Festivalul filmului de animatie, MAFF – Oradea 28 -30 oct 2009

grupSurprize!
Invitat in juriul acestei a doua editii a festivalului filmului de animatie de la Oradea, am avut cateva surprize, foarte placute de altfel, privind pe de o parte organizarea iar pe de alta, participarea la acest important eveniment cultural ce tinde sa devina o adevarata sarbatoare a animatiei autohtone si nu numai.
Remarcam cu prilejul primei editii o serie de lacune in modul de organizare, punand accent, in special, pe modul nesatisfacator in care a fost facuta publicitatea in jurul acestui eveniment. Faptul ca intreaga actiune s-a desfasurat in sala cinematografului “Libertatea”, de altfel neincapatoare in unele momente, dovedeste
pe deplin ca optiunea organizatorilor privind alegerea acestei locatii, a fost pe deplin justificata in acest an. Orasul a fost impanzit cu materiale ce anuntau festivalul iar presa si televiziunile nu au stat nici ele degeaba, intrecandu-se in a fi cat mai “pe faza” cu informatiile privitoare la atmosfera din interiorul dar si din jurul competitiei.
CursantiAu fost asigurate unele momente de dialog cu elevii si studentii de la arte plastice la care am participat dar si comentarea filmelor prezentate in concurs intr-o analiza condusa de, de-acum il pot numi, un veteran cadru didactic in arta animatiei, prof.univ. Radu Igaszag, de la Academia de Teatru si Cinematografie din Bucuresti. La aceste intalniri tinerii au primit, pe de o parte, informatii concrete despre “bucataria” filmului de animatie ca si despre unele “ingrediente” folosite in realizarea produsului finit (de exemplu sonorizarea) dar si o discutie “la obiect” cu multe invataminte pentru realizatorii filmelor vizionate.
Insa, cel mai neobisnuit fenomen pe care merita sa-l mentionez, este acela ca foarte multe filme prezentate in concurs au fost realizate de tinere, fie singure, fie in colaborare cu alti colegi. Din cele 36 de filme proiectate, aproape jumatate dintre ele au beneficiat de aportul creator al sexului frumos. De aci se poate trage si concluzia ca animatia nu mai este o arta cu precadere masculina mai ales cand tot mai multe tinere incearca sa se manifeste artistic cu ajutorul desenului in miscare.
Baieti, sa va fie teama! Manusa provocarii a fost ridicata.
Totusi…
cursRamane in suspensie raspunsul la intrebarea legitima; Ce sa va intampla cu viitorii animatori in momentul cand vor absolvi perioada de scolarizare?
Asupra raspunsului la aceasta intrebare nu am nici o indoiala! Nu se va intampla nimic! Nimeni nu se va mai ocupa de indrumarea celor mai talentati desenatori pe calea perfectionarii iar acestia se vor risipi odata cu toata munca depusa pentru pregatirea lor.
Cel putin, asupra unora dintre ei, ar trebui sa se concentreze atentia unor profesionisti in animatie pentru a-i slefui si indruma spre o activitate sustinuta intr-un studiou de specialitate. Dar cine o va face? Si catre ce studiou sa-i indrume cand in Romania studiourile au fost falimentate unul cate unul?
Vorba unui director al unui festival de animatie, caruia ii spuneam ca si daca asi avea fondurile necesare nu asi reusi sa fac un film aici, datorita lipsei (culmea!) de animatori, si care mi-a replicat; <in Ungaria sunt destule studiouri si oameni care pot realiza filme de animatie!Mergeti acolo!> Optica este interesanta. De ce sa mai investim in tara cand putem investi intr-un alt stat , fie el Ungaria, Polonia, China sau Coreea? Pana una alta, acest lucru este real si ar trebui sa ne intrebam dece la “unii” se poate iar la noi nu!
Oricum, inca o perioada lunga de timp, vom asista la productii de filme de animatie ale unor state care au stiut sa pastreze nuclee puternice de animatori.
tablaCu siguranta si animatorii nostri au partea lor de vina! Au asteptat mereu sa le rezolve altii problemele. Priviti la blogul meu! Doar doi animatori (desi unul isi desfasoara activitatea in strainatate) si-au spus parerea cu privire la fenomenul care vizeaza direct viitorul filmului de animatie romanesc, restul… prefera sa priveasca comozi cum altii se lupta pentru ei.
Mai interesati sunt cei ce bat la portile animatiei, decat profesionistii. Jenant, ca sa nu spun mai mult.
Animatia romaneasca isi merita pe deplin soarta! Atat factorii de decizie dar mai cu seama cei ce se mai considera animatori sunt la fel de vinovati pentru ce se intampla cu filmul autohton de animatie.
Animatorilor nostri, cred ca le lipseste spiritul practic si recunoasterea unui lider care sa-i conduca. S-a ajuns in situatia in care animatia ,l a noi. este ca o armata alcatuita doar din generali fara subordonati dar si fara un grad superior.
Toti vor sa conduca, toti vor sa se impuna uitand ca democratia ca si libertatea prost intelese, sunt la fel de paguboase iar aplicarea aiurea a acestora duce la haos si la toate neimplinirile ce decurg din acesta.
Ce s-ar intampla daca, conform principiului de baza al democratiei, in care minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii, toate cadrele de conducere din institutiile unui stat ar trebui sa puna mana,l a propriu, pe “lopeti” in timp ce “majoritarii” ar privi de pe margine si ar da ordine, care mai de care mai aiuristice, privind activitate depusa? Nebunie curata! Pare un scenariu SF.
Discutam zilele trecute, cu un animator cu state de serviciu remarcabile, despre ce se intampla in alte tari vecine, unde animatia a inceput sa se organizeze si isi manifesta ingrijorarea asupra situatiei de la noi. Intrebandu-l, daca are o propunere concreta privind “starea natiunii” mi-a marturisit, ca nu.
Si atunci?
Sectia de animatie din cadrul Uniunii Cineastilor a incremenit in tipare vechi si nimeni nu pare interesat, concret, sa trezeasca la realitate breasla pe care o reprezinta. Dar oare mai este o breasla sau o multime de profesionisti fara nici o legatura intre meseriile lor?
testDe fapt ar trebui sa nu ma mai mir ca se intampla asemenea lucruri cand, de exemplu, la festivalul Anim’est, la masa rotunda organizata in cadrul acestuia NU AU PARTICIPAT si animatori romani cu activitate bogata in domeniu ci doar animatorii prezenti cu filme in festival (preponderent straini).
Nu fac referire la invitatii de onoare de la ultimele editii (Mihai Badica, Ion Truica sau Luminita Cazacu ca membra a juriului din acest an) ci la ceilalti animatori romani.
Din asemenea intalniri, conducerea sectiei de animatie, reprezentata corect, ar fi putut trage niste concluzii pe care sa le impartaseasca apoi tuturor membrilor sai.
Ce s-a intamplat, nu stiu. Ori nu au fost invitati la aceste manifestari, ori nu au dat curs invitatiei dar oricum s-au pierdut multe momente importante pentru cautarea de posibilitati de iesire din colaps a animatiei noastre.
Culmea este ca Romania este inundata cu festivaluri de filme de animatie, dar reprezentarea noastra este aproape zero!
Daca nu vine Mahomed la munte atunci sa se duca muntele la Mahomed!
De ce conducerea sectiei de animatie a UCIN nu propune o intalnire la care sa invite alaturi de membrii sai pe toti organizatorii de asemenea festivaluri, prilej cu care sa se dezbata situatia de la noi?
Dar oare se vrea cu adevarat reconsiderarea animatiei noastre?
Ma tem ca nu!

12 thoughts on “Festivalul filmului de animatie, MAFF – Oradea 28 -30 oct 2009”

  1. Buna seara.As vrea sa incep cu un mic amanunt.La masa “rotunda” nu a fost invitat nici un animator profesionist.Eu cel putin nu am primit nici o invitatie.Nici colegii mei nu stiu sa fi primit o astfel de invitatie.Si totusi m-am dus,pentru ca sunt interesat de soarta animatiei romanesti.Cei drept credeam ca vor participa mai multi reprezentanti ai acestei arte.Ma asteptam sa se discute propuneri de a readuce animatia romaneasca pe picioare.Din pacate toata lumea era interesata de costurile unui film de animatie,cata multa implica un film de animatie si mai ales…nostalgia desenelor de odinioara.NIMENI,desi erau prezenti cativa dintre capii UCIN,nu a prezentat o solutie despre cum poate animatia romaneasca sa fie scoasa din criza actuala.Eu am facut referire la infiintarea unei scoli de profil,dar subiectul s-a stins asa cum a pornit.Singura concluzie pe care am tras-o in urma intalnirii a fost ca in Romania,sunt prea putini entuziasti care isi doresc cu adevarat ca animatia romaneasca sa nu moara.

  2. Buna ziua,

    Eu am o parere putin mai dura la adresa animatiei romanesti si a unora care vorbesc despre infiintarea unei scoli de animatie. Parerea mea este ca cei care sunt acum prin UCIN (sau in alte locuri de unde ar putea sa faca mai mult pentru animatia romaneasca) nu sunt din pacate cu picioarele pe pamant (Si-aici sper ca cel putin Cristis sa fie de acord cu mine): animatia romaneasca nu poate sa infloreasca dinou folosind tot tehnicile vechi folosite pana la sfarsitul anilor ’80.
    La noi in tara inca se bat campii discutand despre popularea unui studio si cat de mult costa acest lucru (vezi o parte a discutiei de la Animest) insa cei care discuta nu au habar de faptul ca animatia se face acum pe computer (2D, 3D sau combinate) asa incat nu inteleg de ce se tot discuta despre tehnici vechi decat lumea si de ce nu se face loc celor din generatia noua, cei care stiu sa foloseasca foarte bine avantajele noilor tehnologii si odata cu asta stiu sa optimizeze si timpul si resursele.

    La de-acum celebra discutie de la Animest s-a discutat tot despre infiintarea unui studio si despre vechile unelte de la Animafilm si despre cum au fost lasate ele in paragina. Haide-ti sa fim seriosi, daca Animafilm mai avea ceva de oferit nu ar fi murit. Animafilm a murit la revolutie (ce-a mai fost dupa a fost doar o gluma) si trebuie sa ne obisnuim cu idea. Nostalgia de omoara …

    Pentru ca animatia romaneasca sa renasca ea trebuie privita ca un business (si ma refer aici la filmul de animatie pentru ca animatie de media – reclame, jocuri, etc – exista si arata destul de bine) si nu ca ceva artistic. Inainte de toate trebuie sa fie un business. Pana nu se va intelege asta nu va renaste nimic, ne vom zbate in aceeasi ceata, poate va fi chiar o ceata mai deasa.

    Si-ar mai fi ceva (inca o obsesie de-a mea): Animest se doreste a fi un festival care promoveaza animatia romaneasca insa nu se promoveaza deloc animatia comerciala (vezi filmele din epoca Animafilm) ci se promoveaza foarte mult filmul de arta, care de altfel nu va aduce niciodata profit. Asadar, adaca vrem ca sa avem animatie romaneasca ar trebui sa separam cumva filmul de arta de filmul de desen animat si sa discutam in concordanta. Pentru ca daca din cele 20 de filme romanesti prezente la Animest le eliminam pe cele de arta, nu stiu daca ramanem cu 5 filme. Asta este intr-adevar foarte grav … practic noi avem filme de arta (realizate de oameni care nu stiu sa animeze si doar sa deseneze) si mai deloc filme coerente de animatie, filme care sa fie simple si sa placa publicului larg.

    As mai avea atat de multe de spus insa cred ca risc sa va plictisesc.
    Ca o concluzie, cred ca trebuie infiintata o scoala de animatie insa la ea trebuie sa predea, cu preponderenta, cei din noua generatie, pentru ca numai asa vom putea schimba mentalitatile. Trebuie sa folosim computer-ul daca vrem sa iesim din criza de animatori in care ne-am afundat, nu se mai poate tot pe hartie.

    O zi buna,
    Marcel

  3. Daca-mi permiteti, mai revin cu un comentariu scurt, La decernarea premiilor Animest 2009, mai exact la decernarea mentiunii din categoria animatia romaneasca, doamna Luminita Cazacu s-a facut de ras atunci cand a spus sa animatia lui Marius Pandele, “White Noise”, este 3D. Marius a facut insa imediat corectia de rigoare precizand faptul ca animatia sa este de fapt 2D.
    Ce este penibil este ca, in programul festivalului cat si pe site-ul Animest, scria ca animatia este 2D insa membrii juriului nici macar nu au avut decenta de a se uita in acele materiale. Am facut aceasta precizare pentru ca sa atrag atentia asupra oamenilor care sunt adusi sa jurizeze la Animest. Am fost, am vazut cum s-a jurizat la Animest, am vazut rezultatele si mi-am dat seama ca nu vom iesi prea curand din criza aceasta de animatie. La animatia romaneasca juriul nici macar nu a fost prezent in sala … :(

    Si-ar mai fi ceva, la Animest 2009 premiul publicului s-a dus catre o animatie foarte comerciala, o animatie plina de culoare, vesela, un desen animat de 11 minute., Cu una sau doua exceptii, toate celelalte premii s-au dus catre pelicule care nu au oferit nimic publicului, catre scurt metraje care au fost., in marea lor majoritate, abstracte. Nu este cumva o foarte mare discrepanta intre ce place publicului si ce place celorlalti?
    Am dat exemplul pentru ca sa sugerez faptul ca in functiile de decizie (vezi organizatorii Animest, juriul Animest, UCIN, etc) sunt oameni care nu vad animatia ca un business si ca atare nu vom putea prea curand sa facem bani din animatie si sa ne dezvoltam animatia pe plan national.

    Thanks
    Marcel

  4. Marcel sunt de acord cu tine in marea majoritate a punctelor subliniate de tine.Nu sunt de acord cu ceea ce spui despre cei ce ar trebui sa predea in respectiva scoala.Sunt oameni care nu cunosc 3d-ul dar stapanesc fantastic de bine principiile pe baza carora functioneaza animatia.Aceleasi principii se aplica la fel de bine si in 3d.Iti spun asta pentru ca am lucrat si in 2d si in 3d.
    De asemenea nu inteleg de ce ai avea ceva impotriva infintarii unei astfel de scoli.Ceea ce se intampla acum in acest domeniu,e si din vina lipsei unei astfel de institutii.Priveste in jur,Ungaria,Bulgaria,Rusia,etc.Toate au scoli de animatie,toate au studiouri de animatie.Sa fie oare o coincidenta?
    De ce sustin infiintarea unei scoli de stat?Din mai multe motive dar o sa enumar doar doua.Unul ar fi ca,lucrand in domeniu am cunoscut oameni interesati sa investeasca in animatie,dar se loveau de aceeasi intrebare:exista animatori suficienti in Romania?Degeaba incerci sa ii convingi,nu te vor crede.Pentru ca nu exista un loc unde sa gaseasca date certe.UCIN-ul habar nu are cati animatori lucreaza in Romania,fac pariu.E o uniune imbatranita,si intepenita in niste reguli de acum 20 si ceva de ani.Din pacate.Cu tot repsectul pentru oamenii care sunt acolo,si pentru realizarile lor.Marcel aici ai intradevar dreptate.Trebuiesc adusi oameni tineri care stiu ce se intampla cu animatia in momentul de fata,si care stiu cum sa poata ajuta acest domeniu.
    Animestul a facut un lucru bun totusi.A indreptat atentia spre animatie.Publicul a observat in ce hal a ajuns Romania la acest capitol.Din pacate.Sa lasam nostalgiile si sa ne concentram pe ceea ce este.

  5. Si al doilea motiv pentru care sustin infiintarea scolii(am zis ca ma voi limita la doua..:P ) este ca sunt foarte multi copii si tineri interesati sa mearga sa invete animatie.Dar nu au unde.

  6. @Cristis
    Imi pare rau daca m-am facut gresit inteles, sunt PENTRU infiintarea unei scoli de animatie (am semnat si petitia online). Sunt o persoana care crede in calitatea unei diplome si care respecta persoanele care au o atestare, indiferent de domeniu. Inteleg foarte bine necesitatea teoriei inainte de practica si stiu ca numai avand o scoala de animatie vom putea sa pregatim animatori profesionisti.

    As vrea insa ca oamenii care vor preda acolo sa fie oameni deschisi fata de noile tehnologii si cu o viziune catre business. Oameni care sa vada si in viitor, nu doar in trecut. Ar fi pacat sa se foloseasca echipamente din era Animafilm. Ar trebui sa se insiste pe latura practica a animatiei, mie nu-mi place deloc partea asta cu animatia de arta. Este o chestie artistica insa asta nu aduce bani, si daca nu aduce bani atunci scoala (sau studioul respectiv) va muri.

