Dupa 1990, animatia romaneasca a fost interzisa publicului larg fara o motivatie explicita. Pur si simplu a fost stearsa din cultura romaneasca, devenind ” istorie “, datorita tuturor factorilor responsabili de tot ce inseamna accesul romanilor la filmul pentru toate varstele, filmul de animatie. Sa fiu bine inteles, nu la tot filmul de animatie ci doar la cel romanesc. Nimeni nu raspunde de aceasta situatie de fapt. Nimeni nu este capabil sa dea un raspuns, indiferent cum ar arata el.
Tacere absoluta. Dureros.
Am subliniat chiar si pe acest blog, surzenia si mutenia Consiliului National al Cinematografiei, Uniunii Cineastilor sau Ministerului Culturii. Au trecut peste 70 de vacante ale copiilor fara ca acestia sa fi vazut vreun film romanesc de animatie. Pana in 1989, nu exista vacanta in care Romaniafilm si intreprinderile de profil judetene, sa nu organizeze intalniri ale copiilor de toate varstele cu filmul romanesc de animatie.
Se organizau caravane cinematografice pentru a ajunge in toate colturile tarii, la intalnirile cu micii spectatori. Va pot povesti ore in sir despre aceste intalniri si despre zambetele copiilor care traiau copilaria odata cu noi si nu o mimau asa cum fac astazi cei ce au impresia ca stiu totul despre aceasta varsta.
Daca filmul realizat de mine in 1974 ( Robinson Crusoe ) a trebuit sa astepte schimbarile din 1989 pentru a primi “bun de difuzare” – deci, dupa 25 de ani, iata ca acum, dupa aproape alti 25 de ani, filmul de animatie romanesc are aceeasi soarta. S-a schimbat ceva in optica conducatorilor nostri? Imi poate raspunde cineva la aceasta intrebare?
Stiati ca filmele noastre se vad in alte parti ale lumii dar la noi sunt practic interzise?
Stiti ca din cele aproape 1400 de titluri de animatie romanesti, realizate in toate tehnicile posibile, 6 sunt lung metraje si peste 15 sunt seriale si filme de continuitate ? Stiti ca peste 500 de premii interne si internationale au consfiintit valoarea realizatorilor romani?
Astept la fiecare sfarsit de an, sa vad macar in perioada sarbatorilor de Craciun, pachete de programe cu filmele noastre si am ajuns la concluzia ca nu se vrea. Este o inapetenta totala la filmul romanesc de animatie.
De curand mi-a fost relatat un dialog din televiziune, cand o persoana cu functie decizionala in alcatuirea programelor s-a exprimat; – Ia mai lasati-ma cu filmele romanesti de animatie….
Ce se intampla ? Ce nu le convine acestor oameni ?
Au imbatranit fara sa se maturizeze sau pur si simplu au uitat copilaria ?!.
Mi-e mila de saracia din sufletul lor.
Cineva trebuie sa faca totusi ceva pentru a atrage atentia si asupra ” CENUSARESEI ” cinematografiei noastre, filmul de animatie romanesc.
In acest sens, am extras din programele televiziunilor, filmele de fictiune romanesti difuzate si “atentia” acordata animatiei indigene de catre televiziuni.
Cele doua ” Mirabele ” ale lui Gopo, care au scapat ” cenzurii “, nu reprezinta totusi filmul de desen animat romanesc, animatia lor fiind realizata la Chisinau si nu la studioul Animafilm, cum am fost obisnuiti, iar filmele realizate prin combinarea jocului personajelor vii ( actorii ) cu personaje desenate, i-a determinat pe critici sa le categoriseasca cand filme de aventura, cand comedie dar mai rar de animatie.
Pentru inceput voi posta 7 imagini cu programe Tv. , urmand ca apoi sa postez periodic asemenea “monitorizari “, continuand pana in momentul in care vor incepe sa apara in difuzarile televiziunilor si filmele romanesti de animatie. Sper sa mai apuc acele zile.
Pentru inceput;
– FILMUL de ANIMATIE ROMANESC si TELEVIZIUNILE – 1
Observatie.
La programarile de filme romanesti din decembrie 2013, au fost date pe posturile Tv. doar filme de fictiune dar fara niciun film de animatie romanesc, evitandu-se cu incapatanare vizionarile din zilele de Craciun.
Ca sa va dati seama pe mana cui au ajuns aceste programari si lipsa de respect pentru copii din Romania, reluarea filmului Veronica, al reputatei regizoare Elisabeta Bostan a fost programata la ora 3,30 AM, cand de regula sunt programate filme pentru adulti. Cum vi se pare?
Chiar nu se gaseste nimeni sa scuture fotoliile comode de sub acesti indivizi, nimeriti pentru nu stiu ce merite in aceste posturi?
La vizionarile de filme romanesti din acest an, a intervenit o oarecare regularitate in programari ( sambata – duminica ) si se poate observa cu usurinta cum doar “Kanal D” si “TVR 2” isi mentin difuzarile cu filmul romanesc de fictiune dar tot fara animatia romaneasca.
Buna ziua, din nou! De ce filmul de animatie romanesc este aproape necunoscut in tara? Pentru ca cei ce astazi, alcatuiesc programele pentru copii sunt crescuti fara sa fi cunoscut frumusetea acestora. Prea tineri sa o fi indragit pe Mihaela si prietenii sai, sau sa fi “colindat” lumea alaturi de omuletul lui Gopo, sa se fi duelat cu soriceii-muschetari, acestia ignora de fapt ceea ce nu cunosc. Trebuie intai si intai, sa cunoasca si sa indrageasca filmul romanesc de animatie. Apoi, sa invete sa vorbeasca despre el, copiilor. Numai cel ce iubeste profund filmul romanesc de animatie, va putea sa vorbeasca despre el si sa-l faca cunoscut. Copii nu se nasc cu preferinte pentru filmele straine de animatie. Sunt educati in acest fel de parintii lor, de educatori, de adultii din jurul lor lipsiti ei isisi, de educatie in acest sens.
Draga Roxana, iti multumesc din suflet pentru frumoasele cuvinte ce vin sa aline suferinta unuia din cei ce faureau vise candva. Am simtit in atitudinea ta, dezamagirea pentru situatia nemeritata in care a fost impinsa animatia romaneasca.
Nu esti singura care simte acest lucru, dar te numeri printre foarte putinii care si spun ceeace simt. Ma bucur pentru tine si cei dragi. Pe tatal tau l-am revazut cu aceeasi placere de fiecare data, la vernisajul fostei noastre colege Isabela Petrasincu. Am avut ocazia sa mai depanam amintiri pe care le credeam uitate.
Astept cu nespusa bucurie vesti de la tine.