Category: Diverse

– Liana Petrutiu –
almanah;
Punguta cu doi bani, Hai la circ, Sa ne jucam de-a terra,
A fost odata un clovn, Cine a gasit vise frumoase, Inima
cea mica, Povestea micului cuc.
completari;
1966 – decoruri la filmul CIUFULICI in regia lui Laurentiu
Sirbu.
1967 – co-scenariu, grafica si regie (Liana Petrutiu Ghigort)
la filmul BAIATUL SI PORUMBELUL.
1967 – decoruri la filmul PATRU PITICI in regia lui Iulian
Hermeneanu (Liana Ghigort).
1968 – decoruri la filmul MATURA in regia lui Horia Stefanescu (Liana Ghigort).
1969 – scenariu, grafica si regie la filmul FATA BABEI SI
FATA MOSULUI (Liana Petrutiu Ghigort).

 

 

– George Sibianu ( Saidel ) –
almanah;
De ce n-are ursul coada, Prostia omeneasca, Bob de grau, Vreau sa stiu.
completari;
1954 – personaje pentru filmul PASTRATI CURATENIA in
regia lui Bob Calinescu.
1954 – personaje la filmul VENITI MAINE in regia lui Bob
Calinescu .
1956 – animatie la filmul DL. GOE in regia lui Bob Calinescu
1957 – scenariu, animatie si regie la filmul INSULA NEGRITEI.
1957 – scenariu si regie la filmul URNA MIRACULOASA.
1958 – animatie, grafica si regie la filmul TELEFONUL.
1959 – animatie si co-regie cu Traian Fericeanu la filmul
MUSAFIR NEDORIT.
1961 – animatie (alaturi de Elena Iscrulescu si Mihai Leonte)
si regie la filmul IMPARATIA LENESILOR.
1963 – scenariu si regie la filmul LACUL ZANELOR.
1964 – co-scenariu cu Mioara Cremene si regie la filmul
GHIOCEI.
1965 – animatie si regie la filmul COCOSELUL DE HARTIE
1966 – scenariu impreuna cu Sanda Alupi si Benedict Ganescu si regia la filmul MIMETISM.
1968 – scenariu, animatie si regie la filmul BOUL SI VITELUL.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 16

……….- Sa tragem ultimele cartoons -…….
Fara sa mergem in urma pana la tapiseria de la Bayeux, introducerea progresiva a imagisticii masive in mijloacele de reproducere are totusi o veche istorie. Stim ca arta comics-ului sau a benzii desenate s-a nascut in jurul anului 1895, sub imboldul dezvoltarii ilustratiilor si al tiparirii in culori a ziarelor, in timp ce imaginea fotografica a trebuit sa astepte inca vreo trei decenii pentru a se generaliza in presa.
Banda desenata americana si cartoon-ul animat s-au dezvoltat intr-o legatura reciproca si succesiva, devenind, cel dintai cu incepere din 1907, iar al doilea din 1918, o adevarata afacere industriala care a antrenat, pentru cartoon-ul animat, dezvoltarea varstei de aur disneyene.
Dar cu incepere din 1950, in S.U.A. mai intai, a intervenit televiziunea si a inchis acel ciclu al vizualizarii si al dezvoltarii continue a mijloacelor de reproducere mecanice, fotografice si cine-fotografice, obligand cinematograful sa se mute intr-un ansamblu simbolic nou.
Ea ameninta totodata suprematia magazinelor ilustrate prin difuzarea sa instantanee si acapareaza chiar, prin imaginile sale fluide ( apropiate de xilografie, sau de desenul comics-urilor ) unele forme de participare imaginativa proprie benzilor desenate, determinand astfel scaderea desfacerii acestora sau indrumandu-le spre stiluri noi, mai elaborate, facand sa apara pastisele structuraliste din “Mad” si inaugurand in Franta si S.U.A. un cult al vechilor benzi care consfiinteste sfarsitul difuzarii lor naturale.
– Va urma –

– Adrian Petringenaru –
almanah;
In padurea lui Ion, Bizant dupa Bizant, Expertiza de arta,
Cale lunga, Concurs, Principiul lanului, Perpetua renastere.
completari;
1968 – scenariu si regia la filmul BREZAIA.

– Dinu Petrescu –
almanah;
Vijelia, Punctul, Culoarea, Volumul.

 

– Lucian Profirescu –
Peripetiile lui Ionut, Cine rade la urma.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 15

…….- Despre marionete separat -…….
– Filmul de marionete isi urmeaza evolutia pe un drum paralel in putinele tari capabile sa-si sustina realizatorii. Dupa scanteietorul VISUL UNEI NOPTI DE VARA si primirea putin intelegatoare care i-a fost facuta de publicul unui festival depasit de evenimente, Jiri Trnka a parut ca se indeparteaza putin de acest mijloc de expresie. Filmul sau BUNICA CIBERNETICA (1962), ilustreaza in mod explicit aspectul critic al inspiratiei sale, punand in lumina dispretul documentat al unui spirit hranit de o veche cultura nationala si rurala, pentru platitudinea civilizata, seaca, mecanica, cosmopolita, a unei lumi tehnice unificate.
Nu ne mai ramane decat sa ne bucuram ca il regasim cu filmul
ARHANGHELUL GABRIEL SI DOAMNA GASCA (1965), ultimul sau lung metraj, cu sufletul neschimbat al punerii sale in scena si gustul sau pentru ornament, ascutit de o inspiratie truculenta si agresiva.
…….
Pentru marionete putem conta si pe Polonia, care le consacra in fiecare an o frumoasa colectie de mici filme, intotdeauna agreabil stilizate si animate, fie ca este vorba de jocul bine manevrat al cutiilor de chibrituri din SCHIMBAREA GARZII de Wlodziemierz Haupe sau de punerea in evidenta a calitatilor caricaturale si tragice ale marionetelor lui Sturlis – CAVALERUL LAUDAROS, DAMON (1959), sau REGELE MIDAS (1963). Aceasta ne obliga sa mentionam aportul lui Adam Killian, ale carui machete si siluete de marionete evoca ambianta misterioasa si reculeasa a unui film de Trnka – EURIDICE (1962).
In sfarsit, in ultimii doi ani stilurile marionetelor par sa se individualizeze si scapa cu incetul marilor modele cehe; fie prin tragicul chaplinian in OMUL FERICIT (1962) al bulgarului Topuzanov sau prin gravitatea brechtiana din
UN SOLDAT IN IAD de Joerg Bomba ( R.D. Germana ).
In Franta, grupul format de realizatorii Bettiol si Lonati a dat un sens nou marionetei caricaturale, combinand simtul pentru culorile pale si armonioase cu vigoarea critica a formelor si cu simtul pentru animarea prescurtata ( mici tremuraturi senile, salturi pe cap, vibratii excitate ale membrelor ) care contrazic in mod voit calitatile plastice ale cadrajelor din filmele publicitare, ca si ironica lor cronica medievala BERTHE CEA CU PICIOARE MARI (1962).
– Va urma –

– Adrian Nicolau –
almanah;
Aventurile lui Bobo, Patratel, Peripetiile lui Ionut, Vreau sa stiu, Penelopa si gelozia, Luna de pe cer.
completari;
1963 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul BALADA MAESTRILOR in regia lui Bob Calinescu.
1963 – decoruri la filmul CUIUL in regia lui Bob Calinescu.
1963 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul POVESTE CU IEPURASI in regia lui Florin Anghelescu.
1963 – creator personaje la filmul RITM in regia lui Bob Calinescu.
1964 – decoruri la filmul DE-A ROSTOGOLUL in regia lui Florin Anghelescu.
1964 – decoruri impreuna cu Florin Anghelescu la filmul GLUMA NOUA CU FIER VECHI in regia lui Bob Calinescu.
1965 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul AVENTURILE LUI BOBO in regia lui Florin Anghelescu.
1965 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul COCENEL in regia lui Bob Calinescu.
1965 – creator personaje la filmul COCOSELUL DE HARTIE in regia lui George Saidel Sibianu.
1966 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul ANTAGONISME in regia lui Bob Calinescu.
1966 – personaje si decoruri la filmul FAR WEST in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu si scenariul la filmul CITY in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul EXPRESUL DE NOAPTE in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul FANTEZII in regia lui Bob Calinescu.
1967 – animatia la filmul PEPITE in regia lui Florin Anghelescu.
1968 – animatia la filmul DIAMANTUL in regia lui Florin Anghelescu.
1968 – decoruri la filmul JUPITER TREBUIE SALVAT in regia
lui Florin Anghelescu.
1969 – decoruri la filmul INTALNIREA in regia lui Florin Anghelescu.

 

 

– Constantin Paun –
almanah;
Timpul, Novacestii ( serial ).

 

– Izabela Petrasincu –
almanah;
Parada cifrelor, Cum a plecat nota 3, Povesti pe un fir de lana.
completari;
1960 – decoruri impreuna cu Dumitru Stefanescu la filmul
CASUTE ASCUNSE in regia lui Stefan Munteanu.
1961 – decoruri la filmul CINE A GASIT MANUSA in regia
lui Constantin Mustetea.
1961 – decoruri la filmul ZGRIBULICI in regia lui Stefan Munteanu.
1963 – decoruri la filmul ELECTRONICUS in regia lui Stefan
Munteanu.
1966 – decoruri la filmul DIMENSIUNI in regia lui Stefan
Munteanu.
1968 – decoruri la filmul MIRAJ in regia lui Stefan Munteanu.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 14

– Desenul animat de atelier -……
……reusitele cele mai paradoxale ale desenului animat rarefiat nu ne pot face sa uitam originalele cautari hieroglifice si decorative ale echipelor de productie iugoslave si echilibrul cateodata exemplar pe care stiu sa-l impuna graficei si animarii.
De multi ani, Dusan Vukotic urmareste aplicarea unei tratari ideografice cu un sens foarte original al metamorfozei liniilor (RAZBUNATORUL /1962/, CONCERT PENTRU MITRALIERA /1959/, PICOLLO /1958/ care i-au adus un Oscar american, veritabil premiu de excelenta de comunicare cosmopolita,
cu ERSATZ /1962/, pentru a ajunge la JOCURI /1962/, in care claritatea si efectele sigure, ce par sa corespunda unei ambitii diferite de aceea din RAZBUNATORUL, au provocat un meritat succes.
………In sfarsit, pentru a face pe amatorii de arta sa simta in ce masura evolutia graficii de animatie corespunde unei accelerari vizuale absolut paralele cu aceea a informatiei si a consumului, pana la ce punct corespunde ea cu dezvoltarea unui tip de necesitati noi si artificiale, care transforma toate bunurile in imagini mentale, este suficient sa examinam evolutia lenta si sigura a animatiei sovietice.
In timp ce animatorii sovietici nu reusesc sa repete turul de forta al unei animari vioaie si naturale atins in PISOIUL NEASCULTATOR (1953) si MECIUL NEOBISNUIT (1955) de Diojkin si Pascenko,
sau MINUNEA de Ivanov (1957), transformarile plastice fac sa cada in uitare in mod natural, marea opera folclorica si stlul disneyan.
– Va urma –

– Ion Manea –
almanah;
Casa bunicilor, Peripetiile lui Ionut, Cine rade la urma.

