Blogul regizorului Victor Antonescu

Vazand ca animatia autohtona a intrat intr-un fel de moarte clinica, in 26 iulie 2009 am postat pe blog, intrebare cheie – ANIMATIA ROMANEASCA – INCOTRO ?

Au trecut aproape zece ani, timp in care animatorii din tara se intrec in dialoguri sterile, ” inactivitate obositoare ” si aere de mari stiutori in domeniu. Incercarile multora aratand ca niste filmulete realizate de cineamatori in vremurile apuse, demonstrand indiferenta cu care este tratata aceasta arta.
Daca la capitolul – MISCARE – se intrezaresc cateva talente autentice, la capitolul – IDEI – si – TRANSPUNEREA LOR CINEMATOGRAFICA -, se observa un grad de suficienta paguboasa, cei mai multi uitand notiunile elementare de comunicare cu cei carora li se adreseaza.
Majoritatea filmuletelor, au castigat insa la capitolul grafica si efecte grafice prin folosirea cu mai multa atentie a softurilor utilizate.
Par mai mult jocuri pentru calculator, unele reusite, altele nu.
Cu doua sau trei exceptii care au incercat sa se manifeste ca autori, restul s-au disipat fara speranta.
Au trecut atatia ani si animatorii din Romania se fac ca fac.
In perioada 1980-1990, se realizau la Animafilm peste 50 de scurt metraje / anual, iar acum, in aproape zece ani, doar doua filme documentare exprimate cu mijloacele animatiei ( 2 D ) si doua filme de animatie de lungime medie in maniera ( 3 D ).
La intrebarea mea de atunci, un singur ANIMATOR, mi-a dat un raspuns concret.
Vi-l mai amintiti ?
Este vorba de Bujor Stefanescu, un adevarat maestru al animatiei, care spunea;
Citez:
“Eu de cand sunt aici ( Madrid) am incercat sa le spun colegilor cum stau treburile si cum evolueaza lucrurile cu animatia in afara Romaniei…. Nu m-au crezut. Toti cereau bani multi, nimeni insa nu se gandea la viitor…. De multe ori e mai bine sa-ti asiguri o munca continua desi mai slab platita, decat o perioada scurta de citiva ani de castig bun, ca dupa aceea sa nu mai ai nimic de lucru. Asa s-a intamplat si aici ca peste tot in lume. Cum au crescut pretentiile, a disparut lucrul si acum a fost orientat spre Asia sau America de Sud, ori catre vreun studiou din est ca Ungaria sau Polonia care au stiut sa fie mai ponderate si unde s-a facut treaba serios.. Tendinta actuala a celor care mai fac filme e sa trimita lucrul de facut intr-o tara unde se face repede, corect si ieftin. Asa ca daca vrea cineva sa mai faca animatie trebuie sa se adapteze la situatie. Dar am observat ca in Romania ideea despre viata e sa te imbogatesti repede si daca se poate fara prea mult efort. Altfel nu merita sa intreprinzi nimic!?!?. Dar animatia este o munca artizanala care are nevoie de timp pentru a fi realizata.”
Inchei citatul.

In loc de concluzie.
Credeti ca se mai poate face ceva pentru reanimarea – ANIMATIEI ?
Daca da, cum anume?

Nota. Am primit recent dela Bujor o imagine, dintr-un serial arhicunoscut ” WOODY WOODPEKER “, incheiat recent.
Imi face o deosebita placere sa o postez pe blog,cu speranta ca modul in care s-a facut remarcat Bujor,va da de gandit si altora care ar mai avea ceva de spus in aceasta arta-meserie.