Animatie – Cum gandim o miscare?

Intr-un test anterior solicitam realizarea unei miscari de balans al
pendulului unui orologiu, care din neglijenta stapanului nu a mai fost
“intors” sau “tras” cum se mai spune si s-a oprit.

Cum trebuie procedat?
Pagina jurnal 2Intai caut sa inteleg exact ce se cere in test.
Am sa incerc sa va arat cam cum trebuia sa ganditi o asemenea
miscare si cum trebuie conceput un jurnal cu o miscare de balans
ampla si cu o oprire progresiva in cat mai putine desene.
Cu schitele din Lay-out in fata, derulez mental intreaga miscare si dupa cronometrare constat ca are o durata de circa 7 secunde, exact “timpul stabilit” din decupaj, adica 168 de fotograme.
Cum procedez in continuare?
Calculez in cat timp se va desfasura o singura leganare de la un capat la celalalt al miscarii.
In 99% din cazuri, orologiile fac o cursa completa de la un capat la altul al pendularii intr-o secunda.
Ce inseamna acest lucru?
Inseamna ca pentru a acoperi o singura deplasare voi avea nevoie de
24 de fotograme ( in cazul utilizarii filmarii clasice avand ca suport
Pendul cu filmare 2pelicula cinematografica ) si 25 de fotograme ( in cazul suportului
magnetic ).
Stiind ca pot filma la doua fotograme per desen pentru a obtine o miscare cursiva, nu-mi ramane altceva de cat sa calculez si sa stabilesc de cate desene voi avea nevoie.
Eu am stabilit in demonstratia care urmeaza ca voi folosi pelicula
si deci voi avea nevoie pentru o secunda de 12 desene filmate fiecare
cate doua fotograme doar pentru cursa cea mai lunga.
O alta conditie pusa realizarii acestei miscari este incetinirea progresiva.
Ce inseamna acest lucru? Asta inseamna ca fiecare cursa va fi mai scurta decat precedenta.
Stiind ca am la dispozitie circa 7 secunde pentru intreaga miscare
incep sa stabilesc punctele de schimbare a sensului, deci scurtarea traseelor.
Schema pendulStiu ca pentru a incetini miscarea, spre capetele unde urmeaza a se schimba sensul am nevoie de scheme corespunzatoare.
Stabilesc unde si cum vor arata. Tinand seama de acest lucru, completez cu desenele necesare schema mare a miscarii si ajung la un numar de 26 de desene cu care voi realiza intreaga actiune.
In Foto 1 se observa acest lucru. La fiecare capat al cursei am stabilit
schema de incetinire. Pentru a va fi si mai clar, in Foto 3 se vede cum
se va misca pendulul pe ideea de incetinire.
Pendulul porneste din 1 si merge conform jurnalului de filmare ( Foto 2),
pana in desenul 25 apoi dupa fixul de 4 fotograme incepe miscarea
inapoi catre 1, dar ajunge doar pana in desenul 4 si fiind schimbare
de sens marchez cu alte 4 fotograme acest lucru. Observati ca la fiecare schimbare de sens care se scurteaza, am stabilit schema corespunzatoare si dau un fix de 4 fotograme, necesar marcarii schimbarii sensului de miscare.
Puteti constata, deasemeni, ca in timpul pendularii catre un sens sau celalalt sunt desene pe care le omit intentionat in unele deplasari, folosindu-le in altele tocmai in scopul de a respecta caracterul acestei miscari.
In final se observa ca am folosit absolut toate desenele.
Importanta jurnalului de filmare isi spune din nou cuvantul.
In final, cu 26 de desene am realizat 7 secunde de miscare.
Un alt desenator ar fi facut un altfel de calcul, probabil, care ar fi aratat
cam asa; De cate desene am nevoie pentru a acoperi 168 de fotograme
filmate la cate doua fiecare? Rezultat 84 ! Prea multe si deci neeconomicos.
In rezumat, la realizarea unei miscari trebuie sa avem cronometrajul
cat mai exact. Pentru acest lucru se fac multiple masuratori ale timpului, deruland in gand miscarea respectiva, pana cand la cateva cronometrari succesive, timpii sunt aceiasi cu cei stabiliti de catre regizor. Dupa ce avem timpul, incepem sa stabilim pe traiectoriile miscarii, reperele
( viitoare capete de miscare ) si repartizam spatiile intermediare cu schemele respective pentru toata scena. In final se intocmeste jurnalul de filmare si daca este cazul se dau indicatii suplimentare pentru filmare.
Va sfatuiesc sa intocmiti jurnalul de filmare imediat dupa realizarea
tuturor capetelor si schemelor. Acesta trebuie realizat cat timp animatia
este “calda”. Nu e recomandabil sa-l amanati pentru a doua zi.
Motivul cred ca va este clar.
Jurnalul de filmare contine toate trairile personajelor
din scena respectiva si trebuie facut in timp ce trairile sunt inca
proaspete.

 

Atentie ! – Numarul de fotograme pe secunda NU ARE NICI O LEGATURA
CU LUNGIMEA FILMULUI CI DOAR CU SUPORTUL UTILIZAT PENTRU REALIZAREA IMAGINII.
Am facut aceasta atentionare, intrucat am citit raspunsul dat de catre
un “atotstiutor” unui novice si care era cam asa; La filmul de scurt
metraj sunt 24 de imagini pe secunda iar la cel de lung metraj, 25 !
Nimic mai fals! Atentie deci, la sursele ce va dau diferite sfaturi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *