EFECTE CINEMATOGRAFICE – 8

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 8

– Valurire imagine –

Au fost situatii cand imaginea trebuia tulburata pe anumite portiuni.
Prin nu stiu ce miracol, ne-am trezit cu doua cristale ondulate pe
o singura fata si care in alte studiouri fusesera folosite cu succes.
Trebuia gasit doar motivul pentru a incerca si noi.
Eu am folosit acest trucaj in doua momente. Unul in filmul Robinson
Crusoe, in scena in care Vineri se ameteste cu ” elixirul ” oferit cu
generozitate de Poll, papagalul vesnic amator de tarii si al doilea moment in episodul Epava din serialul Aventuri submarine.
Ce aveam de facut pentru a crea efectul de tulburare ?
Puneam cristalul in cauza, cu suprafata neteda peste cristalul care presa acetofanele si-l ancoram provizoriu cu shatterton ( banda izolatoare
folosita la sigilarea cutiilor cu pelicula – un fel de leucoplast dar mai
bun) si incadram cristalul intre niste repere laterale gradate. La fiecare doua fotograme, deplasam cristalul in directia ondulata si filmam.
Portiunile care fusesera filmate cu acest trucaj prezentau efecte
care iti sugerau; in primul caz, ameteala, iar in al doilea unduirea apei.

In Fig. A am postat o imagine inainte de folosirea cristalului.

A IMAGINE FARA FILTRU

In Fig. B aceeasi imagine cu cristalul suprapus.

B IMAGINE cu FILTRU B

In Fig. C prezint o incercare de a va face o idee de cum arata cristalul respectiv.

CRISTAL UNDUIRE Fig C

Astazi, stai pe scaun si selectezi din program optiunea waves sau undulations si treaba se face singura.
Ce vremuri….

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 5

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 5

– Truca multiplan –

Spiritul novator al lui Disney si-a spus cuvantul si in materie de imagine,
aparand pentru prima data in studiourile sale, un nou tip de truca, truca
multiplan. Denumirea acestui aparat de filmare vine de la o serie de
planuri suprapuse, fiecare plan fiind iluminat independent
de celalalt si cu posibilitatea ca fiecare plan sa se miste pe verticala.
apropiindu-se / departandu-se de de unul din planurile vecine.
Camera de filmat, era montata pe un carucior deasupra tuturor planurilor
si avea, in afara de posibilitatea de travelling ( apropiere – departare ) si
aceea de a panorama pe directiile est-vest si nord sud.

TRUCA MULTI PLAN SCHEMA

In schema de principiu postata mai sus, se observa dispunerea planurilor suprapuse, cel superior fiind rezervat camerei de filmat.

Se vad deasemeni planurile rezervate desenelor, elementelor de fundal si iluminarea din lateral a acestora.
Toate planurile, mai putin cel rezervat aparatului de filmare erau transparente, oferind posibilitatea cuprinderii in cadru a tuturor elementelor necesare unei imagini complete si erau prevazute si cu dispozitive suplimentare de deplasare a semnului de lucru ( pegbar ). Cu aceste dispozitive se puteau deplasa acetofanele cu eroi si/sau decorurile.
Iluminarea independenta a fiecarui plan, a fost de fapt cheia de bolta
a realizarii unei imagini de calitate. Orice fotograf stie ca pentru a obtine
o imagine clara in profunzime, ai nevoie de o cantitate suficienta de lumina pentru a inchide diafragma obiectivului aparatului, obtinand astfel claritate, de ex. de la o jumatate de metru la infinit.

Personal am incercat un fel de filmare pe mai multe planuri, dar neavand posibilitatea de a lumina suficient planul suplimentar si deci neputand inchide diafragma pentru a capata o mai mare profunzime, am renuntat la detaliile de culoare ale decorului decupat suprapus, preferand sa-l acopar cu negru si sa nu-l iluminez. Am obtinut o imagine compusa din elemente intunecate de decor in prim plan, iar printre ele se vedeau personajele animate miscandu-se intre decoruri, ca la o filmare obisnuita.

Nu a fost rau, dar era altceva decat filmarea cu o truca multiplan.
Cei care au vazut filmul ” Robinson Crusoe ” poate isi amintesc de
scenele din jungla, cand Robinson si Vineri se intorceau de la vanatoare.

MULTIPLAN ROBINSON POSTAT

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 6

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

Inspirandu-se din Odyseea, Luminita Cazacu a transpus cinematografic
intr-o maniera accesibila, in special tinerilor, peripetiile Penelopei si al lui Ulise. Scurta prezentare facuta de Dana Duma, puncteaza momente inedite din povestea eroilor si subliniaza intamplarile foarte actuale din relatia celor doi protagonisti.

 

PENELOPA capiteliu

Caiet de documentare cinematografica 3 – 5 din anul 1966

ANIMA – ANIMAE – 29
Continuare din articolul ” Walt Disney si critica de film “.

– SNOW WHITE AND SEVEN DWARFS ( Alba ca Zapada si cei sapte
pitici ), cu o extraordinara serata muzicala din casa piticilor, PINOCCHIO
si FANTASIA reprezinta apogeul bogatiei muzicale a desenului animat
modern american.
Paralel cu aceasta serie de schite geniale si amuzante, Disney a definit
si un gen diferit, inspirat din pitoresc si din sentiment; seria de SILLY SYMPHONIES ” poetice “, ” fanteziste ” etc. Din 1932 pana in 1938 s-au
succedat MOTHER GOOSE MELODIES, ( Melodiile mamei Gasca ),
KING NEPTUNE ( Regele Neptun ), MERBABIES etc. O serie de povestiri
populate de mici spiridusi durdulii si muzicieni, de flori cantarete, de
bebelusi care-si arata micile fundulete.Pentru a da o mai mare forta
acestor dulcegarii, Disney a efectuat un nou pas spre realism, in timp
ce concurentii sai imaginau sisteme complicate si hazardate pentru a
reusi sa dea scurt metrajelor lor senzatia de de profunzime, studiourile
de la Burbank, in continua si crescanda dezvoltare, au pus la punct
” aparatul de filmat multiplan “, dupa un principiu elementar care a cerut
totusi o minutioasa munca de pregatire.
OLD MILL ( Moara cea veche ) ar fi suficient pentru a demonstra el
singur importanta noului procedeu.
Sigur de tehnica sa – de altfel abila – si de foarte abilii sai colaboratori, Disney cuteaza sa incerce imposibilul, un basm de lung metraj; ALBA CA
ZAPADA SI CEI SAPTE PITICI, pe care-l vor vedea milioane de spectatori.
O noua dificultate, reprezentarea unor personaje umane necaricaturizate, problema ce nu fusese incercata pana in acel moment. Pe de alta parte insa, antropomorfismul si-a dat roadele in lumea animala, nu numai in susceptibilitatea lui Donald Ratoiul, dar si in miile de ticuri ale pisicutelor, ale pasarilor, ale florilor, ale puilor de caprioara ce populeaza filmele lui Disney. BAMBI ramane capodopera acestui tip de zoo afectuos, dar toate filmele documentare ” trucate ” ca BEAVER VALLEY ( Valea
castorilor ), BEAR COUNTRY ( Tara ursilor ), WATER BIRDS ( Pasari
de apa ) etc. perpetueaza aceasta traditie care a dus lui Disney o
popularitate pe care, cu siguranta, nu i-au adus-o filmele mai recente ca
ALICE IN WONDERLAND ( Alice in tara minunilor ), THE LADY AND THE TRAMP ( Doamna si vagabondul ), CINDERELLA ( Cenusereasa ).
Walt Disney este un fluviu cu mii de brate. Filmele de scurt si de lung
metraj se multiplica vazand cu ochii. O imensa gradina a visului s-a
nascut alaturi de intreprinderea sa. A incercat de asemenea o reinnoire
moderna, in stil U.P.A., cu TOOT WISTLE PLUNK AND BOOM ( Povestea
muzicii ), dar nimic din toate acestea nu ne va face sa uitam poezia
ingenua din primele sale opere.

Va urma.

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 5

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

Popeye, marinarul care iese din toate incurcaturile datorita “spanacului ” sau miraculos, a fost in ultimul timp in atentia presei din Vest fiind considerat un personaj violent.
Chiar asa ?

POPEYE MARINARUL

Mi s-a parut interesant, ca dupa epuizarea articolului ” Situatia actuala a filmului de animatie ” scris de A. Martin in 1965 si postat pe acest blog in cele 27 de fragmente avand genericul ANIMA-ANIMAE, sa continui postarea altor informatii din lumea filmului de animatie mondial.
M-am oprit asupra celei mai celebre personalitati a genului si anume Walt Disney.
Voi continua seria postarilor cu selectiuni din articolul ” Walt Disney si critica de film ” aparut in Cinema di animazione nr. 3 in anul 1965.
Deasemenea, aceste postari, vor continua sa faca parte din aceeasi prezentare, ANIMA-ANIMAE iar numerotarea lor va pastra ordinea de pana acum.

Azi;
ANIMA – ANIMAE – 28

Daca exista un nume celebru in istoria desenului animat mondial, este acela al lui Disney. S-ar parea ca spectatorii, aproape, ii uita pe toti ceilalti. Astazi inca, desi MICKEY MOUSE apare foarte rar pe ecran, multi dintre adulti si dintre copii numesc scurtmetrajele animate ” un Mickey Mouse “.
Desi Mickey Mouse a aparut destul de tarziu pe ecran, in 1927, personalitatea sa capricioasa si malitioasa, pataniile sale extravagante si amuzante au sedus lumea intreaga. Tehnica s-a perfectionat mereu: STEAMBOAT WILLIE – ( Willie carmaci ) – , primul desen animat sonor, a adus celebritate lui Disney ; FLOWERS AND TREES – ( Flori si copaci ) – , primul desen animat in culori ( desi discutabile ), a constituit pretextul unui adevarat triumf.
In 1929 intreprinderea lui Disney a produs 16 scurt metraje; in 1932, douazeci si trei.
Din acel moment Walt Disney se afla in capul unei industrii infloritoare
capabila sa faca importante investitii de capital.
Sub conducerea acestui genial industrias, productia s-a organizat in serie, s-a subdivizat in diverse sectoare. In jurul lui Mickey Mouse s-au strans alte cateva personaje; Elmer, Donald Duck ( Donald Ratoiul ) si Goody.
S-a nascut apoi Pluto. Donald Duck a ajuns in scurt timp sa-l intreaca in popularitate chiar si pe Mickey Mouse.
Cateva scurt metraje, modele de valoare exceptionala, n-ar trebui uitate;
MICKEY’S CHOO CHOO, ARTICS ANTICS, MICKEY CHAUFEUR ( Mickey
sofer ), THE BIRTHDAY PARTY ( Onomastica ), FOX HUNT ( Vanatoare de vulpi ).
Unele sunt adevarate capodopere; CLOCK CLEANERS ( Depanatorii de ceasuri ), MICKEY FIRE BRIGADE ( Brigada de pompieri a lui Mickey ), THE LONESOME GHOST ( Stafia singuratica ), THE COUNTRY COUSIN ( Varul de la tara ), DONALD OSTRICH ( Donald strut ).
Pe langa cele enumerate s-au mai bucurat de un imens succes filme ca; NOAH’S ARK ( Arca lui Noe ), THREE LITTLE PIGS ( Cei trei purcelusi ), THE BIG BAD WOLF ( Lupul cel mare si rau ). Toate aceste scurt metraje exalta calitatile seducatoare ale unei lumi muzicale si colorate care va forma gloria lui Disney.
El poate fi acuzat eventual ca nu are mana usoara, ca ar fi impregnat de prost gust, ca ar abuza de sentimentalism, dar cu siguranta nu putem ignora certele si autenticele sale valori cinematografice. Inainte de a-l acuza ca a industrializat si a comercializat si ca deci a diminuat poezia, trebuie sa examinam in mod selectiv talentul si capacitatea dovedite in multe din operele sale.
In primul rand excelenta calitate a montajului si abilitatea scenariului care au contribuit pentru a face din DEPANATORII DE CEASURI, de exemplu, un model de umorism. Nu putem ignora de asemenea ca, odata cu aparitia sunetului, Disney a dat desenului animat o bogatie muzicala cu totul speciala. In timp ce ceilalti autori se limitau la un comentariu schematic, Disney a creat adevarate balete.
Succesul primei sale ” Silly Symphony “, SKELETON DANCE ( Dans macabru ), nu a fost decat un indiciu a ceea ce avea sa urmeze.
Muzicienii din studiourile de la Burbank s-au perfectionat neincetat, utilizand corurile alaturi de orchestra, ca in MUSIC LAND ( Tara muzicii ) in care ratele, gainile, porcii, executa un uluitor si caricatural potpuriu din fragmentele cele mai cunoscute din ” Pastorala “, ” Barbierul din
Sevilla ” si ” Can – Can ” de Offenbach.

Va urma

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 3

Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Astazi este randul neastamparatei Woody, ciocanitoarea, pentru a fi
postata.

WOODY ciocanitoarea

– ” ANIMA – ANIMAE ” – 26

” Animatia si legile formei ”
– Continuare –

Ecranul de ace al lui Alexeieff poate fi considerat ca primul sistem de creare mecanica a imaginilor manevrabile, reducand imaginea la un sistem de puncte, comparabile sistemului cliseelor simili remodelabile la infinit. Tocmai din aceasta manipulare a formelor celor mai simple (punct, linie, cerc etc.) si a configuratiilor elementare pe care acestea le determina, se poate degaja ceea ce este mecanizabil in generarea formelor si a figurilor.
Dupa numeroase productii experimentale ce pun in miscare forme pure pe gustul cercetatorilor de pe Coasta de Vest ( Jordan Belson, Hy Hirsch etc. ) este interesant sa regasim la John si James Whitney aceeasi tendinta a animatorilor de a incepe studiul in special de la pete si puncte, fiind absolut constienti de analogia acestor figuri cu conceptul de punct in similigravura si in televiziune ( YANTRA /1960/ de James Whitney ).
In CATALOG /1961/, John Whitney ne propune o prodigioasa serie de
rezultate care constituie de asemenea mari orientari, caracterizand categorii fotocinematice ce pot fi asemanate cu experientele lui Alexeieff
( controlul duratelor, al similitudinilor si al orientarilor, in luarea de vederi a miscarii pendulare ).
Aceste roiuri divergente, aceste multiplicari decalate ale aceluiasi semn, aceste creari de forme prin repetarea, prin suprapunerea unui semn generator, expunerile intermitente, proiectarea unor organizari regulate de semne identice pe suprafete complexe, presupun o reflexie fotomecanica indispensabila.
Acum, cand cuvenita constatare a analogiei profunde dintre muzica si
matematici a dirijat pe specialistii teoriilor informarii catre studiul structurii si al compozitiei muzicale, dispunand pentru aceasta de magnificele ordinatoare digitale, bine este ca nu au fost complet abandonate problemele imaginii si ca pe un aparataj intamplator, cativa cineasti de animatie incearca experiente novatoare, servind cu multa utilitate, dupa cum vom vedea mai tarziu, stiintele incerte.

– Va urma –

 

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 2

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Azi Donald Duck. Despre indragitul personaj aprecierile Danei Duma
creioneaza cu profesionalism rolul acestuia in panoplia de eroi de
prima marime in lumea desenului animat.

DONALD ratoiul

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 25

” Animatia si legile formei “

Cautarea lizibilitatii maxime si a celei mai bune economii functionale incita creatori ca Saul Bass sa mearga mai departe decat a pune in relatie niste forme pure cu un dinamism muzical, asa cum fac, cu o indrazneala mai mica de cat se presupune, partizanii filmului “experimental” abstract.
Genericele lui Saul Bass incep sa jongleze constient si savant cu legile formei, utilizand semne foarte simple ca punctele, liniile paralele sau concurente. Len Lye si McLaren pun in discutie suporturile formelor, asa cum au facut psihologii de la Gestalt.
Quincunx-urile – asamblarea de obiecte dispuse cate cinci; patru in careu in dreptunghi sau in romb si unul la mijloc – cu semne frematatoare ale lui Len Lye ( puncte, bastonase sau boabe de cafea ), critica procesele de excitatie si reactie retiniana, bazandu-si forta vizuala pe regularitatea, pe simetria sau pe pregnanta formelor, rasturnand toate fenomenele de segregare, de reunire care permit gruparea sau distingerea formelor si ideogramelor.
Freneziei unui Len Lye par a i se opune modurile mistice si ascetice de reductie pe care le prefera McLaren actualmente pentru semnele sale extrem de simple, ale caror comportamente limitate se dezvolta misterios pe calmul vid al culorilor pure, pale, in variatie imperceptibila, obtinute prin copiere cu filtre colorate.
In LINII VERTICALE si LINII ORIZONTALE cateva linii se incrucisaza incet, se amesteca se determina un spatiu, generandu-se in zone de
vid orbitor.
Cu MOSAIC /1965/ incrucisand elementele a doua filme precedente, McLaren obtine un quincunx de puncte care se grupeaza, se indeparteaza, se atrag cu o spontaneitate colectiva sesizanta care aminteste viata imprevizibila a elementelor individualiste din PUNCTE si BUCLE.
Astfel, jongland cu insesi modelele perceptiei, ale miscarii si ale formelor, animatia pune in evidenta contributia inimitabila a cinematografului la controlul, critica si transportul informatiei vizuale.
Asteptam ca extinderea necrutatoare a electronicii, careia ii datoram o noua revolutie industriala, sa invalideze toate sistemele actuale de difuzare si sa aduca modificari esentiale in productia imaginilor.
Pana atunci, aceste moduri de control asupra semnelor simple ne fac
sa intrevedem perspectiva unor cercetari cu privire la acele neverosimile masini de fabricat imagini.
Si aici, prin conditiile sale speciale de creatie manuala si sintetica, cinematograful de animatie va preceda imagistica realista in domeniul imaginilor automatice, asa cum a beneficiat mai repede si de sunet si culoare.

– Va urma –