A venit timpul sa atasez pe blog si calendarul pe luna februarie 2015.
Pentru a salva calendarul trebuie sa dati click pe poza mica si apoi “Save image as”.
Blogul regizorului Victor Antonescu
Animatie, tir, personal, Animafilm, teste, regie, diverse, desene animate, film, etc
Biblioteca Nationala a României va invita la finisajul expozitiei Arta benzii desenate, în cadrul proiectului de autor Muzeul Benzii Desenate
Reunind lucrari semnate de peste 70 de artisti, expozitia a încercat sa demonstreze ca banda desenata este o arta de sine statatoare, cea de-a 9-a, asa cum este cunoscuta în întreaga lume.
Vom marca încheierea acestei expozitii-maraton (12 septembrie 2013 – 31 decembrie2014) printr-o discutie cu tema Benzile desenate – înainte si dupa ’89, împreuna cu: Puiu Manu– maestrul benzii desenate românesti, prof. univ. dr. Alin Ciupala, Claudia Serbanuta –managerul Bibliotecii Nationale si Alexandru Ciubotariu – coordonatorul proiectului MBD.
Discutia se înscrie în seria evenimentelor organizate de Biblioteca Nationala a României si dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revolutia din Decembrie 1989.
17 decembrie 2014, 17:00
Biblioteca Nationala a României, B-dul Unirii nr. 22
Spatiul expozitional Palimpsest – Mezanin
Intrarea este libera.
Alexandru Ciubotariu
Spirit de echipa.
O echipa urma sa se deplaseze cu trenul undeva in provincie pentru filmari.
Echipa numeroasa, actori, tehnicieni, specialisti, etc….. si cascadori.
La procurarea biletelor, locurile in tren au fost repartizate in mai multe vagoane, desi producatorii incercasera la agentia de voiaj CFR sa capete locuri apropiate.
Imposibila rezolvare datorita rezervarilor facute cu mult timp inante de solicitarea echipei de filmare cu toate ca erau multe locuri libere, dar razletite in tot trenul.
In sfarsit, sunt ocupate locurile rezervate si trenul pleaca. Dupa un sfert de ora, intr-unul din compartimente se isca o altercatie care degenereaza rapid intr-o bataie generala intre cativa tineri veniti sa-si ” revendice ” locurile ocupate de altii.
Imbranceala, pumni, suturi tavaleala, icnete si incitari la violenta. Macel in toata regula.
Ceilalti calatori din compartiment, vazand ” bataia ” generala care se iscase, si-au luat discret bagajele si cerandu-si scuze, au iesit pe culoar refugiindu-se in alte vagoane.
Dupa plecarea lor, ” spiritele ” s-au linistit brusc, participantii la ” bataie ” izbucnind in ras si facand aprecieri pozitive la calitatea cascadoriilor anterioare.
Dupa putin timp, compartimentul s-a umplut cu noii veniti, reintregind, pentru restul drumului, echipa de cascadori.
Intamplare povestita de prietenul meu, George Cornea, operator si regizor.
“Inaugurare”
La inugurarea restaurantului ” Budapesta ” din Bucuresti, OCL – ul din Capitala a hotarat sa apeleze la Studioul Animafilm pentru a imortaliza evenimentul intr-un film publicitar.
Restaurantul a fost gatit pentru eveniment iar bunatatile gastronomice urmau sa fie devorate de nimeni altul decat Ovid Teodorescu.
In preziua stabilita filmarilor cu actori si figuratie, au fost ” trase ” cateva cadre cu specialitatile culinare ale restaurantului, filmarile exceland in detalii ce puteau imbolnavi si un om satul.
In ziua Z, dupa pregatirile normale evenimentului, Ovid Teodorescu este sfatuit sa fie cat mai natural cu putinta si sa infulece tot ce pofteste din platourile etalate.
Se aprind luminile, se cere liniste apoi se aude comanda consacrata; – ” MOTOR ! “.
Ovid incepe sa atace bunatatile facand mici pauze, doar cand se schimba unghiul de filmare.
Pe atunci nu se folosea decat o singura camera de filmare, de regula ARRIFLEX si fiind doar un simplu film publicitar de circa 5 – 7 minute, un aparat era suficient.
Filmare a decurs “perfect”, Ovid dand iama prin toate platourile puse la dispozitia sa.
– ” TAIATI “.
Urma pauza necesara pentru descarcarea si reincarcarea aparatului.
In momentul in care operatorul a incercat sa recupereze pelicula din caseta receptoare, deci cea cu materialul filmat, a constatat ca aceasta e goala. Nu fusese filmat niciun metru din cei 60 cati erau in aparat. Se cerceteaza cauza si se constata ca dispozitivul grifa-contragrifa nu antrenase pelicula, el functionand in gol.
Se remediaza defectiunea si se hotareste reluarea filmarii.
Existau insa cateva inconveniente pentru realizarea acestui lucru. Unul era acela ca nu prea mai era ce sa se puna pe masa, decat oase, un cap de peste, cateva frunze de salata si doua, trei masline.
Al doilea inconvenient era, ca bucataria si bufetul fusesera inchise si deci nu puteau inlocui resturile ospatului, dar cea mai grea lovitura a venit din partea lui Ovid Teodorescu, care desi a inteles ce se intamplase s-a motivat in stilu-i caracteristic; – Alta data cu placere, dar azi nu mai am loc nici pentru mine.
Filmarea trebuia totusi terminata. Se hotaraste mascarea urmelor festinului prin acoperirea resturilor cu frunze de salata, cateva masline si doua – trei felii de lamaie, renuntarea la unghiurile de filmare cu detalii din meniurile apetisante, Ovid trebuind sa mimeze un ospat copios, ceea ce i-a reusit de minune.
Cu materialul filmat inainte, prin prezentarea bunatatilor oferite de restaurant si cu un montaj ingenios, nimeni nu si-a dat seama de catastrofa pe langa care trecuse echipa de filmare. Puteai jura ca Ovid Teodorescu savura bunatatile prezentate in cadrele anterioare si ca nu era de fapt decat un mod inteligent de a iesi dintr-o incurcatura provocata de o defectiune tehnica.
Intamplarea mi-a fost povestita de fostul meu coleg, operatorul Tincu Puran, martor la eveniment.