Tag: inginer de sunet

ANIMAFILM – SCURT ISTORIC STATISTIC -5

O componenta importanta a filmului de animatie a fost sectorul SUNET – MONTAJ.

  Cu cateva exceptii, majoritatea s-au adaptat din mers la aceasta activitate. Fara exceptie insa, toti au dovedit un inalt profesionalism, raspunzand cu promptitudine tuturor solicitarilor.

   Ingineri de sunet din care 4 colaboratori (2 au facut si aranjament muzical)

Tiberiu Borcoman, Bogdan Cavadia, Dan Ionescu, Aurel Misca, Erica Nemescu, George Purcarea, Ion Vartosu.

  Tehnicieni sunet

Stefan Apostu, ing. Ghe. Butucel, George Dobre, Gigi Ianculescu, Costel Hristu, Mihaita Lupu, Ion Parpala, Nicu Stanescu.

film fonograf

Monteuze, asistente montaj si tehnologi.

   Georgeta Dinu, Sonia Georgescu, Manuela Hodor, Ioana Jalba, Elena Nicolau, Gabriela Olasz, Adriana Petringenaru, Cornelia Pitica, Adriana Rosca, Anca Sorescu, Remy Tabarcea, Elisabeta Vasilescu, Stela Vasilescu.

masina de lipit pentru montaj pozitiv

Actori ( roluri si / voci )

    Costache Antoniu, Alexandru Arsinel, Mircea Basta,Toma Caragiu, Ion Caramitru, Horia Caciulescu, Florin Calinescu, Anda Calugareanu, Louisa Derderian, Misu Fotino, Dumitru Furdui, Alexandrina Halic, Marcel Iures, Diana Lupescu, Ernest Maftei, Alexandru Matei, Mihai Malaimare, Mihai Mereuta, Mariana Mihut, Valeria Ogasanu,Virgil Ogasanu, Draga Olteanu-Matei, Nucu Paunescu, Adrian Pintea, Stela Popescu, Genoveva Preda, Miriam Raducanu, Dem Radulescu, Brandusa Zaita Silvestru, Valeriu Simion, Rodica Tapalaga, Ovid Teodorescu.

     Compozitori ( colaboratori )

Titi Acs, Nicu Alifantis, Petru Andriesei, Richard Bartzer, Mircea Basarab, Laurentiu Bacanu, Livio Belegante, Andrei Bretz, Nicolae Brandus, Costin Camelis, Dumitru Capoianu, Doru Caplescu, Radu Caplescu, Corneliu Cezar, Romeo Chelaru, Mircea Chiriac, Adrian Ciceu, Dumitru Cojocaru, Tudor Ion Coman, Florin Comisel, Ion Cristinoiu, Valentin Curocichin, Liviu Danceanu, Liviu Dandara, Mihai Darie, Felicia Damaceanu, Florica Dimitriu, Florin Dimitriu, Felicia Domleanu, Radu Dragan, Theodor Dragulescu, Corneliu Dumbraveanu, Dan Dumitru,I ancu Dumitrescu, Emil Dutulescu, Mircea Dragan, Dan Dascalu, Stefan Elefteriu, Adrian Enescu, Octav Firulescu, Cornel Fugaru, Horst Gherman, Silviu Herea, Dan Ionescu, Aurel Giroveanu, George Grigoriu,Tudor Gheorghe, Calin Ioachimescu, Jan Ionescu, Stefan Ionescu, Walter Mihai Kepler, Jolt Kerestely, Nicolae Kirculescu, Elio Maestasi, Hari Maiorovici, Lucia Marius, Francesco de Masi, Henri Malineanu, Stefan Mangoianu, Lucian Metianu, Constantin Miereanu, Marius Mihail, Horia Moculescu, Octav Nemescu, Serban Nichifor, Richard Oschanitzky, Radu Paladi, Claudiu Negulescu, Silviu Pantaru, Nicolae Patrichi, Temistocle Popa, Laurentiu Profeta, Margareta Paslaru, Dinu Petrescu, Sorin Raicovescu, Mihai Roman, Radu Serban, Stanciu Simion, Aurel Stroe, Marius Suciu, Gabriel Teodorescu, Vieri Tosatti, Paul Urmuzescu, Ion Vasilescu, Radu Zamfirescu, Stefan Zorzor.

   Aranjament muzical, ( colaboratori )

Alexandru Alexandrescu, Vintila Arabolu,Tiberiu Borcoman, Alexandru Busuiocescu, Romeo Chelaru, Erica Dawer, Iosif Hertea, Dan Ionescu, Teodor Mitache, Ioana Purcarea.

   Regizori muzicali; (din care 3 au facut si aranjament muzical)

George Copaci, Carmen Dinca, Rodica Puscoiu Popa, Victoria Savostin.

FLUXUL TEHNOLOGIC AL FILMULUI DE ANIMATIE PE INTELESUL TUTUROR-4-

– PERIOADA ANIMAFILM –

Partea patra

       De aici incolo, fluxul tehnologic este identic pentru toate genurile de animatie.

       Pelicula filmata ( NEGATIVUL ) era trimisa la LABORATOR, unde era DEVELOPATA si returnata studioului impreuna cu o  COPIE POZITIVA COLOR de lucru. MONTEUZA, asistata de regizor, incepea impartirea scenelor filmului, dupa identificarea clachetelor cu titlul filmului si numarul scenei filmate .

      Se incepea insirarea scenelor conform ordinei din story-board , “in general” Sc. 1, Sc, 2,…..etc., pana la ultima scena a filmului. Am spus insirarea scenelor “in general”, dar ordinea finala  a scenelor o stabilea regizorul. El  hotara inversarea, alternarea, scurtarea si chiar eliminarea unor scene daca nu corespundeau  viziunii pe care o avea asupra intregului film. Acesta este montajul imaginii pozitive.

  • Nota. La filmarea color, pentru economie de timp si pastrarea decorului in buna stare, se obisnuia atunci cand un decor era prezent in mai multe scene, acestea sa fie filmate in continuare conform indicatiilor pentru fiecare, identificandu-le prin clachete.  Ex. Pe decorul scenei 5 se filmau si scenele 23, 31, 32, 46 si 70 urmand ca la montaj, fiecare sa fie inserata la locul ei conform story-board-ului.

      Faza urmatoare era SONORIZAREA.

      Din motive economice, banda magnetica de 35 mm ( aceeasi latime cu pelicula de film ) era taiata in lungime, obtinandu-se doua benzi de 17,5 mm.

      Din laborator se procura pelicula (material compromis tehnic, Blank sau resturi de la filme diverse,  de regula de la filmul jucat ) si se proceda la fel ca la banda magnetica, taindu-se in lungime si obtinandu-se in final bobine cu latime de 17,5 mm – asa zisa LINISTE .

      Acest lucru insemna ca aceasta banda ( pelicula ) in sine nu putea fi folosita  sonor ci doar pentru impanare cu portiuni de banda magnetica inregistrate cu efecte, dialoguri sau muzica, la intregul film.

      Pentru aceasta operatiune, regizorul apela la INGINERUL DE SUNET.

      Acesta, putea solicita ajutorul unui REGIZOR MUZICAL in cazul aranjamentelor muzicale, sau RUMORISTILOR (creatori de efecte sonore) , daca din fonoteca lipseau efectele solicitate de catre regizor) si ajutat de monteuza “impana” benzile de LINISTE cu muzica, zgomote, efecte div., pe toata lungimea filmului.

      In cazuri de exceptie, cand filmul avea dialoguri, acestea trebuiau inregistrate intr-un studiou special iar operatiunea de POST-SINCRONIZARE, solicita actorii sa dea replicile eroilor din film in SINCRON cu miscarea  buzelor personajelor ( lip-sinc ), la aceasta operatiune participand REGIZORUL, INGINERUL DE SUNET,  MONTEUZA, si bine-nteles ACTORII.

      Benzile inregistrate, erau montate apoi sincron cu buclele de imagine respective in locurile stabilite in film.

      Daca se apela la un COMPOZITOR pentru a scrie muzica filmului, de regula, dupa o discutie si o vizionare a materialului filmat, compozitorul cronometra secvente, cauta sincroane, masuri muzicale, etc., apoi isi incepea munca.

      Cand muzica era gata si putea fi ascultata apela la regizor pentru o prima auditie. Daca era cazul, se faceau  observatii,  corecturi pana cand totul era OK. Dupa aprobare,muzica era transpusa pe banda magnetica profesionala ( cu perforatii identice ca la imagine ), apoi inginerul de sunet sau monteuza monta ( insira ) muzica si o prezenta regizorului.

  • Nota.  In marile studiouri, muzica era “scrisa” inainte de inceperea animatiei. Erau descifrate sincroanele si transpuse pe listele de expunere de la inceputul si pana la sfarsitul animatiei. Acelasi lucru se facea si pentru DIALOGURI, ele fiind preinregistrate, descifrate pe consoane, vocale si durata in fonograme/fotograme pentru fiecare sunet, apoi inmanate animatorilor odata cu Lay-out-ul pentru a realiza LIP-SINC-ul, (sincronizarea animarii buzelor eroilor cu sunetele pronuntate).

Va urma