“ AVION DIN HARTIE “ – 2

– Continuare –

AVIONUL MONOBLOC

Constructie.

——————————-

A 1 MONOBLOC

1 – Restul de hartie ( B ) rezultat la constructia “fuselajului“ ( A ) – ( modulul doi) din demonstratia anterioara, un straif lung de 290 mm (lungimea colii A4) si 140 mm latime, dupa decupare (IMAGINEA A1) va fi folosit pentru construirea avionului monobloc.

A 2 MONOBLOC

2 – Se pliaza coltul – b – din dreapta sus ( in cazul de fata ) pana ce atinge marginea straifului de hartie in b1 si am notat cu – c – acest loc. In IMAGINEA A2 se observa plierea, semnalata prin sageata albastra.

Observati ca acelasi lucru s-a petrecut si cu patratul ampenajui avionului din doua module.

A 3 MONOBLOC

3 – Procedati la fel cu coltul din stanga sus ( – a – ) pliat pana in – a1 – notat cu – d -.Se vede deasemenea sageata albastra care marcheaza plierea coltului. IMAGINEA A3.

A 4 MONOBLOC

4 – In IMAGINEA A4, se observa urmele indoirilor pe cele doua diagonale. Am notat cele patru puncte de referinta cu a-b-c si d pentru o mai usoara intelegere a demonstratiei.

A 5 MONOBLOC

5 – Se incepe plierea din lateral spre interior, ca in IMAGINEA A5, ( sagetile verzi ), presand si de sus, ( sagetile orange ), pana la aplatizarea deplina a suprafetelor la fel ca la avionul din doua module.

A 6 MONOBLOC

A 7 MONOBLOC

6 – Dupa aplatizare, se incepe constructia unuia dintre “ motoare “, ca si in demonstratia facuta la primul avion.

In IMAGINILE A6 si A7, poate fi urmarit inceputul procesului de constructie. Nu mai repet toate operatiunile, ele fiind identice cu cele ale avionului construit anterior.

A 8 MONOBLOC

7 – In IMAGINEA A8 am prezentat avionul monobloc, inaintea ultimelor retusuri. Cu doua sageti albastre am atentionat ca urmeaza inca doua operatiuni. Prima, pe linia orizontala, pe sub cele doua “motoare “, pentru plierea completa a partii superioare, de la llinia orizontala si pana la varf Cealalta linie punctata, cea verticala va servi la plierea intregului avion pe toata lungimea sa.

A 9 MONOBLOC

A 10 MONOBLOC

A 11 MONOBLOC

8 – In IMAGINILE A 9, A10 si A11, se observa partea superioara a avionului, dupa cele doua operatiuni anterioare.

A 12 MONOBLOC

9 – Un mod de a mari performantele avionului, este ajustarea progresiva a latimii si lungimii “ fuselajului.

In acest sens, se marcheaza o zona de decupare, apoi cu o foarfeca se elimina partea pe care o consideram “ vinovata “ de slaba prestatie. Atentie ! Daca taiem prea mult si avionul are compromisa portanta, singurul remediu este eliminarea intregului fuselaj, construirea altuia, ca la prima demonstratie, avionul fiind in aceasta situatie, alcatuit din doua module ( ampenaj si fuselaj ).

In IMAGINEA A 12 este redata o varianta a opratiunii de ajustare.

Va recomand, ca inainte de a face acest lucru, sa probati modul de planare in forma initiala si abia apoi, daca nu sunteti multumit, taiati.

Prin incercari veti descoperi acele interventii care va vor da cele mai mari satisfactii.

A 13 MONOBLOC

10 – In IMAGINEA A 13 se observa plierea triunghiului la care faceam referire la punctul 7, IMAGINEA A 8.

Imaginea prezinta partea inferioara a avionului si se observa triunghiul la care m-am referit.

A 14 MONOBLOC

11 – In IMAGINEA A 14 se observa avionul privit din partea lui superioara

A 15 MONOBLOC

A 16 MONOBLOC

12 – Spuneam ca in cazul in care, dupa cateva “retusari” facute in scopul cresterii performantelor avionului, rezultatele nu sunt multumitoare, ba dimpotriva, atunci singura solutie pentru salvarea lui este decuparea fuselajului ( coada ), chiar de langa “ampenaj” si realizarea altui fuselaj, avionul monobloc transformandu-se intr-unul din doua module ca in primul caz.

IMAGINILE A 15 si A 16 va arata ce aveti de facut.

A 17 MONOBLOC

13 – In IMAGINEA A 17 se poate observa locul de unde se prinde “ avionul “ pentru lansare.

 

Nota 1.

Nu uitati ca pentru a introduce noul fuselaj in interiorul ampenajului, trebuie sa dezdoiti triunghiul pliat de sub cele doua “motoare” situat pe partea inferioara, introdus noul fuselaj si pliat din nou triunghiul respectiv pentru rigidizarea celor doua module.

Orice nelamuriri la costructia acestui avion monobloc, le puteti gasi la realizarea celui din doua module, multe operatiuni fiind identice.

 

Nota 2.

Un avion performant, la o singura lansare, poate pluti si peste 30 de metri.

In copilarie, incercam mici ondulari ale marginilor ampenajului, sau ale cozii transformandu-le ad-hoc in eleroane sau flapsuri (voleti).

Aruncat de la inaltime, avionul isi arata cu adevarat calitatile prin planare si viraje.

Va urez ca “mesajele” sa ajunga la destinatie.

“ AVION DIN HARTIE “

Dupa terminarea acestei lucrari am descoperit informatii despre – ORIGAMI-, arta de a realiza din hartie cele mai neobisnuite creatii si unde am vazut ceva asemanator cu ce am facut eu.

Am fost tentat sa renunt la a mai posta demonstratia, dar gasind destule diferente, o voi prezenta totusi.

 

Confectionarea unui – “ AVION DIN HARTIE “

De fapt un planor, dar botezat de copii “ avion “

Vazand dificultatile prin care trec tinerii, in special, in confectionarea unui avion din hartie, m-am gandit sa le dau o mana de ajutor.

Inspirat de un excelent film de animatie, ” PAPERMAN ” (castigator al unui OSCAR) , in care avionul din hartie, devine mesager al primelor sentimente de dragoste dintre doi tineri, am inceput sa construiesc un ” avion ” si cine stie, unii dintre constructori, ar putea sa-l foloseasca in acelasi scop ca cel din film.

paperman plane

 

AVIONUL DE HARTIE DIN DOUA MODULE

– Confectionare –

 

A – MODULUL UNU – “AMPENAJUL”

——————————————–

Cum procedam ?

1

1 – Luam o fila de hartie de marime A 4 ( 290 mm x 210 mm ) si ii indoim, pe diagonala, unul din colturi pana ce atinge marginea opusa ca in IMAGINEA 1. Se observa plierea colii de hartie din coltul – b – pana in punctul – d -.( sageata orange )

2 A

Facem acelasi lucru si cu coltul din – c – pliindu-l pana in – a – (sageata verde ).

( IMAGINEA 2A – 2B )

2 – Am notat punctele viitoarelor colturi ale – ampenajului – cu; a, b, c si d.

Este un patrat cu laturile egale cu latimea colii de hartie ( 210 mm ).

Se decupeaza pe linia albastra, care delimiteaza careul format iar restul se indeparteaza.

3

3 – Dupa indepartarea surplusului de hartie, patratul obtinut va arata ca in IMAGINEA 3.

Am pastrat notarile cu – a, b, c, si d, ale colturilor, pentru a usura intelegerea constructiei ampenajului –

4

4 – Se incepe plierea hartiei ca in IMAGINEA 4, prin apasarea a doua fete opuse.

In planul secund voi pastra, sugerat, forma patrata de la care s-a pornit.

