ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 8

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

Despre Mikey Mouse s-au scris “tone” de impresii. Astazi il postez printre eroii filmului mondial, nu numai de animatie, fiind poate cel mai cunoscut personaj, cu cea mai veche traditie in universul copilariei. Recompensat cu numeroase premii de prestigiu, poate astrul cel mai stralucitor din galaxia Disney, a fost onorat cu un meritat OSCAR pentru tot ce a reprezentat el in aceasta lume de vis.

MIKEY MOUSE mic

ANIMA – ANIMAE 31
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

Operatorul anima
Adevarul este ca foarte putini animatori si pictori au suficiente cunostinte pentru a spune unui operator de animatie intr-adevar calificat, cum sa filmeze animatia tehnica. Scenaristul, desenatorul si regizorul pot cere anumite efecte pe ecran iar operatorul poate cere anumite materiale de la sectoarele de butaforie. Dar operatorul este cel care face animatia. – ( cred ca se refera la folosirea dispozitivelor trucii pentru a se obtine efectul dorit ).
Intr-un important film de instructaj pentru aviatie, un mare procent din cele 30 de minute ale filmului de animatie cereau fondul prezent in figura A. Pe un ecran divizat orizontal aparea un profil de avion decupat, proiectat pe un fond de cer care trebuia sa panorameze orizontal si vertical, in timp ce avionul urma sa-si modifice pozitia de la orizontala la pozitia de urcare sau de coborire, sau sa se miste in partea stanga sau in cea dreapta.
In timp ce avionul facea aceste miscari, cele 7 instrumente repetau
fidel citirile efective din cabina.

FIGURA A

 

Unul dintre cei mai buni operatori de animatie ai momentului, Stan Rose, a filmat sute de picioare de film cu aceasta actiune, fara sa aiba mai multe indicatii decat; ” De la 1440 la 1680 faceti o urcare in 240 de fotograme, de la 20.000 la 21.000 picioare”. El a facut literalmente
” sa zboare ” aparatul de filmat in felul cerut, iar instrumentele si actiunile
avionului ilustrau clar manevra.
Acest exemplu nu este atat de extrem cat am fi tentati sa credem, si
el arata ca munca operatorului de animatie ar trebui sa fie mai bine
apreciata. In practica, ar trebui sa se inceapa prin (1) includerea lui in
pregatirea animarii si (2) scrierea unor foi de expunere care sa-i indice ce anume se doreste sa apara pe ecran, lasandu-l insa sa prelucreze acel lucru in felul in care crede de cuviinta.
Pentru obtinerea unor anumite efecte, animatorul executa de multe ori,
impreuna cu pictorii si asistentii sai, mult mai multa munca decat
necesita un bun operator. Alta data, animatorul incetineste in mod inutil
aparatul de filmat, cerand o anumita tehnica de aparat.
De exemplu, in figura ( B ) avem o harta a Americii de Nord, in plan general, un travelling pana la un prim plan al ariei Florida si o inlantuire
cu textul Cape Kennedy.

FIGURA B

Se pot da pentru aceasta operatiune doua indicatii de aparat mult
simplificate. Prima indicatie va “manca” probabil 4 ore din timpul aparatului
prezentand si pericolul unei duble ( reluarea filmarii in caz de nereusita ).
A doua va fi o chestiune de cel mult 15 minute. Totusi, rezultatul pe
ecran va fi practic acelasi;
1). De la fotograma 240 la 312 faceti 72 fotograme travelling pana la un prim plan cu campul 4,1/2 al Floridei. De la fotograma 307 la 323, 16
fotograme intunecare pe text.
2). Incepand de la 240, travelling la un prim plan al Floridei si intunecare pe text, 324.
Inconvenientul in cazul primei indicatii il constituie faptul ca cere o matematica aproape imposibila. Deoarece miscarea verticala de aparat are nevoie de 128 de rotiri ale manivelei de travelling pentru a veni de la planul general la prim plan. Aici miscarea nord-sud este de 1-5/8 inch; si miscarea est-vest 2-1/5 inch. Pentru filmarea acestei miscari ” dupa numere “, va fi necesara o rotire pentru travelling ceva peste 1.75 inch, un panoramic nord – sud de circa 0,0225 inch; si pentru panoramarea est – vest de 0,3 inch pentru fiecare fotograma.
A doua indicatie cere virtual acelasi lucru, dar operatorul, care nu este
constrans de instructiunile din foaia de expunere, va ajunge la multiplii
convenabili. El isi va face planul intr-o aliniere potrivita, dar va face planul general putin diferit, si va termina probabil filmand un travelling de 64 de fotograme, in care miscarea verticala a aparatului reprezinta doua rotatii pe fotograma in timp ce panoramicele nord-sud si est-vest vor fi ambele de 0,02 inch/fotograma.
Diferenta pe ecran nu va fi observata, dar diferenta in timp de productie va fi importanta. Intunecarea pe text este pur si simplu un exemplu de felul in care travellingul poate fi si mai complicat prin introducerea inutila a actiunii, intr-un punct in care va incarca filmarea in mod nejustificat.
Acest exemplu devine deosebit de semnificativ in cazurile in care operatorul are posibilitatea sa utilizeze comenzile automate incorporate
intr-un stand de animatie modern si prin care numeroase miscari de aparat
si efecte pot fi realizate in timp ce apartul merge cu o viteza de cateva fotograme pe secunda. Aceasta posibilitate este ratata de multe ori
atunci cand animatorul neinformat cere un element oarecare, neinsemnat,
care face insa imposibila utilizarea comenzilor automate. Daca exista un motiv intemeiat pentru filmarea acelui factor suplimentar, operatorul cunoaste de multe ori o alta cale de a-l realiza, fara sa piarda timp.

Va urma

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *