Desene animate – Cum realizam un film de desen animat? – 2

animatie pendulAnimatie si intermediare.

2 – La un scurt metraj (in functie de stilul fiecarui regizor si de lungimea filmului) se realizau de la cateva zeci, la peste o suta de asemenea cadre ce deveneau tot atatea scene. In afara de schitele ce indicau ce se intampla in scena respectiva, fiecare asemenea caseta, in afara de numarul scenei, secventa si episodul (in cazul serialelor, sau lung metrajelor) mai erau codificate decorurile, pentru a fi gasite usor cand in acelasi cadru s-ar fi desfasurat o alta actiune. Mai erau trecute cateva indicatii importante si anume, durata (in secunde sau fotograme), dialogul (cand era cazul), indicatii pentru filmare precum cadrul la care se va filma (field), sau miscari ale trucii, efecte speciale, etc.
Durata unei scene o stabileam avand cronometrul pregatit si deruland mental actiunea din scena respectiva. Daca dupa mai multe asemenea derulari, timpii erau aceiasi,”aceea” era durata scenei si animatorul trebuia sa respecte intocmai acest lucru.
Dupa ce scena era data in lucru, in caseta respectiva din story-board se mai trecea si numele animatorului ce o executa.
Lay-out-ul se realiza pentru fiecare scena in parte si era predat animatorului intr-un dosar ce continea de regula imaginea din story-board marita la dimensiunea de 1/1 si continea in afara de schita de decor (avand cat mai precis desenat conturul, in cazul delimitarii personajelor pe acesta) si cateva schite de atitudini ale personajelor in actiune la dimensiunea exacta la care trebuia desenate(de regula numerotate si purtand indicativul de recunoastere al scenei, secventei, episodului, durata, etc.).
Impreuna cu desenele mentionate era si dat cadrul la care urma sa se filmeze scena respectiva.
La majoritatea filmele mele am realizat integral atat story-board-ul cat si lay-out-ul.
In timp ce lucram story-board-ul si mai apoi lay-out-ul trebuia sa am gata si personajele la proportiile hotarate si colorate conform indicatiilor mele iar scenografului sa-i pun la dispozitie toate schitele de decor la dimensiunea de 1/1.
In timp ce se realiza animatia si desenele intermediare se definitivau decorurile.

(Vezi foto sus: Crochiu cu capetele de animatie si intermediarele intr-o miscare de pendulare.
“Capetele” sunt cele incercuite; 1 , 5 si 9 iar intermediarele; 2, 3 si 4 (din 1 in 5) si 6,7 si 8 (din 5 in 9). Se observa schemele ce stabilesc modul de distribuire al intermediarelor intre capetele de miscare. Cea din 1 in 5 de accelerare iar cea din 5 in 9 de incetinire.)

Animatia pe masura ce era realizata si filmata pe pelicula alb-negru o vizionam in negativ cu intreaga echipa. Aceasta procedura o numeam vizionarea probelor de miscare (pencil-test) si era absolut necesara pentru a face eventualele corecturi.
De regula, cu o echipa de animatori de calitate, observatiile se refereau doar la accelerarea-decelerarea miscarii in anumite momente, marirea sau scurtarea momentelor statice (fixurile). Foarte rar am fost pus in situatia de a refuza animatia pentru denaturarea inscenarii. Acest lucru a dovedit utilitatea dialogului cu animatorii pe fiecare scena in parte si verificarea cronometrajelor pana la gasirea timpului stabilit de mine.
semn animatie cu calcIn paralel cu realizarea lay-out-ului, animatori incepeau sa creeze animatia la primele scene. Fiind vorba de filmul desen animat, animatorii utilizau un dispozitiv ca o clema cu trei stifturi (dispozitiv ACME sau SEMN, cum ii spuneam noi si omologat in intreaga lume) in care se pozitionau foile de calc sau de hartie ce erau perforate special pentru acest “semn”.
Pentru inceput, animatorul, realiza o chinograma a desfasurarii actiunii, conform indicatiilor din lay-out-ul scenei respective. Apoi incepea sa creeze separat toate desenele necesare pentru acoperirea intregului spatiu rezervat actiunii putandu-le urmari succesiunea datorita transparentei suportului pe care fusesera desenate.
Aceste desene realizate de animator (capete de miscare) sunt in aceasta faza doar pozitiile cheie prin care vor trece desenele de la primul si pana la ultimul odata cu introducerea “intermediarelor” (desene de completare) conform unor indicatiistabilite de animator (schemele de animatie) care vor accelera, incetini sau realiza o miscare egala, dupa necesitati. Acestea fiind realizate de un alt desenator, intermediaristul.

5 thoughts on “Desene animate – Cum realizam un film de desen animat? – 2”

  1. Solicitarea Dvs. vine putin prea tarziu pentru a va da un raspuns favorabil.
    Va multumesc insa pentru dorinta de a colabora.

  2. Buna ziua,
    Puteti sa-mi recomandati pe cineva care ma poate ajuta cu realizarea unui desen animat pentru promovarea unui website?
    Va multumesc anticipat.

  3. Domnule Marco,
    Am incercat sa va trimit doua e-mail-uri la adresa de la care mi-ati trimis solicitarea, dar la ambele mi s-a raspuns ca serverul respectiv nu recunoaste adresa.
    M-am interesat, am deja un raspuns si va rog sa-mi trimiteti fie o adresa corecta fie un numar de telefon la care sa va trimit un sms.
    Astept

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *