, incepea filmarea la truka verticala a scenelor cu celuloidele colorate impreuna cu decorurile aferente.

Trucile pentru desen animat erau prevazute cu peg-bar-uri ( semne de lucru ) identice cu cele folosite de animatori, intermediaristi, conturisti si asistenti.

      La filmare participa regizorul care impreuna cu operatorul, stabileau conditiile filmarii ( cadraje, miscari de aparat, efecte cinematografice gen, fondu-uri, inlantuiri, etc. )

      La inceputul fiecarei scene, operatorul,  filma cateva fotograme cu clacheta filmului respectiv si numarul scenei. Aceasta operatiune era necesara pentru identificarea fiecarei scene din film atunci cand se ajungea la montaj.

      La filmele de papusi, obiecte, etc., odata cu inceperea FILMARII color la truka orizontala, incepea si ANIMATIA. animatorul miscand “personajul” ( papusi, obiecte, etc. ) in decorul tridimensional realizat, dupa schitele scenografului, in atelierul de constructii decor si machete.

  • Nota. La filmul de papusi si obiecte animate “personajele” filmului  erau tridimensionale identice cu cele prezentate la intrarea in productie. Materialele folosite era foarte diverse; lemn de balsa,pluta, polystyren expandat, latex, styplex, plastilina, lemn, lana, placaj,  coceni de porumb, papier marche, piatra, sticla si pana la ace cu gamalie, tutun etc., practic orice material care participa sub o forma sau alta la realizarea animatiei.  In ultima perioada, membrele papusilor se confectionau din sarma de plumb rasucita din patru – cinci fire groase de circa 1 mm. fiecare). Motivul era acela ca in timpul animarii, personajul trebuia sa faca fata multiplelor deformari, sa ramana nemiscat pentru a fi filmat si sa fie usor de manevrat. Asa s-a ajuns la sarma de plumb. Cele din alte materiale, ca fier sau cupru, se rupeau des si papusa trebuia refacuta.Papusile, erau apoi imbracate in diverse materiale textile, unele chiar crosetate pe masura. In functie de plastica filmului, decorurile se realizau din diferite materiale, sub forma de machete liliputane si colorate in functie de cerinte.
  • Nota. La filmul de cartoane decupate, se decalcau desenele pe carton ( precum cel folosit pentru dosare ), se colorau pe o parte, se decupau  iar pe partea opusa celei colorate, se vopseau cu negru mat. Aceasta opertatiune era necesara pentru faptul ca personajele animate erau asezate, la filmarea cu truca orizontala, pe un cristal prin care se vedeau decorurile din planul secund si daca nu erau vopsite cu negru, se reflectau in acel cristal, lucru inacceptabil.

Va urma.

Animatia romaneasca din nou in doliu

Mihail Marian, unul din cei mai valorosi animatori ai generatiei “Animafilm”, a fost smuls dintre noi de o boala nemiloasa.

Mihail Marian

 

Animator de mare talent, Mihail Marian, s-a impus atentiei specialistilor prin maestria transpunerii cinematografice a tuturor momentelor ce i se incredintau pentru a le da viata. Ca regizor, Marian si-a pus toata iscusinta in serviciul spectatorilor, filmele sale stand marturie harului sau deosebit.
“Temerarii de la scara 2″( serial ), realizat impreuna cu alti doi mari disparuti, Buzea Zaharia si Artin Badea, “Motanul si scufita rosie”, “Casa padurarului”, “Labirintul”, “Cadoul neasteptat”, “Fularul”, “Service Auto”, etc. sunt doar cateva din filmele care poarta semnatura sa.
Prin disparitia sa, animatia romaneasca a mai pierdut un talent autentic si un om de mare sensibilitate.
Dumnezeu sa-l odihneasca !

 

Slujba religioasa va avea loc maine, sambata, 9 februarie la ora 11 la biserica Sf. Nicolae Udricani din Str. Dr. Iuliu Barasch nr. 11 sector 3 – (din Bd. Corneliu Coposu, in spatele Teatrului Evreiesc – aproape de str. Matei Basarab si str. Olteni).
Inmormantarea va avea loc la cimitirul Sf. Pantelimon 2.