5

5 – Se continua apasarea din lateral dar si de sus ( IMAGINEA 5 ) pana ce hartia este aplatizata complet.

6

6 – In IMAGINEA 6 se observa cum notarile colturilor se suprapun,

– a – peste – d – si -b- peste – c-.

7

7 – Unul din colturile aflat deasupra ( a sau b), in acest caz – a –

( IMAGINEA 7 ) este pliat pana in varful triunghiului format prin impaturire, – a1 – ( sageata galbena ) si indoitura formata se preseaza.

8

8 – Se procedeaza identic si cu varful – b – si pliat pana in – b1 –

( sageata galbena ) ca in IMAGINEA 8.

9

9 – Coltul figurii create prin plierea varfului in – a1, notat cu

-e – se indoaie in sus ca in – e1 – ( sageata rosie ) IMAGINEA 9 si indoitura formata este presata.

10

11

12

10 – Se revine la pozitia initiala si punctul de indoire – e – se pliaza in

jos la – e2. ( sageata rosie ) IMAGINEA 10, obtinandu-se doua pliuri pentru construirea “ motorului din stanga “ ca in – e3 -si – e4 –

IMAGINILE 11 si 12.

13

 

11- Se procedeaza identic si pentru “ motorul din dreapta “ ajungandu-se in final la IMAGINEA 13, cu cele doua “ motoare “ notate cu – e4 – si – f4 -.Cu aceasta operatiune, s-a incheiat realizarea “ ampenajului “ si a celor doua “ motoare “.

 

B – Construirea “ fuselajului “ si asamblarea modulelor.

 

MODULUL DOI – FUSELAJUL ( COADA )

——————————————–

14

12 – Dintr-o alta coala de hartie de acelasi format ( A 4 ), se masoara

pe latimea acesteia o treime ( 7o mm ) si cu lungimea de 290 mm,

( lungimea colii ) apoi se decupeaza.

Straiful de hartie obtinut se pliaza in lungimea ( x-y ) lui iar la unul din capete, colturile sunt indoite ca in IMAGINEA 14 – ( C.).

15

13 – In IMAGINEA 15 se vad cele doua module inainte de asamblare.

16

14 – In IMAGINEA 16 – in stanga inainte de plasarea fuselajului in interiorul ampenajului, iar in dreapta asezarea corecta a celor doua module.

17 A

17 B

15 – Urmeaza operatiunea de fixare a celor doua module prin indoirea varfului peste suprafata lipsita de plieri a ampenajului (verso). IMAGINILE 17 A si 17 B.

Prin aceasta operatiune cele doua module se “ sudeaza “ unul de celalalt.

18

18 – In IMAGINEA 18 se poate observa vederea din lateral stanga a aparatului aproape gata de trimis in “ misiune “.

19

20

19 – Pentru imbunatatirea performantelor planarii se indoaie ambele module in lungul lor ca in IMAGINILE 19 si 20.

21

20 – Aparatul este acum gata pentru prima lui “misiune”.

21 – Lansarea “ aparatului “ se face tinandu-l intre policar si degetul aratator ca in IMAGINEA 21

Succes !

Nota.

Tot pentru planare se mai pot efectua modificari prin realizarea de fuselaje cu alte dimensiuni privind latimea / lungimea acestora si inlocuindu-le pana ce performantele zborului sunt satisfacatoare.

Realizare acestui tip de “ avion de hartie “ din doua module prezinta avantajul ca fuselajul poate fi inlocuit de nenumarate ori, spre deosebire de avionul “monobloc” ( prezentat in continuare ), caruia odata aduse modificari fuselajului, acesta nu mai poate reveni la forma initiala. Totusi, pot fi salvate prin decuparea “ ampenajului “ de restul fuselajului devenit inutil si inlocuit cu un alt fuselaj transformandu-l intr-un avion alcatuit din doua module, precum cel construit mai sus.