    La dezbaterea de la Animest, domana Luminita Cazacu a spus ceva foarte adevarat, si anume faptul ca trebuiesc produse filme (sau scurt-metraje) de larg consum si-apoi facute filmele de arta.. Aceasta opinie o sustin din tot sufletul.

    Sa auzim numai de bine
    Marcel

  7. @Marcel
    Poate o sa te surprinda ce o sa zic dar eu NU CRED in calitatea unei diplome,cel putin in Romania,la ora actuala.
    Dar sprijin infiintarea unei scoli si din cauza faptului ca nu as vrea ca cei doritori sa urmeze calea animatiei sa se loveasca de ceea ce ne-am lovit si noi,autodidactii.Cum sunt eu,cum probabil esti si tu si ca noi multi altii.Ar fi mult mai usor si mai logic ca generatii de tineri sa descopere animatia fara sa fie nevoiti sa redescopere mai intai roata.
    Am vazut foarte multi care au renuntat vazand cat de mult au de invatat pe cont propriu.Poate avand o scoala si informatia venind in etape si mult mai elaborat,multi nu ar renunta asa usor.
    Sunt de acord ca profesorii de acolo sa fie oameni deschisi spre viitor,dar o prezentare a unei perioade apuse a animatiei o vad necesara.Sunt de acord ca echipamentele Animafilm ar sta mult mai bine intr-un muzeu.Si la fel ca si tine sustin ideea ca filmele de larg consum ar trebui sa fie prioritare celor de arta.
    Cred ca cei care au ales un film de “arta” in momentul actual au facut-o pe de o parte ca nu au avut banii necesari unui film de larg consum(un astfel de film necesita un buget mult mai mare) iar pe de alta parte realizand ca nu stapanesc suficient de bine animatia pentru un astfel de film(nu prea poti sa faci un film pentru public cu sarituri si sacadari,desi am vazut suficient de multe filme din aceasta categorie ruland bine merci).Asa ca decizia de a face un asa zis film de “arta” a venit mult mai usor.
    La Animest nu stiu daca am vazut un film de “arta” in adevaratul sens al cuvantului.
    Marcel,cred ca pana la urma noi suntem de aceeasi parte a baricadei.:P

  8. @Cristis
    Categoric suntem de aceeasi parte a baricadei, nu cred ca este loc de indoiala aici :)

    As mai vrea sa precizez ca eu nu sunt animator, eu doar sunt in legatura cu fenomenul, intr-un fel sau in altul. :Cristina (logodnica mea) este cea care se ocupa de animatie.
    Intr-adevar, asa cum ai spus si tu, este foarte mult de invatat pe cont propriu si se poate sa fii descurajat daca nu ai pe cineva sa te indrume.
    Cred ca ai dreptate si in legatura cu filmul de “arta” de la noi, din prezent.

    Sa auzim numai de bine,
    Marcel

  9. Stimata doamna Tetean,
    Regret ca nu v-am raspuns mai curand, dar am incercat sa gasesc un raspuns la solicitarea Dvs. Din nefericire, animatia romaneasca, marginalizata de factorii decizionali, nu ofera multe posibilitati celor ce vor sa vada filmele noastre.
    Ati putea incerca la ATF ( Academia de Teatru si Film ) si sa solicitati Dlui. prof. univ. Radu Igaszag, sa va sprijine in demersurile Dvs.
    ( Dl. prof. Radu Igaszag, a realizat acum cativa ani un lung metraj – O alta scurta istorie – in care a folosit materiale de arhiva din foarte multi autori romani.
    Acesta este si motivul pentru care va indrept intai catre el.)
    Mai puteti incerca la UCIN, ( Uniunea Cineastilor din Romania ) si solicita sprijinul Presedintelui , Dl. Laurentiu Damian.
    Aceasta Uniune ca si CNC-ul ( Consiliul National al Cinematografiei ) sunt doua institutii care au prevazut in statutul lor, sprijinirea filmului romanesc, deci si de animatie. Solicitarea Dvs. ar trebui sa-si gaseasca rezolvarea prin ajutorul lor.
    Totusi mai sigura este indrumarea catre ATF.
    Va urez succes.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *