Category: Diverse

Banda desenata de astazi si intitulata ” ALBINELE “, a fost realizata de
Zaharia Buzea (Zica) si demonstreaza talentul sau de povestitor.

Tot el, daca va amintiti, a realizat cele doua coperti ale almanahului –
” Scurta istorie a filmului de animatie “, postate chiar de la prima prezentare a evenimentului aniversar.

Zica s-a numarat printre regizorii filmului romanesc de animatie care, prin
subiectele realizate, s-a adresat cu precadere celor mai mici spectatori, copiii.
Postarea prezenta dovedeste cu prisosinta acest lucru.

 

Conform celor stabilite anterior, voi continua postarea de ” spicuiri ” din ” Caietul de documentare cinematografica “.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 21

– ” Desenul animat si pictura animata ” –

In momentul de fata (1965) , cand nu mai stim prea bine ce va deveni
pictura de sevalet, este foarte interesant sa vedem pe unii pictori si desenatori abordand procedeul imagine cu imagine si impartindu-si timpul intre pictura si animatie, asa cum face de pilda Lapoujade.
Astfel isi fac intrarea in campul animatiei valori plastice neobisnuite si foarte fertile, chiar daca desfasurarea acestui proces nu este intotdeauna controlata in mod exemplar.

Picturii desenate de John si Faith Hubley ii raspunde desenul pictat,
salbatic si intransigent al lui Lapoujade, care in acea foarte frumoasa opera TREI PORTRETE ALE UNEI PASARI CARE NU EXISTA /1963/ se
debaraseaza de usoara imbacseala a primelor sale filme, infatisandu-ne
forme violent reduse si fonduri complexe, in a caror compunere porneste efectiv de la culori pictate in miscare, cu intreaga vibrare de nuante si contururi pe care aceasta o presupune.

Desenul redobandeste si el un loc nou pe ecranul cinematografului
desenat. In timp ce Robert Breer ne prezinta evoluarile unor desene voit informe pentru a sublinia mai bine miscarea imprevizibila a liniilor, Cioni Carpi ( LINII, PASAREA MAYA / 1961/, PISICA AICI SI ACOLO /1962/, PASAREA E BUNA /1963/ desfasoara un desen cam sarac, dar ale carui linii grabite trasate in cerneala sau creion colorat, se succed cu un gust pentru metamorfoza ce se insereaza in traditia desenului animat liber, de la Emile Kohl pana la McLaren.

– Va urma –

Dupa prezentarea intregului material din ” SCURTA ISTORIE A FILMULUI
ROMANESC DE ANIMATIE ” si a celor 33 de microportrete ale regizorilor
romani, voi continua postarile altor ” desene ” dar nu animate ci sub forma
de benzi desenate, din cuprinsul aceluiasi ” Almanah “.
Am putut recupera doar pe cele realizate de Laurentiu Sirbu, Zaharia
Buzea, Calin Cazan si ale subsemnatului. Celelalte nu pot fi postate
datorita slabelor calitati tehnice de tiparire ( culori suprapuse, contur dublu, etc. ).
Voi incepe postarile cu desenele realizate de Laurentiu, de departe cel mai experimentat dintre noi in acest domeniu.
” CANTECUL GROTELOR ALBASTRE ” este de fapt o banda desenata dupa un scenariu pentru filmul de animatie intitulat ” LABIRINTUL SCUFUNDAT ” a carui regie a si semnat-o.

– Datorita conditiilor de postare a imaginilor, am fost silit sa fragmentez ilustratiile, impanandu-le cu text.

– Acest lucru se va repeta dupa fiecare imagine postata. Am convingerea
ca acest lucru nu va v-a impiedica sa urmariti, totusi cu acelasi interes, fiecare poveste prezentata.

Am incercat sa comprim imaginile, dar am renuntat pentru a nu pierde din
calitatea tehnica, si asa destul de precara.

