Almanahul “Scurta istorie a animatiei” – 25 de ani de la aparitie – 3

Acum e randul urmatoarei pagini de “Scurta Istorie”.
Fratii Dave si Max Fleischer sau Patt Sullivan cu Felix motanul devenit celebru in intreaga lume, pregatesc terenul aparitiei viitorilor eroi ai animatiei mondiale.

Capitolul 4,
25,000 de desene, realizate in 22 de luni –
Primele vedete ale filmului de animatie –
De la Gertie dinozaurul la Felix motanul –
Clownul KOKO si calimara fermecata –
” Betty Boop ” –
Popeye marinarul si spanacul sau

Capitolul 5,
Nasterea soricelului Mickey –
Binefacerile sonorului –
De la ratoiul Donald la cainele Pluto –
” Uzina de vise ” din Burbank –
Mirajul basmului –
Cand a plans pentru prima oara Mickey Mouse ?

CALIN 3
Data viitoare;
Istoria continua sirul de informatii pretioase.
Veti afla despre imperiul Disney si filmele de referinta precum; ALBA CA
ZAPADA, PINOCHIO, BAMBI, DOAMNA SI VAGABONDUL, etc., precum si de
nume consacrate ale animatiei mondiale ca Walter Lanz, William Hanna si Josep Barbera, Tex Avery, Fred Quimby si altii.
U.P.A. si noul curent in animatie.

Calendar 2011 – luna Noiembrie

Calendar noiembrie muschetariA venit timpul sa atasez pe blog si calendarele lunii noiembrie 2011.

 

( Calendar 1 – Noiembrie 2011 – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor )

 

Calendar noiembrie RobinsonCalendarele au personaje din lung metrajele ” Robinson Crusoe ” si ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“.

 

( Calendar 2 – Noiembrie 2011 – Robinson Crusoe )

 

Pentru a salva imaginea trebuie sa dati click pe poza mica si apoi “Save image as”

Almanahul “Scurta istorie a animatiei” – 25 de ani de la aparitie – 2

Conform promisiunii, iata pagina in continuarea celei postate anterior.
Deci;
PAGINA 2

Capitolul 3,
Pionierii filmului romanesc de animatie –
Cu Pacala in luna –
240 de fotograme din 80 de filme –
Supararea lui Haplea si aeroplanul lui Lindberg –
O ” Clipa de emotie “

CALIN 2

Data viitoare veti afla despre primele vedete ale filmului de animatie.
Dintre personajele indragite nu vor lipsi Popeye marinarul si Mickey Mouse.
Tot in aceasta postare, despre importanta sunetului pentru cinematografie si rolul acestuia in
filmele de animatie.

Almanahul “Scurta istorie a animatiei” – 25 de ani de la aparitie – 1

S-au implinit douazeci si cinci de ani de cand, la initiativa unuia din redactorii nostri, eseistul Grigore Traian Pop, a aparut primul ALMANAH dedicat in exclusivitate animatiei.

Almanah 1


Beneficiind de aportul competent al altui redactor din acea vreme, Dana Duma, azi profesor universitar la UNATC ( Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale din Bucuresti ) si de colaborarea documentata a lui Calin Caliman, critic de film, ALMANAHUL ENCICLOPEDIC “CONTEMPORANUL” intitulat ” SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “, a reusit la acea vreme, sa faca o succinta trecere in revista a celor mai semnificative evenimente ale animatiei mondiale si sa prezinte o suita de 33 de microportrete ilustrate ale regizorilor care au facut sa se vorbeasca in anii de atunci – din ce in ce mai elogios, din ce in ce mai adesea – despre productia romaneasca de animatie ( citand-o pe Dana Duma ). Tot ea spunea ca;…
” Ilustratiile ce insotesc aceste microportrete explica in buna masura succesul eroilor nascociti de animatorii nostri pe ecranul romanesc si pe cel mondial.
Prestigiul studioului ” Animafilm ” datoreaza mult autorilor mentionati aici dar si multor altora despre care vom avea cu siguranta prilejul sa mai vorbim.”…
…Inchei citatul.

