ABC-ul miscarii – partea 12

Despre cumulul de ciclice.
Nota
Pentru realizarea cumului de ciclice, acestea trebuie sa fie complete (capete si intermediare).

Foto K1ASunt situatii cand intr-o miscare ciclica (de repetitie) mai multe elemente ale aceluiasi personaj se misca diferit. Fie au viteze diferite, fie sunt ciclice de alta natura decat cel, (atentie) cu numarul cel mai mare de desene. De ce m-am referit la acesta? Pentru ca este corect sa te referi la cel mai mare ciclic ca numar de desene care sa cuprinda in interiorul lui si pe celelalte. In Foto K1, prezint doua ciclice, ambele RO, unul pentru pedalat din 12 desene si altul pentru miscarea unei roti din 3 desene, fara intermediare.
Observati ca sunt realizate doar din efecte.
Cu aceasta ocazie luati cunostiinta cu un ciclic de tip RO realizat doar din capete. Un astfel de ciclic, datorita numarului mic de desene va avea o miscare foarte rapida.
Foto K3ATot aici observati ca roata nu are spite si ca in locul lor sunt niste efecte care vor servi la “sublinierea” vitezei.
In Foto K3, veti vedea in schita X ca prin suprapunerea celor 3 capete, practic fondul este estompat pe toata suprafata acoperita cu desene.
De ce?
Pentru ca la conceperea, de regula a unei miscari de repetitie, sunt necesare “efecte” de prelungire a miscarii desenului din cel anterior in urmatorul. Daca nu se face acest lucru, exista riscul sa apara stroboscopia (se vad toate desenele palpaind) sau sacadarea, doua rezultante ale acelorasi greseli prin lipsa de continuitate a miscarii, existand chiar riscul ca miscarea sa inceapa a “curge” in sens invers.
Miscarea trebuie “scrisa” cu “litere cursive”, legate intre ele in asa fel incat sa putem citi ce ni se arata pe ecran. In schita Y, se vad desenele desfasurate.

Sa usuram munca la filmare si sa facem economie de acetofane.

Pentru a “castiga” un strat de acetofane la filmare, fara a face rabat la calitate, cele doua elemente ale miscarii se vor copia in final pe un singur strat.
Cum se procedeaza?
In situatia prezentata avem doua ciclice; unul din 12 desene si altul din 3.
Cel mai mic multiplu comun al lui 12, se obtine prin descompunerea factorilor si se ajunge la rezultatul 2 x 2 x 3 = 12.
Acest lucru ne spune ca intru-un ciclu complet din 12 desene sunt cuprinse 4 repetitii complete ale ciclicului din 3 desene.
La final, ambele ciclice trebuie sa aiba legatura (sa intre) in desenul cu numarul 1.

Voi incerca sa exemplific cum va arata acest lucru.
Prima cifra este a ciclicului mare (din 12 desene) iar cifra urmatoare a ciclicului mic cu numerotarea; A1, A2 si A3. Deci; 1 + A1, 2 + A2, 3 +A3, 4 + A1, 5 + A2, 6 + A3, 7 + A1, 8 + A2, 9 + A3, 10 + A1, 11 + A2 si 12 +A3.
Pentru demonstratia de mai sus am folosit doar rotirea unei roti. Pentru o bicicleta, in situatia de mai sus un desen ar fi alcatuit din 1 + A1 (roata din fata) + A1 (copiati desenele A1, A2 si A3 si pentru roata din spate).
Foto K2ASe observa ca pentru ambele ciclice urmeaza primul grup de desene (1 + A1),asta inseamna ca repetitia este completa ceeace era de demonstrat.
Pentru a crea o variatie in interiorul ciclicului “mare” din 12 desene, pentru roata din spate folositi un alt desen al ciclicului de rotire. De exemplu, daca aveti desenul 1 din pedalare, (Foto K2) folositi pentru roata din fata desenul A1 iar pentru cea din spate A2 sau A3.
La cumulare, desenele ciclicului intreg cu celelalte desene vor arata asa; 1 + A1 + A2 (sau A3), 2 + A2 + A3 (sau A1), 3 + A3 +A1 (sau A2), 4 + A1 + A2 (sau A3), 5 + A2 + A3 (sau A1) …..etc.
Va recomand ca inainte de a face un cumul de ciclice sa vedeti care este ciclicul cel mai mare care sa le cuprinda pe toate celelalte in asa fel incat absolut toate sa intre la un moment dat in primul desen.
Eu am patit-o la inceput, cand nu am dat atentia cuvenita numarului de desene al fiecarui ciclic, si pentru a “prinde” primul desen, a trebuit sa repet si ciclicul mare de cateva ori pentru ca intr-adevar sa fie un ciclic cumulat.
Datorita acestui lucru a trebuit sa reconsider schemele si numarul de desene al unor ciclice, pentru a iesi din impas. Cele mai multe probleme apar la ciclicele cu numere impare in incercarea de a le cumula cu unele cu numar par de desene.
Daca ciclicul meu de pedalare nu ar fi fost facut din 12 desene ci din 14 sau 16 ce s-ar fi intamplat?
Va las sa calculati singuri si sa vedeti, de ce trebuie sa apelam uneori si la stiintele exacte pentru a iesi din incurcatura.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *