Blogul regizorului Victor Antonescu

– Ion Popescu GOPO –
almanah;
Scurta istorie, Homo Sapiens. Intermezzo pentru o dragoste eterna, Ecce homo, Trei mere, Energica.
completari;
1951 – desene si regie la filmul ALBINA SI PORUMBELUL.
1951 – desene si regie la filmul RATOIUL NEASCULTATOR.
1952 – scenariu, desene si regie la filmul 2 IEPURASI.
1954 – scenariu si regie la filmul MARINICA.
1955 – regie la filmul ARICIUL RAUTACIOS.
1955 – co-regie cu Bob Calinescu la filmul PESTISORUL CEL ISTET.
1955 – regie la filmul SURUBUL LUI MARINICA.
1955 – scenariu la filmul URSULETUL FRICOS in regia lui Iulian Hermeneanu.
1958 – scenariu si regie la filmul SAPTE ARTE.
1962 – scenariu si regie la filmul ALLO, HALLO.
1964 – scenariu la filmul FARA MORALA in regia lui LIviu Ghigort.
1966 – scenariul si regia la filmul PILULE I ( Umbra, Tigara, Treaba facuta cu cap, Balanta, Ploaia, Lauri, Premiu, Columb, Uitucii ).
1967 – scenariu, desene si regie la filmul PILULE II ( Pantoful, Ulciorul, Creatorul, Chewing gum, Exagerare fara cap, Perpetuum mobile spre infinit, Flori, flori, flori ).
1968 – scenariu, animatie, decoruri si regie la filmul SANCTA SIMPLICITAS.
1969 – scenariu si regie la filmul EU + EU = EU.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul SARUTARI.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” 11

……..- Desenul animat de atelier -……
– Astazi ( n. 1966), filmul de animatie devine prea repede un certificat de personalitate, un act de geniu demonstrat cu concursul unei animari rarefiate, a unor tehnici simplificante, prin hipertrofierea abila a unor date; trasaj liber, non grafism, comentariu exorbitant, tacere sau imobilitate subliniata.
Totusi, Bob Verall, Wolf Koenig, Vaclav Bedrich, Dusan Vukotic, Vlado Kristl, care deseneaza si inca foarte bine, nu par sa doreasca acest gen de amputari.
Mai sunt cativa realizatori pentru care esentialul nu este de a se opri la un sistem plastic si de a subordona totul dezvoltarii lui.
Astazi (n. 1966) stilurile dau impresia ca se devoreaza intre ele.
Si devine la fel de dificil sa poti face o dare de seama asupra evolutiei cinematografului de animatie, pe cat ar fi daca am incerca sa rezumam in doua paragrafe dezvoltarea umorului grafic in revistele ilustrate, din 1957 pana in zilele noastre. Dar devine deosebit de interesant sa examinam ce ne ofera cele mai bune grupuri de productie constituite (Cinematograful national din Est; Polonia, Cehoslovacia sau Iugoslavia sau in intreprinderile europene – John Halas, Gavioli-Films etc.), care, intrucat produc 30-60 scurt metraje anual, trebuie sa-si orienteze perspectivele de dezvoltare calitativa pe o directie plasata intre tentatia “seriilor” pentru televiziune si cea a lung metrajelor.
– Va urma –

– Bob Calinescu –
almanah;
Vulpea pacalita, Nazdravanii, Cocorul, Cantec pentru o veverita, Calomnierea calomniei, Rapsodie in lemn, Fresca.
completari;
1954 – scenariu, imagine si regie la filmul PASTRATI CURATENIA.
1955 – scenariu, animatie si regie la filmul BALCIUL JUCARIILOR.
1955 – scenariu si regie la filmul CUTIA CU MUZICUTE.
1955 – scenariu si regie la filmul MICA REPREZENTATIE.
1955 – scenariu pentru filmul ZDREANTA in regia lui Olimp Varasteanu.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul CHIT IN PERICOL.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul DL. GOE.
1956 – scenariu, personaje si regie la filmul NAZDRAVANII.
1957 – scenariu si regie la filmul A FOST ODATA.
1957 – scenariu, personaje si regie la filmul CHIT DESCOPERA PISICA.
1957 – co-scenariu cu Octav Pancu Iasi, personaje, decoruri si regie la filmul PANTALONASII SE POARTA USCATI.
1957 – scenariu si regie la filmul UCENICUL VRAJITOR.
1959 – regie la filmul POVESTE DINTR-O NOAPTE CU LUNA.
1959 – scenariu si regie la filmul ANUL UNU.
1959 – scenariu si regie la filmul DIMINEATA MIHAELEI.
1961 – co-regie cu Florin Angelescu la filmul VISUL LUI BOROBOATA.
1962 – scenariu si regie la filmul ANCORA.
1962 – co-regie cu Florin Angelescu la filmul PATANIILE LUI DULUS SI LABUS.
1963 – scenariu si regie la filmul BALADA MAESTRILOR.
1963 – scenariu si regia la filmul CUIUL.
1963 – scenariu si regie la filmul RITM.
1964 – scenariu si regie la filmul GLUMA NOU CU FIER VECHI.
1965 – scenariu si regie la filmul UNDE NU-I CAP….
1965 – scenariu, decoruri si regie la filmul COCENEL.
1967 – regia la filmul FANTEZII.
1968 – scenariu si regie la filmul ROMEO SI JULIETA.
1968 – scenariu si regie la filmul TOPORUL SI PADUREA.
1969 – scenariu si regia la filmul ORGA.

– Nell Cobar – parintele MIHAELEI.
almanah;
Leo si Leo, Adresantul cunoscut, Panoramic, Amicii nostri, Spinii trandafirului.
completari;
1963 – scenariu, desene si coregie cu Iulian Hermeneanu la filmul MITICA.
1964 – scenariu si regie la filmul BAIATUL CARE FACEA TOTUL PE JUMATATE.
1965 – scenariu, desene si regie la filmul NOTA 3
1966 – scenariu, desene si regie la filmul EU !!!
1967 – scenariu si regie la filmul FATA IN FATA CU FERICIREA.
1968 – scenariu, desene si regie la primul film intitulat MIHAELA.
1968 – scenariu, desene si regie la filmul MULTUMESC MIHAELA.
1968 – scenariu, desene si regie la filmul MERELE.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul PRIETENA NOASTRA MIHAELA.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 10

……..- Plastica si animatia –
– Faptul ca munca mai rapida ceruta de productia pentru televiziune, impiedica finisajul industrial de alta data din marile opere, ale lui John Hubley de exemplu, a incitat pe creatori sa introduca in filmele lor o mai mare spontaneitate plastica si grafica.
Anul 1957, anul filmului AVENTURA UNUI X va ramane un an de cotitura, aruncand dintr-odata in fata animatorilor parcimoniosi spectacolul unei animari ilimitate, conjugata cu o plastica ce-si integreaza o sensibilitate a tuselor proprie picturii.
In locul severei si eficacei aplicari a recentelor cuceriri ale caricaturii sau ale decoratiei preconizate de U.P.A., apare insasi viata tonurilor, a formelor, a liniei; un ansamblu de suprafete si semne in miscare, pe care John Hubley si sotia sa Faith le introduc in campul de animare, sustinandu-le printr-un control al miscarii la fel de exigent ca acela al marilor modele din epoca disneyana.
Reforma este vizibila inca din foarte frumosul si rigurosul desen animat pe celuloid DE LA NOE LA ZOE (1959), al realizatorilor francezi Barthon si Mutschler si se desavarseste in OMUL ZBURATOR (1961) al lui George Dunning, un solo superb si ostentativ de animare epurata, realizata pe placa de sticla, care, pastrand freamatul suvoaielor inegale de culoare si
beneficiind de un control incomplet al evolutiei metodei fotograma cu fotograma care da deformatii neprevazute, combina pledoaria in favoarea luminilor directe ale lui Bartosch, cu lectia de desen pe suprafete mici marite considerabil la proiectie ( preconizata de McLaren ) si gustul creat de filmele lui Hubley pentru texturile plastice vibrante.
– Va urma –

– Luminita Cazacu –
almanah;
Buna dimineata poveste, Cine a pierdut girafa, serialul Penelopa, Balada pentru margica albastra, lung metrajul Calatoriile lui Pin Pin.
completari;
1969 – decoruri la filmul CIOCARLIA in regia lui Laurentiu Sirbu.
1969 – decoruri la filmul IEPURELE SI BROASCA TESTOASA in regia lui Eduard Sasu.
1969 – decoruri la filmul JOS MASCA in regia lui Victor Antonescu.

– Calin Cazan –
almanah;
Misiunea spatiala Delta, Ultima misiune.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” 9

……..- Cinematograful semnului -……..
– Len Lye si Norman McLaren raman primii cineasti ai semnului.
Nu este nevoie sa amintim viguroasa utilizare ideogramica care caracterizeaza personajele lui McLaren de la HEN HOP pana la BLINKITY BLANK, cifrele si literele din CINCI PENTRU PATRU, DANSUL DOLARILOR sau de RYTHMETIC.
Din fericire aceste raporturi vii stabilite intre furnicarul texturilor plastice complexe, nereperabile, si elementele pictografice, emblematice sau signaletice, nu au ramas fara posteritate. Vibratiei texturilor pictate direct pe pelicula ale lui McLaren, ii raspunde spatiul vibrant al nenumaratelor supraimpresiuni combinate de John Hubley.
Cu o energie dansanta care aminteste pe cea a semnelor lui McLaren , micul erou din AVENTURA UNUI ASTERISC se metamorfozeaza in stea jucausa si nasterea unei iubiri intre cei doi eroi din JOCUL TANDRU se desfasoara aproape hieroglific.
Aceleasi raporturi de semne brute, decorative si lizibile se organizau in TIPAR ALBASTRU si PICTOR EXECUTANT (1957) de Ernst Pintoff si John Witney.
In Polonia, Lenica si Borowczyk, Giersz, Szczechura, Stefan Janik si altii folosesc elemente decupate, semne grafice mult simplificate si conventionale (cruci, casti, arme) si chiar personaje-pietricele caricaturale, jongland cu semnele discursului ca iugoslavul Boris Kolar in ORATORUL.
– Va urma –

– Ana Maria Buzea –
almanah;
Peripetiile lui Ionut, Balanel, Robotel si Creionel, Temerarii de la scara 2.

– Zaharia Buzea –
almanah;
Episoade din Balanel, Peripetiile lui Ionut, Temerarii de la scara 2, Robotel si Creionel, Pegasus.
completari;
1966 – animatie impreuna cu Iuliu Sanpetru la filmul MUNTELE in regia lui Paul Socrate Mateescu.
1966 – animatie alaturi de Elena Diculescu, Antoaneta Capsuneanu si Iuliu Sanpetru la filmul OMAGIU in regia lui Iulian Hermeneanu.
1967 – animatie impreuna cu Artin Badea, Simion Alexandrescu, Constantin Merlan si Constantin Crahmarel la filmul PATRU PITICI in regia lui Iulian Hermeneanu.
1968 – animatie alaturi de Valentin Baciu, Eugenia Boroghina si Simion Alexandrescu la filmul MOTANUL IN COSMOS in regia lui Iulian Hermeneanu.

– Continuare –
” ANIMA – ANIMAE ” 8

………- Intrarea artistilor -…..
– RENASTEREA (1963), capodopera inimitabila realizata exclusiv pe baza unei stranii ingramadiri de obiecte lipsite de stralucire si desperechiate, carora Borowczyk le controleaza imobilitatea flegmatica si le face sa suporte o distrugere calculata, imagine cu imagine, dar turnate invers, pentru a simula magica lor recompunere.
Precizia calcului acestei desfasurari inversate, reactiile concrete ale diferitelor obiecte si materiale reduse progresiv la faramaturi ( par de bufnita, pleznirea alamei unei trompete, distrugerea unui cos din trestie, a unei papusi din portelan sau a unei carti ) umplu cu o viata frematatoare aceasta succesiune de cosmar a renasterii si a distrugerii.
JOCURILE INGERILOR (1964), cu toata vigoare sa cam stridenta, ne prezinta o data mai mult cu o precizie lirica magistrala, spectacolul unei vieti invizibile si inexplicabile pe care animatia rarefiata o sustine mai bine decat ar face-o o animatie elaborata.
Toate aceste exemple de modernism sumbru, rarefiat, laconic, convulsiv si terorist par a corespunde unei noi nuante a sensibilitatii contemporane, unei dorinte de participare in profunzime care se opune valorilor precise, abundente ale atitudinii de altadata a spectatorilor pasivi si imbibati de semne.
– Va urma –