contracoperta

Cele 33 de portrete, insotite de cateva imagini din filmele lor apartineau
regizorilor de atunci si anume;
( In ordine alfabetica ) – Florin Angelescu, Victor Antonescu, Tatiana Apahidean, Matty Aslan, Artin Badea, Olimpiu Bandalac, Sabin Balasa, Zeno Bogdanescu, Anamaria Buzea, Zaharia Buzea, Luminita Cazacu, Calin Cazan,Bob Calinescu, Nell Cobar, Ion Popescu Gopo, Iulian Hermeneanu, RaduIgazsag, Flori Liceica, Ion Manea, Virgil Mocanu, Adrian Nicolau, Constantin Paun, Isabela Petrasincu, Adrian Petringenaru, Dinu Petrescu, Liana Petrutiu, Lucian Profirescu, George Sibianu, Laurentiu Sirbu, Dinu Serbescu, Mircea Toia, Ion Truica si Olimp Varasteanu.
Dintre cei 33 prezentati cu acel prilej, astazi lipsesc dintre noi mai mult de
jumatate.
La realizarea acestui ALMANAH, in afara de cei sus-mentionati, au mai colaborat ; Dan Chisovski, Octavian Frecea, Simona Liritis, Cristian Marcu,
Dumitru Nicu, Lucia Postelnicu, Velica Stoica, Benone Suvaila si Elena Marinescu.
Copertile I si IV ale acestui almanah au fost realizate de regretatul nostru
coleg Zaharia Buzea.

Din ” SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE ” am ales pentru amatori o si mai scurta istorie concentrata in 12 capitole, care mai de care mai incitant, apartinand reputatului critic de film Calin Caliman.
Lecturand-o, sper sa realizati cu acest prilej, ce a reprezentat pentru noi cei care am avut sansa sa lucram intr-o adevarata fabrica de vise si zestrea pe care v-o lasam ca punct de reper pentru viitor.
Intrucat materialul publicat nu putea fi impartit pe capitole, asa cum au fost scrise de autor, le voi posta pe pagini exact cum au aparut in almanah.
Va trebui sa ateptati urmatoarele postari, pana cand veti putea urmari toate cele 14 pagini.

CALIN 1

 

Pentru inceput, voi anunta titlurile din prima pagina.
Deci;
PAGINA 1

SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE

Capitolul 1,
In care cititorii vor incerca sa afle ce este un film de anumatie.
Un ” copil minune “? –
Un univers in miscare ? –
O bucurie continua ? –
Un ” concentrat de idei ? –
Sau toate la un loc ?

Capitolul 2,
Cativa ” monstri preistorici ” : Choreutoscopul, Fenakistiscopul,
Zooscopul, Praxinoscopul –
” Teatrul optic ” – de la muzeul Grevin din Paris –
Cutia de chibrituri buclucasa –
Adevaratul parinte al filmului de animatie –
Microbii veseli si legumele vii –
De la artizanat la industrie.

Uimitoarele aventuri ale muschetarilor la Cinemateca

ANUNT 1 CINEMATECA

ARHIVA NATIONALA DE FILME
revista program a cinematecii romane
CineSemnal – Septembrie – Octombrie 2011

ANUNTA CA:

ANUNT 2 CINEMATECA

UIMITOARELE AVENTURI ALE MUSCHETARILOR
pot fi vizionate la Cinemateca in zilele de sambata 15 si duminica 16 octombrie a.c. cu incepere de la ora 11:00
Aceste proiectii coincid cu ultimele doua zile ale FESTIVALULUI INTERNATIONAL ANIM’EST-EDITIA a VI-a.

Calendar 2011 – luna Octombrie

Calendar octombrie 2011 muschetari

A venit timpul sa atasez pe blog si calendarele lunii octombrie 2011.

 

( Calendar 1 – Octombrie 2011 – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor )

 

Calendar octombrie 2011 Robinson

Calendarele au personaje din lung metrajele ” Robinson Crusoe ” si ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“.

 

( Calendar 2 – Octombrie 2011 – Robinson Crusoe )

 

Pentru a salva imaginea trebuie sa dati click pe poza mica si apoi “Save image as”

IN MEMORIAM – MATTY ASLAN

Matty Aslan colegul

Joi 15 septembrie, la Galeria ” SAINT INK ” din Str. Doamnei nr. 3, la orele 19 va avea loc vernisajul expozitiei de caricatura intitulata – MATTY IN ATELIER –

Expozitie-Caricatura-MATTY-IN-ATELIER 2 A
Caricaturist, scenarist, animator si regizor de filme de animatie, MATTY ASLAN, si-a inscris numele cu majuscule in galeria marilor personalitati artistice ale genului.
Evenimentul se desfasoara sub egida Muzeului Benzii Desenate in colaborare cu revistele ” COMICS ” si ” CARICATURI DUM – DUM “.

Traditii si obiceiuri de Craciun – Steaua – Partea a doua

Cum confectionam o stea de Craciun – Continuare

FOTO 5 B

Toate varfurile razelor sunt unite prin niste fire de sfoara subtire bine
intinse. La fel se procedeaza si cu legaturile dintre turn si cele doua raze alaturate lui.
Dupa incleierea tuturor punctelor de fixare incepe partea a doua
a constructiei stelei, imbracarea sau invelirea razelor, turnului
si a exteriorului sitei.
Se iau coli de hartie lucioasa de diferite culori si se croiesc 7 triunghiuri pentru fata razelor (fata stelei). Dupa ce se lipesc cu clei, se incepe invelirea partilor laterale ale razelor cu o hartie de acelasi tip, dar de o singura culoare pentru toate razele. Hartia trebuie intinsa bine pe suportii din lemn.
Pentru turn se procedeaza la fel, fata intr-o culoare iar celelalte trei suprafete, hartie de aceiasi culoare ca cea folosita pentru lateralele razelor in asa fel incat spatele stelei va fi monocrom.
Din hartie creponata se taie fasii late de 6 – 7 cm. si de o lungime egala cu distanta dintre varfurile razelor. Aceste fasii se pliaza pe mijoc in lungul fasiei ( A , A1, A2 ) apoi se lipesc peste firele de sfoara care unesc colturile razelor. Dupa lipire, cu o foarfeca se vor franjura ( A3) ca in FOTO 5 B.

FOTO 5 A

Si tot din hartie creponata franjurata si pliata , se vor infasura de cateva ori si lipi ( vor arata ca niste ciucuri diferit colorati ) toate cele 7 varfuri ale razelor precum si cele 4 colturi ale turnului.
Dupa aceasta operatiune, toate muchiile de pe fata stelei ale
razelor si turnului, vor fi ornate in acelasi mod ca in ( A3 ) si vor arata in final ca in FOTO 1. Eu le-am facut pe toate colorate
diferit ca in FOTO 1 dar pot fi colorate monocrom (FOTO 10) dupa gustul fiecaruia.
FOTO 5 A

FOTO 6

Pentru interiorul cilindrului central al stelei se confectioneaza o “scena” deosebita simbolizand nasterea Mantuitorului.
Aceasta scena, ca o diorama, este compusa din trei elemente
principale de sustinere, fata, fundalul si personajele prezente la eveniment. Fata sugerand exteriorul locului in care s-a nascut Isus ( B ).
Eu imi imaginam ca o intrare intr-o grota. Poate fi creata in orice
mod cu conditia ca dimensiunile sa depaseasca putin diametrul sitei
si al decorului cu cerul instelat din ultimul plan.
In interior, o suprafata dreptunghiulara vopsita in albastru si
presarata cu mici stelute argintii ( D ) si ancorata in lateral de primul element, cel de fatada, prin lipire.
In acest cadru semicircular se practicau mici taieturi in care se
montau pe unul sau mai multe planuri, magii, cateva animale din staul si ieslea cu Maica Domnului si Pruncul ( C ). Pentru demonstratie, eu am optat pentru un singur plan, care contine toate elementele importante ale evenimentului.
Suprapuse, aceste straturi aratau ca imaginea din coltul dreapta sus ( E ).
Cercul ( A ) sugereaza forma sitei si pozitionarea elementelor “dioramei”.
Materialul folosit la confectionarea lor era cartonul Duplex sau o hartie de desen de buna calitate casherata peste carton.
FOTO 6

FOTO 7

In FOTO 7 se observa dispunerea in planuri a celor trei elemente ale dioramei.
A – Rama exterioara.
B – Fecioara Maria cu Pruncul, magii si cateva animale.
– Acestea pot fi facute si in planuri diferite, marind perspectiva si creand detasarea in spatiu a personajelor.
Pot fi realizate, de ex., un plan pentru magi, un plan al Madonei cu Pruncul si un plan cu diverse animale.
C – Cerul panoramic curbat din fundal.

FOTO 8

Montarea acestora in interiorul sitei este prezentata schematic in FOTO 8 , cercul ( A ) fiind sita, ( B ) fiind ” rama ‘ ( intrarea ingrajd ), ( D ) decorul cu stele fixat in spatele lui ( B ) si ( C ) “grupul ” care depaseste curbura decorului instelat.
In concluzie, lungimea acestui element trebuie sa depaseasca arcul descris prin curbarea decorului ( D ) cu circa unu, doi centimetri de o parte si de cealalta a fundalului, pastrandu-se grupul in centrul “dioramei”.

FOTO 9

Nu am intrat in detalii privind modurile de fixare a componentelor,
lasand fiecaruie libertatea de a gasi rezolvarea cea mai simpla si mai economicoasa posibila. De exemplu, pentru a fixa scena nasterii Mantuitorului de cadrul sitei, tata folosea niste coltare de carton ( E ) care erau lipite la un capat de partea din spate a decorului reprezentand intrarea in grota, iat celalalt era fixat direct de exteriorul sitei, avand grija sa fie perfect orizontala sub turnul stelei.
Dupa montare va arata ca in FOTO 9.

FOTO 10

Pe fiecare fata a razelor si a turnului se vor lipi ingerasi, Mos Craciuni sau diferite elemente ( stelute de zapada, imagini florale, braduti, etc. ).
Deasemenea, lipea hartie creponata franjurata ( in cazul de fata bleu –
vezi sageata neagra ), marcand conturul exterior al sitei. Marginile fetei
dioramei erau apoi ” tunse ” cu grija pentru a nu depasi ornamentul
aplicat.
FOTO 10

Cand totul era gata, tata fixa un bec de lanterna in partea superioara a dioramei dar ascuns privirii si alimentat de la o baterie “patrata”, cum se gaseau pe atunci, fixata in spatele intregii scene si grupul de copii putea porni cu colindul.

Stea1

 

NOTA ; In demonstratia de mai sus m-am referit la o stea cu 7 raze
(colturi) si un turn (coada stelei calauzitoare a magilor). Puteti construi o stea doar cu 5 raze si un turn, modificand insa cotele de la baza razelor si a turnului (care va trebui sa-si pastreze forma de trunchi de piramida cu baza mica jos) si in final va arata ca in imaginea cu colindatorii prezentata la inceput.
Cel mai important este principiul de constructie al stelei, care ramane acelasi.

Spor la lucru.

Traditii si obiceiuri de Craciun – Steaua – Prima parte

Omul gospodar isi face iarna car si vara sanie.
( din intelepciunea populara )

Steaua traditii

De foarte multi ani am observat cum o serie de obiceiuri stramosesti au fost uitate sau transformate in nefericite improvizatii ce n-au nici o legatura cu simbolurile sacre ale Craciunului.
Gandindu-ma ca este suficient timp, pentru ca cei interesati sa
confectioneze o stea pentru colindul de Craciun, voi posta in cele ce urmeaza cateva sfaturi pentru realizarea acestei dorinti.

Deci – Steaua de Craciun

Stea1

Tata era un adevarat artist in confectionarea stelelor pentru
colindele de Craciun si nu exista an in care sa nu le faca fratilor
mei ” darul ” pentru care toti ii invidiau. O stea.
FOTO 1

FOTO 2

Cum proceda ?
Cauta o sita ( A ), de regula pentru faina, cu un diametru de aproximativ 25 cm. apoi ii scotea reteaua metalica ( plasa ) pentru cernut prin indepartarea inelului de fixare ( B ).
Pregatea o bucata de hartie de lungimea sitei ( C ), de circa 78 cm. si lata de 10 – 15 cm. pe care trasa viitoarele locuri de fixare ale razelor si a cozii sau turnul cum i se mai spunea. FOTO 2

FOTO 2 A

Desena sapte patrate cu laturile ( A ) de circa 8 cm. pentru viitoarele raze si un dreptunghi cu lungimea ( B ) de circa12 cm. iar latimea egala cu latura patratelor ( 8 cm. ) pentru turn.
Construia in interiorul fiecarui patrat cate un triunghi, ( marcate cu culori mai inchise ) varfurile acestora reprezentand punctele de fixare ale viitoarelor raze iar colturile dreptunghiului, punctele de fixare ale turnului ( de fapt coada cometei intr-o stilizare deja utilizata in folclor ).
Trasa astfel locurile de fixare ale celor 7 raze, ca niste prisme triunghiulare si a turnului. Spatiile dintre aceste forme era de circa 1 – 2 cm. ( C ). FOTO 2 A

Nota
Cotele sunt aproximative datorita faptului ca sitele au marimi
foarte diferite, dar trebuie retinut principiul de constructie iar
dimensiunile pot fi ajustate in functie de acest lucru.

