Randul trecut, am inceput postarea ” Benzilor desenate ” realizate de catre unii din regizorii romani cu – CANTECUL GROTELOR ALBASTRE – ilustrata de Laurentiu Sirbu.
Mentionez ca aceste benzi figureaza in acelasi Almanah – ” Scurta
istorie a filmului de animatie romanesc “.
Banda pe care o postez astazi si desenata tot de Laurentiu, intitulata ” BALAURUL CEL SFIOS “, este o adaptare dupa filmul realizat de el in 1981, avand titlul; “BALAURUL CARE NU ERA CA TOTI CEILALTI “.
Din “Caietul de documentare cinematografica 3 – 5 / 1966 ” astazi urmeaza;
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 20
– ” Imagistica combinata de mare spectacol ” –
Posibilitatile sintetice ale animatiei gasesc unele sanse de lucru serioase, daca sustin efortul de vizualizare intreprins de acele filme de mare spectacol care nu se limiteaza la abundenta de figuranti si la maretia personajelor, ci recurg la trucaj pentru a da imaginii o valoare imaginativa sporita. La reluarea recenta a filmului KING – KONG, numerosi amatori au fost surprinsi nu numai de eficienta placuta a combinarilor de animatie si filmare reala, dar si de frumusetea imaginilor.
Karel Zeman, mare politehnician al procedeului imagine cu imagine, introduce actori vii in cadre in care desenul animat, animatia de hartii decupate si marionete,
pot deopotriva sa intervina cu o temeritate instrumentala prodigioasa.
In AVENTURILE FANTASTICE /1957/, BARONUL DE CRAC /1962/ si
CRONICA UNUI NEBUN /1965/, el a stiut sa redescopere secretul unui realism feeric inauntrul caruia – fapt indeajuns de ciudat – actorii vii sunt aceia care se instaleaza anevoios. De altfel, interventiile cineastilor de precizie ai procedeului imagine cu imagine, isi pot gasi aplicatie si in filme care nu urmaresc nici fantasticul, nici miraculosul si care se sustrag genului stiintifico – fantastic al grandiosului filmelor de epoca. Michel Boschet si cu mine am avut prilejul sa rezolvam pentru filmul lui Yves Robert, BAIETII, o problema de vizualizare ( inrosirea apelor Senei
in finalul filmului ) prin procedee proprii animatiei si al caror rezultat evada din tehnicile clasice de trucaje ( masca – contramasca sau masca mobila ).
Saul Base a putut sa influenteze intr-un mod foarte subtil structura anumitor imagini din POVESTE DIN CARTIERUL DE VEST (prezenta tematica a grilajului, repetarea unor elemente vizuale ca afise si usi, geometrizarea solurilor ) si deasemenea sa adauge elemente foarte spectaculoase in SPARTACUS.
– Va urma –