 

Asa cum am spus la inceput, dupa incheierea postarii tuturor imaginilor cu acelasi subiect, voi continua cu selectiuni din “Caietul de documentare cinematografica”. Astazi urmeaza;

– ” ANIMA – ANIMAE ” – 19

……..- Si totusi animatia -……
– Continuare –
In epoca de glorie a animatiei americane, companiile producatoare de desene animate isi plateau angajatii saptamanal.
Astfel, fiecare lucreaza la domiciliu luandu-si teancul de desene sau de foi de expunere, facand prostia sa accepte sa produca anumite metraje in schimbul unor sume fixe si sa-si petreaca noptile si sfarsiturile de saptamana la masa de lucru. La fiecare noua livrare, angajatii model reusesc sa-si simplifice si mai mult sarcina forfetara. Nu mai este vorba de animatie, de valoarea artistica si mai putin inca de calitati personale. Producatorii si cumparatorii sunt multumiti ca treaba merge. Animatorii, decoratorii in care mai persistainca preocuparea pentru stil sunt foarte repede inlocuiti cu artisti mai putin complicati. Aventura exemplara a animatiei americane a luat deocamdata sfarsit. Cam in aceasta epoca, Bob Cannon, creatorul lui GERALD MC. BOINGBOING, unul din cei mai buni animatori din lume, nemaigasind o munca interesanta, a fost silit sa se “intoarca” la Walt Disney.
Aceste conditii nu constituie o aberatie. Este exact ceea ce trebuie facut, daca nu vrem ca standardul filmului de animatie produs pentru televiziune sa se reduca la “animarea” unor hartii decupate fara consistenta si prost asamblate, sau sa fie inlocuit cu succesiuni de faze inlantuite care sa ilustreze niste subiecte adormitoare…….
La etajul industrial, o intreaga menajerie de masini noi se pregateste intre zidurile laboratoarelor. Prototipul ” Animografului ‘ SFOM DEJOUX, produs de Serviciul de cercetari al O.R.T.F., urmareste sa reduca numarul fazelor
necesare pentru o secunda de animatie, introducand substituirea polaroida.
In sistemul Technamation american, deosebirea dintre fazele succesive se
bazeaza pe contraste de axe de polarizare ale unui film antrenand variatii
fotosensibile. In directii cu totul diferite, unele procedee americane ( si chiar franceze) incearca sa creeze imagini succesive printr-un cadrilaj electronic si prin combinarea unor conductori de lumina cu memorii magnetice sau electronice, care deschid perspectiva unei munci de animatie considerabil usurate. Toate aceste incercari, implica mai mult problemele generale ale spectacolului cinematografic decat pe cele ale animatiei, chiar daca procedeul imagine cu imagine joaca un rol important in aceste experiente reusite.
– Va urma –

Tot data viitoare voi posta inca o banda desenata de Laurentiu intitulata
” Balaurul cel sfios ” si voi continua cu spicuiri din ” Caietul de documentare cinematografica “, ca si pana acum.

– Ion Truica –
almanah;
Soaptele iernii, Hidalgo, Printul fericit, Remember, Crepuscul,
Omul sunator, Furtuna, Posada, Rovine, Ziua insingurata.
completari;
1967 – grafica la filmul LEGENDA in regia lui Virgil Mocanu.
1967 – decoruri la filmul PE FIR in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – decoruri la filmul CUVINTE in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – grafica, decoruri si regie la filmul DAN NAZDRAVAN.
1969 – decoruri la filmul EU DORESC, TU DORESTI, EL
DORESTE in regia lui Constantin Mustetea.

 

– Olimp Varasteanu –
almanah;
Nimic despre Arhimede, Ingerul impuscat, Pilule satirice,
Variatiuni, Teoria relativitatii, Drumul drept, Anotimpul fericit,
Tatal meu, Dumbrava minunata, Aventurile lui Bobo,Patratel,
Pic si Poc, Balanel, etc.
completari;
1953 – animatie la filmul VULPEA PACALITA in regia lui
Bob Calinescu.
1954 – scenariu si animatie la filmul VENITI MAINE in regia lui
Bob Calinescu.
1955 – scenariu si regie la filmul PATANIA VULPOIULUI.
1955 – decoruri si regie la filmul VULPOIUL CAMPION.
1955 – desene si regie la filmul ZDREANTA.
1956 – desene si regie la filmul LA VANATOARE.
1956 – scenariu si regie la filmul SUPERSTITIOSUL.
1957 – grafica si regie la filmul CASCAVALUL ISPITITOR.
1858 – scenariu si regie la filmul PRIETEN LA DRUM.
1959 – scenariu, desene si regie la filmul OMAGIU.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul VARIATIUNI.
1960 – desene la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul RAIDUL PACII.
1961 – desene si regie la filmul MADE IN AFRICA.
1962 – regie la filmul VOINICELUL.
1963 – scenariu si regie la filmul CEARTA.
1964 – scenariu si regie la filmul COTIDIENE.
1965 – scenariu si regie la filmul NIMIC DESPRE ARHIMEDE.
1965 – scenariu si regie la filmul CINE E DE VINA ?
1966 – scenariu, desene si regie la filmul UN NASTURE.
1966 – desene si regie la filmul CINCI SAPTAMANI IN BALON.
1967 – desene si regie la filmul AVENTURA.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 18

………- Si totusi animatia -……
Cererea uriasa a televiziunii devenind din ce in ce mai insistenta ( in special a celei americane ) si calculele organizatorilor fiind desperant de exacte, vedem cum se desfasoara, incepand din 1960, o productie curioasa ce nu poate fi neglijata.
Marile ateliere nationalizate din Estul Europei au fost repede interesate de aceasta cerere, prezentata de emisari care au sesizat imediat folosul unei productii de ” cartoone ” americane la preturi ale Europei centrale.
Astfel a intrat desenul animat ceh in epoca desenului animat cu tona.
Supervizat de Gene Deitch, care cu acest prilej a parasit Statele Unite, Vaclav Bedrich ne-a dat, intre noi fie zis, niste curiosi Tom si Jerry evoluand in decoruri care nu reusesc sa uite folclorul grafic ceh.
……Polonia si Iugoslavia le urmeaza exemplul.
Dar raspunsl magnific de coerenta la conditiile create de televiziune pentru productia noilor filme de animatie, ne-au venit tot din Statele Unite. Hanna si Barbera s-au pliat cu realism normelor pe care supraproductia finantata le impune creatorilor, in aceasta prima epoca a televiziunii din America si din alte parti. Catre sfarsitul anului 1960, epoca inceputurilor celebrei serii FLINSTONE, Hanna si Barbera au primit treizeci si cinci de ore de programe de desen animat pentru televiziune ( fara a socoti scurtmetrajele pentru cinematograf si secventale de animatie publicitara).
Patru standuri de animatie erau alimentate cu munca a 160 de angajati, jumatate din echipa lucrand acasa din cauza stramtorii din studiouri ( si a gustului producatorilor pentru munca forfetara si la “domiciliu”).
LECTIA ACESTOR PRODUCTII MERITA PUTINA ATENTIE.
Aceste filme sunt produse in cadente extraordinare, datorita RATIONALIZARII fazelor de animatie, clasate dupa un sistem numeric. Pozitia capului, a gurii, a corpului, vibratia sub efectul socului, iesirea fulgeratoare din camp (rapida sau lenta ) totul este NUMEROTAT. Este suficient deci pentru a fabrica o banda noua, sa se repereze cu atentie sunetul (caci dialogul este foarte dens) si sa se stabileasca foile de expunere care vor dicta operatorului numarul fazelor passe-partout care trebuie sa treaca prin fata aparatului de filmat.
Animatorii NU MAI AU DECI DE FACUT FAZE DE ANIMARE, CI IN MOD ESENTIAL DE EXPUNERE. Decorurile, ca si animatia, trebuie sa contina minimum de lucruri originale pentru fiecare film.
Aceasta tehnica de producie prea rationala a permis nu numai sa se realizeze productiile Hanna si Barbera, ci si numeroase foiletoane desenate care au cunoscut un mare succes (BOZO CLOVNUL, RACHETA ROD, EROUL COSMIC, IEPURELE CRUCIAT, REGELE LEON ARDO, etc.).

– Va urma –

In urmatoarele postari, veti putea viziona cateva ilustratii gen – Banda desenata si bineinteles alte informatii din – Caietul de documentare cinematografica – 3 – 5 din anul 1966 sub acelasi generic ” ANIMA – ANIMAE “

– Laurentiu Sirbu –
almanah;
Bautura blestemata, Catalin si Catalina, Puiul, Sotronul, Fereastra, Trei prieteni.
completare;
1960 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
OAC, BROSCOIUL LAUDAROS in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
LEGENDA CONTEMPORANA in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri la filmul MADE IN AFRICA in regia lui Olimp
Varasteanu.
1962 – decoruri si personaje la filmul VOINICELUL in regia
lui Olimp Varasteanu.
1963 – desene si decoruri la filmul CEARTA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1964 – decoruri la filmul COTIDIENE in regia lui Olimp
Varasteanu.
1965 – scenariu, desene si regie la filmul POVESTE CU CARTONASE.
1965 – decoruri la filmul CINE E DE VINA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1965 – decoruri la filmul COCOSELUL DE HARTIE in regia
lui George Saidel.
1966 – animatie, desene si regie la filmul CIUFULICI.
1966 – animatie impreuna cu Bogdan Vasioiu la filmul MIMETISM in regia lui George Sibianu Saidel.
1966 – scenariu,grafica, animatie si regie la filmul UMBRA.
1967 – scenariu, decoruri, desene si regie la filmul CAINE RAU.
1967 – scenariu, desene si regie la filmul FATA VANTULUI.
1968 – scenariu si regie la filmul 10 CATEI.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul CIOCARLIA.
1969 – decoruri la filmul GREIERELE SI FURNICA
in regia lui Victor Antonescu.
1969 – animatie la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.

– Mircea Toia –
almanah;
Piratii cosmosului, Misiunea spatiala Delta, Ultima misiune.
completare;
1967 – animatie la filmul CAINE RAU, regia Laurentiu Sirbu.
1967 – animatie la filmul FATA VANTULUI, regia Laurentiu Sirbu.
1968 – animatie la filmul 10 CATEI in regia lui Laurentiu Sirbu.
1969 – animatie la filmul CIOCARLIA in regia lui Laurentiu Sirbu.

 

 

– Dinu Serbescu –
almanah;
Salt mortal, Festivitate de premiere.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 17

………- Cui ii bate ceasul ? -…….
– Odata cu patrunderea electronicii in toate domeniile, iata-ne in pragul adevaratei ere, mai mult decat industriale, a imagisticii, care ne va cere o adaptare fara precedent la cerintele noi, la moduri noi de productie si de realizari.
Si astfel, in opozitie cu notiune de “arta si experimentare “, iluzia unor mass media face ravagii in acest moment inform al dezvoltarii si al accelerarii.
Devine in sfarsit vizibil cu ochiul liber ca in aceasta epoca electronica sau atomica, imagistica de reproducere devine, ca si scrisul, nu numai “serviciu public” ( ca apa, gazul, electricitatea sau tragedia greaca ) dar si “materie prima”, ( bogatii naturale comparabile cu otelul sau carbunele ) care presupun o industrie de productie si de transformare, un comert, o evolutie tehnologica evoluand catre mecanizare crescanda si facand de pe acum obiectul unor tentative de automatizare.
Sub acest soc, vechile stocuri urca la suprafata, programate atat de cinematograf cat si de televiziune. Numarul filmelor de montaj creste, exploatand, sub pretexte comemorative, proprietatea remarcabila pe care o au filmele cu luari de vederi reale, de a se auto-procrea. Camioane intregi de desene animate clasice sau recente, prezentate fara precautii, astupa in mod constiincios gaurile programelor neintrerupte ale televiziunii. Nimic mai firesc in inceput de epoca noua, decat tendinta de a face televiziune falsa cu cinematograf adevarat.
Trecerea de la cultura scriptica la cultura tipografica s-a facut si ea cu ajutorul unor trucuri asemanatoare. Guttenberg era un falsificator care fabrica mecanic ” manuscrise “, asa cum multi dintre realizatorii de la televiziune vor sa stimuleze productia micului ecran cu cinematograful dinainte de 1940 si cu piesele teatrelor raionale. Tot acest zgomot si aceasta lipsa de forma caracterizeaza lichidarea tipica a unui material cultural destinat sa fie inghitit de noua tehnica, in asteptarea unor forme inedite.
– Va urma –