FOTO 2

Rula hartia pe exteriorul ramei de lemn (sita circulara)- FOTO 2
( C ) si dupa ce o lipea provizoriu pe exteriorul sitei, marca cu un varf ascutit (shaber, spitz sau cu un creion ), toate colturile formelor geometrice desenate pe sulul de hartie.
Dupa indepartarea hartiei cu reperele desenate ( 7 triunghiuri pentru raze si un dreptunghi pentru turn ) practica niste gauri ceva mai mici decat grosimea unui creion ( 5 – 6 mm.) in locurile marcate ( D ).
FOTO 2 .

FOTO 3

Confectiona apoi 25 de bete de grosimea gaurilor si lungi de circa 35 de cm ( cate 3 pentru fiecare raza si 4 pentru turn ) pe care le introducea in perforatiile existente.
Capetele din afara erau adunate cate 3 (pentru raze) si aliniate in asa fel incat triunghiul dinspre fata stelei sa fie perpendicular pe suprafata sitei. La fel se proceda si pentru turn. Prin aceasta aliniere, toate colturile si turnul, aveau “fetele” in acelasi plan (F). Odata realizata alinierea, cele trei bete erau legate si incleiate atat la partea superioara cat si la cea inferioara.
Cleiul folosit era cleiul de oase care lipea exeptional.
Turnul avea un alt mod de montare. Cele patru bete (scheletul exterior) in partea de jos urmau aceleasi reguli de montare ca la razele triunghiulare.
Atat la interior cat si la exterior, capetele erau infasurate cu sfoara, in asa fel incat cele doua matisari sa rigidizeze cat mai bine fiecare dintre partile scheletului nou format ( D ).
In partea de sus a turnului se monta un dreptunghi ( C ) cu colturile crestete spre interior pentru a pozitiona fiecare bat de sustinere, construit din carton gros sau placaj de 3 mm, mai lung decat dimensiunea celui de la baza cu circa 4 cm., transformand astfel turnul intr-un trunchi de piramida cu baza mare sus.
Suportul dreptunghiular, dupa ce era pozitionat, era fixat cu sfoara legata in diagonale si incleiate ( E ) atat in partea superioara a acestuia cat si dedesubtul lui pentru a-l rigidiza cat mai bine.
FOTO 3

FOTO 4

Pentru a fi transportata, steaua avea in partea dinapoi un maner din lemn ( C ) de dimensiuni de 5o cm x 4 cm x 1,5 cm (aproximativ) modul de fixare lasandu-l la aprecierea fiecarui constructor.
Tata il fixa de spatele sitei cu sfoara petrecuta prin alte patru gauri practicate, ( doua sus si doua jos ) si dupa ce il fixa bine, incleia sfoara pentru mai multa siguranta.
Manerul era fixat pe centrul stelei in pozitie verticala ( C1 ), sau ( C2 ), ca in schemele de fata ( A ) si profil ( B ).
FOTO 4

Stea1

Atentie ! La montarea unei “raze” se are in vedere ca distanta dintre varful acesteia si al urmatoarei raze sa fie egala cu a celorlalte in asa fel incat sa fie dispuse uniform pe intreaga circumferinta, fiecare raza aratand, privita din fata, ca un triunghi isoscel.
Privita frontal, steaua va avea cate trei raze laterale de fiecare parte a turnului si una opusa acestuia.
FOTO 1

Prietena Nr. 1 a DESENULUI ANIMAT, criticul de film Viorica Bucur ne-a parasit

Criticul Viorica BucurCea care prin ” Gala desenului animat ” a mentinut viu interesul publicului de toate varstele asupra acestui gen cinematografic a fost rapita prematur dintre noi de o nemiloasa boala.
Ea a inteles, poate cel mai bine ca, (citez) ;
” Animatia pentru copii trebuie sa fi cinstita, sensibila si sa sensibilizeze.
Ea nu inseamna in primul rand actiune, ci in primul rand traire.
De altfel aici se afla secretul ” tineretii fara batranete ” al acestui ” amic public Nr. 1 – desenul animat. “
Prin trecerea ei in nefiinta, animatia romaneasca a mai pierdut un prieten.
Poate cel mai consecvent.
Odihneasca-se in pace!