 

– Virgil Mocanu –
almanah;
Soclul, Paiata, Defect, Familia (serie), Micul Tobosar, Ascensiunea, Aventuri submarine, Vreau sa stiu.
completari;
1963 – scenografie la filmul BALADA MAESTRILOR in regia lui Bob Calinescu
1964 – desene la filmul COTIDIENE in regia lui Olimp Varasteanu
1964 – decoruri la filmul 6 FABULE CU UN STRUT in regia lui Constantin Mustetea.
1965 – decoruri la filmul ZAMBETUL in regia lui Contantin Mustetea.
1965 – animatie, decoruri si personaje la filmul SOCLUL in regia lui Marin Ionescu.
1965 – personaje la filmul CINE E DE VINA ? in regia lui Olimp Varasteanu.
1966 – scenariu si regie la filmul BASM.
1966 – decoruri la filmul CHEIA SUCCESULUI…in regia lui Paul Socrate Mateescu.
1966 – animatie la filmul PICATURA in regia lui Sabin Balasa.
1967 – scenariu, animatie si regie la filmul LEGENDA.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 13

……..- Desenul animat de atelier -……
– In Cehoslovacia spre exemplu, fara a impinge ardoarea cameleonica atat de departe ca Eduard Hoffman care nu numai ca a pus cu indemanare in scena lumea lui Jean Effel in CREATIA LUMII, dar impinge gustul pentru diversitate pana acolo incat in CEI DOISPREZECE TATI AI MEI reuneste douasprezece stiluri grafice diferite ( mai exact unul pentru fiecare tata ),
trebuie sa amintim de Iosef Kabrt, care, in PALARIA DE FIER deschidea drumul unui grafician demn de invidiat; de asemenea, pe prolificul Vaclav Bedrich, ale carui filme ingenioase si de obicei bine puse la punct, pun realmente in scena stiluri foarte deosebite, de pilda trasaturile in mod savant libere din PATRUZECI DE BUNICI (1962) sau caricatura din ULTIMA IMPUSCATURA (1963), care merge foarte bine in ” New Yorker “.
Era nevoie de o echipa organizata pentru ca Jiri Brdecka sa poata duce la bun sfarsit, impreuna cu Zdeneck Seydl, ambitiosul sau balet alegoric VERVA SI RATIUNEA, sau sa dezvolte scenariul efectiv ” cinematografic ” din a sa GALLINA VOGELBIRDAE (1963).
Zdeneck Miller nu putea sa se dispenseze de o echipa constituita pentru a face dovada, cu POVESTEA LUNII (1958), ca stie sa manipuleze cu farmec si cu un sentiment de puritate contagioasa, realismul cel mai obisnuit si feericul zornaitor al filmului sovietic pentru copii.
– Va urma –

– Iulian Hermeneanu –
almanah;
Alfabetul, Zana de cerneala, Matura nazdravana, Piticul Cipi, Patratel, Balanel, Peripetiile lui Ionut.
completari;
1953 – co-regie cu Matty Aslan la filmul O POVESTE CU URSULETI.
1955 – regie la filmul CIUBOTELELE OGARULUI.
1955 – regie la filmul URSULETUL FRICOS.
1957 – co-scenarist cu Mihail Stoian si regizor al filmului TERMOMETRUL ARE FEBRA.
1959 – co-scenarist cu Viorica Huber si regia la filmul CALUTUL DE FOC.
1960 – regia la filmul O POVESTE COLORATA.
1963 – co-regie cu Artin Badea la filmul STICLETELE.
1963 – co-regie cu Nell Cobar la filmul MITICA.
1965 – regie la filmul SOARELE SI TRANDAFIRUL.
1965 – scenariu si regie la filmul DOUA CREIOANE.
1966 – regie la filmul OMAGIU.
1967 – scenariu si regie la filmul PATRU PITICI.
1968 – scenariu si regie la filmul MOTANUL IN COSMOS.
1969 – scenariu si regie la filmul CURIOSUL.

 

– Radu Igazsag –
almanah;
Fotografii de familie, Primul cantec.

 

– Flori Liceica –
almanah;
Soricelul fotograf, Poveste cu papusi, Spectacol pentru un licurici suparat, Mica bufnita.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 12

……..- Desenul animat de atelier -……
– Daca Polonia, de exemplu, pare a prefera cele doua extreme – filmul experimental realizat in echipe mici si seria televizate – , trebuie retinuti de asemenea realizatorii care incearca inca dificila aventura a ” desenului animat de atelier ” si reusesc sa depaseasca handicapul provocat de organizarea muncii si de preconceperea filmului in functie de o echipa importanta.
Ei reusesc chiar sa traga avantaje consistente din cantitatea mai mare de munca amenajabila si nu mai eschiveaza problemele decoratiei, ale personajelor complexe, dand chiar animarii posibilitatea sa se desfasoare in cadrul unei povestiri constituite, dezvoltate, concertate.
Merita sa fie citate unele opere produse de grupul John Halas fara pretentii experimentale.
Astfel AUTOMANIA 200 (1963) si realizarea colectiva din studioul
sau; LA BINE SI LA RAU (1962) a caror realizare marturiseste o adevarata sprinteneala inventiva pe un subiect mai mult impus….
Munca de grup devine adesea prilejul unei intalniri intre un ” mester de opera ” si un grafician sau artist plastic, dand nastere unei noi posibilitati de creare a unui stil.
– Va urma –

– Ion Popescu GOPO –
almanah;
Scurta istorie, Homo Sapiens. Intermezzo pentru o dragoste eterna, Ecce homo, Trei mere, Energica.
completari;
1951 – desene si regie la filmul ALBINA SI PORUMBELUL.
1951 – desene si regie la filmul RATOIUL NEASCULTATOR.
1952 – scenariu, desene si regie la filmul 2 IEPURASI.
1954 – scenariu si regie la filmul MARINICA.
1955 – regie la filmul ARICIUL RAUTACIOS.
1955 – co-regie cu Bob Calinescu la filmul PESTISORUL CEL ISTET.
1955 – regie la filmul SURUBUL LUI MARINICA.
1955 – scenariu la filmul URSULETUL FRICOS in regia lui Iulian Hermeneanu.
1958 – scenariu si regie la filmul SAPTE ARTE.
1962 – scenariu si regie la filmul ALLO, HALLO.
1964 – scenariu la filmul FARA MORALA in regia lui LIviu Ghigort.
1966 – scenariul si regia la filmul PILULE I ( Umbra, Tigara, Treaba facuta cu cap, Balanta, Ploaia, Lauri, Premiu, Columb, Uitucii ).
1967 – scenariu, desene si regie la filmul PILULE II ( Pantoful, Ulciorul, Creatorul, Chewing gum, Exagerare fara cap, Perpetuum mobile spre infinit, Flori, flori, flori ).
1968 – scenariu, animatie, decoruri si regie la filmul SANCTA SIMPLICITAS.
1969 – scenariu si regie la filmul EU + EU = EU.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul SARUTARI.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” 11

……..- Desenul animat de atelier -……
– Astazi ( n. 1966), filmul de animatie devine prea repede un certificat de personalitate, un act de geniu demonstrat cu concursul unei animari rarefiate, a unor tehnici simplificante, prin hipertrofierea abila a unor date; trasaj liber, non grafism, comentariu exorbitant, tacere sau imobilitate subliniata.
Totusi, Bob Verall, Wolf Koenig, Vaclav Bedrich, Dusan Vukotic, Vlado Kristl, care deseneaza si inca foarte bine, nu par sa doreasca acest gen de amputari.
Mai sunt cativa realizatori pentru care esentialul nu este de a se opri la un sistem plastic si de a subordona totul dezvoltarii lui.
Astazi (n. 1966) stilurile dau impresia ca se devoreaza intre ele.
Si devine la fel de dificil sa poti face o dare de seama asupra evolutiei cinematografului de animatie, pe cat ar fi daca am incerca sa rezumam in doua paragrafe dezvoltarea umorului grafic in revistele ilustrate, din 1957 pana in zilele noastre. Dar devine deosebit de interesant sa examinam ce ne ofera cele mai bune grupuri de productie constituite (Cinematograful national din Est; Polonia, Cehoslovacia sau Iugoslavia sau in intreprinderile europene – John Halas, Gavioli-Films etc.), care, intrucat produc 30-60 scurt metraje anual, trebuie sa-si orienteze perspectivele de dezvoltare calitativa pe o directie plasata intre tentatia “seriilor” pentru televiziune si cea a lung metrajelor.
– Va urma –

– Bob Calinescu –
almanah;
Vulpea pacalita, Nazdravanii, Cocorul, Cantec pentru o veverita, Calomnierea calomniei, Rapsodie in lemn, Fresca.
completari;
1954 – scenariu, imagine si regie la filmul PASTRATI CURATENIA.
1955 – scenariu, animatie si regie la filmul BALCIUL JUCARIILOR.
1955 – scenariu si regie la filmul CUTIA CU MUZICUTE.
1955 – scenariu si regie la filmul MICA REPREZENTATIE.
1955 – scenariu pentru filmul ZDREANTA in regia lui Olimp Varasteanu.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul CHIT IN PERICOL.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul DL. GOE.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul NAZDRAVANII.
1957 – scenariu si regie la filmul A FOST ODATA.
1957 – scenariu, personaje si regie la filmul CHIT DESCOPERA PISICA.
1957 – co-scenariu cu Octav Pancu Iasi, personaje, decoruri si regie la filmul PANTALONASII SE POARTA USCATI.
1957 – scenariu si regie la filmul UCENICUL VRAJITOR.
1959 – regie la filmul POVESTE DINTR-O NOAPTE CU LUNA.
1959 – scenariu si regie la filmul ANUL UNU.
1959 – scenariu si regie la filmul DIMINEATA MIHAELEI.
1961 – co-regie cu Florin Angelescu la filmul VISUL LUI BOROBOATA.
1962 – scenariu si regie la filmul ANCORA.
1962 – co-regie cu Florin Angelescu la filmul PATANIILE LUI DULUS SI LABUS.
1963 – scenariu si regie la filmul BALADA MAESTRILOR.
1963 – scenariu si regia la filmul CUIUL.
1963 – scenariu si regie la filmul RITM.
1964 – scenariu si regie la filmul GLUMA NOU CU FIER VECHI.
1965 – scenariu si regie la filmul UNDE NU-I CAP….
1965 – scenariu, decoruri si regie la filmul COCENEL.
1967 – regia la filmul FANTEZII.
1968 – scenariu si regie la filmul ROMEO SI JULIETA.
1968 – scenariu si regie la filmul TOPORUL SI PADUREA.
1969 – scenariu si regia la filmul ORGA.

– Nell Cobar – parintele MIHAELEI.
almanah;
Leo si Leo, Adresantul cunoscut, Panoramic, Amicii nostri, Spinii trandafirului.
completari;
1963 – scenariu, desene si coregie cu Iulian Hermeneanu la filmul MITICA.
1964 – scenariu si regie la filmul BAIATUL CARE FACEA TOTUL PE JUMATATE.
1965 – scenariu, desene si regie la filmul NOTA 3
1966 – scenariu, desene si regie la filmul EU !!!
1967 – scenariu si regie la filmul FATA IN FATA CU FERICIREA.
1968 – scenariu, desene si regie la primul film intitulat MIHAELA.
1968 – scenariu, desene si regie la filmul MULTUMESC MIHAELA.
1968 – scenariu, desene si regie la filmul MERELE.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul PRIETENA NOASTRA MIHAELA.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 10

……..- Plastica si animatia –
– Faptul ca munca mai rapida ceruta de productia pentru televiziune, impiedica finisajul industrial de alta data din marile opere, ale lui John Hubley de exemplu, a incitat pe creatori sa introduca in filmele lor o mai mare spontaneitate plastica si grafica.
Anul 1957, anul filmului AVENTURA UNUI X va ramane un an de cotitura, aruncand dintr-odata in fata animatorilor parcimoniosi spectacolul unei animari ilimitate, conjugata cu o plastica ce-si integreaza o sensibilitate a tuselor proprie picturii.
In locul severei si eficacei aplicari a recentelor cuceriri ale caricaturii sau ale decoratiei preconizate de U.P.A., apare insasi viata tonurilor, a formelor, a liniei; un ansamblu de suprafete si semne in miscare, pe care John Hubley si sotia sa Faith le introduc in campul de animare, sustinandu-le printr-un control al miscarii la fel de exigent ca acela al marilor modele din epoca disneyana.
Reforma este vizibila inca din foarte frumosul si rigurosul desen animat pe celuloid DE LA NOE LA ZOE (1959), al realizatorilor francezi Barthon si Mutschler si se desavarseste in OMUL ZBURATOR (1961) al lui George Dunning, un solo superb si ostentativ de animare epurata, realizata pe placa de sticla, care, pastrand freamatul suvoaielor inegale de culoare si
beneficiind de un control incomplet al evolutiei metodei fotograma cu fotograma care da deformatii neprevazute, combina pledoaria in favoarea luminilor directe ale lui Bartosch, cu lectia de desen pe suprafete mici marite considerabil la proiectie ( preconizata de McLaren ) si gustul creat de filmele lui Hubley pentru texturile plastice vibrante.
– Va urma –

– Luminita Cazacu –
almanah;
Buna dimineata poveste, Cine a pierdut girafa, serialul Penelopa, Balada pentru margica albastra, lung metrajul Calatoriile lui Pin Pin.
completari;
1969 – decoruri la filmul CIOCARLIA in regia lui Laurentiu Sirbu.
1969 – decoruri la filmul IEPURELE SI BROASCA TESTOASA in regia lui Eduard Sasu.
1969 – decoruri la filmul JOS MASCA in regia lui Victor Antonescu.

– Calin Cazan –
almanah;
Misiunea spatiala Delta, Ultima misiune.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” 9

……..- Cinematograful semnului -……..
– Len Lye si Norman McLaren raman primii cineasti ai semnului.
Nu este nevoie sa amintim viguroasa utilizare ideogramica care caracterizeaza personajele lui McLaren de la HEN HOP pana la BLINKITY BLANK, cifrele si literele din CINCI PENTRU PATRU, DANSUL DOLARILOR sau de RYTHMETIC.
Din fericire aceste raporturi vii stabilite intre furnicarul texturilor plastice complexe, nereperabile, si elementele pictografice, emblematice sau signaletice, nu au ramas fara posteritate. Vibratiei texturilor pictate direct pe pelicula ale lui McLaren, ii raspunde spatiul vibrant al nenumaratelor supraimpresiuni combinate de John Hubley.
Cu o energie dansanta care aminteste pe cea a semnelor lui McLaren , micul erou din AVENTURA UNUI ASTERISC se metamorfozeaza in stea jucausa si nasterea unei iubiri intre cei doi eroi din JOCUL TANDRU se desfasoara aproape hieroglific.
Aceleasi raporturi de semne brute, decorative si lizibile se organizau in TIPAR ALBASTRU si PICTOR EXECUTANT (1957) de Ernst Pintoff si John Witney.
In Polonia, Lenica si Borowczyk, Giersz, Szczechura, Stefan Janik si altii folosesc elemente decupate, semne grafice mult simplificate si conventionale (cruci, casti, arme) si chiar personaje-pietricele caricaturale, jongland cu semnele discursului ca iugoslavul Boris Kolar in ORATORUL.
– Va urma –