Liviu Ghigort, despre care am mai scris pe blogul meu, a fost in filmul de animatie exponentul conceptului DESENE PUTINE – MAXIMUM DE EFECT .
Din impresionanta sa filmografie citez doar cateva din realizarile sale ca fauritor de “vise”.
A realizat animatia la multe filme din care voi aminti doar “Albina si porumbelul” si “Ratoiul neascultator” avandu-l ca regizor pe Ion Popescu Gopo, sau regia semnata de el la filme ca : “Aparat universal”, “Petrolache Fat Frumos”, Oac, broscoiul laudaros”, “Legenda contemporana”, “Paralele”, “Pata” sau “Fara morala”, lasat special la sfarsit deoarece, la acest film, Liviu mi-a dat o sarcina de exceptie si anume de animator si OPERATOR (!!!) al acestor scene. A trebuit sa-i fac “animatia” unei scene care dura circa opt secunde cu doar sase desene!!!. Eroul principal, se deplasa pe un paralelogram imaginar, trasand prin pasii sai conturul viitoarei constructii.
M-am descurcat, datorita solutiilor tehnice pe care amandoi le-am elaborat.
Dar nu despre asta intentionam sa va vorbesc, ci despre faptul ca Liviu a fost si un impatimit al tehnicii. Avea un CZ de 175 cmc pe care mai mereu il desfacea piesa cu piesa si-l reasambla si cu care a participat la o multime de concursuri de motocros.
Ii placeau mult si masinile de epoca.
Isi cumparase la un moment dat un Fiat, nu-mi mai aduc aminte anul de fabricatie, dar era o hardughie monstruoasa, ale carei calitati numai el le cunostea.
Pe atunci Liviu fuma foarte mult, ca si mine de altfel.
Intr-o zi vine la studiou cu urme de ranire serioasa pe frunte, nas si barbie, unele sangerande si protejate cu pansamente.
– Ce-ai patit nea Liviule?
Imi raspunde amuzat.
– Mai nimic! Acum doua zile eram sub masina si avand o problema cu garnitura de la baia de ulei, in timp ce ma gandeam ce anume nu se potriveste, mi-am aprins o tigara. O laveta imbibata cu benzina, care era langa mine s-a aprins iar prima mea reactie a fost sa ma ridic rapid si bum!!!
Uitasem ca deasupra era masina! Asta a fost tot!