Pe masura ce trece timpul de la consumarea evenimentului imi dau seama ca acest festival are ceva aparte in comparatie cu cele la care am participat de-a-lungul activitatii mele, de altfel si la Anim’est lucrurile au stat cam la fel. Singurul care face exceptie este Dakino care cat de cat respecta traditia avand si o paleta mai larga de genuri cinematografice prezentate dar si ceva mai multa experienta. Ma gandesc ca, daca se vor mai organiza astfel de actiuni ar fi util(nu stiu in ce masura mai intereseaza pe cineva) de stiut cam cum era organizat un festival.
Am sa ma refer telegrafic la festivalul international de animatie de la Mamaia fara insa a avea pretentia ca am spus totul. Miza? Cele patru premii: MARELE PREMIU, premiile PELICANUL de AUR, de ARGINT si de BRONZ! In afara acestor trei premii, organizatorii ofereau si alte premii importante ca: Premiul juriului, premiul pentru plastica animata, pentru calitatea animatiei, pentru …… si lista poate continua. Organizatorii aveau un comitet de conducere cu un director al festivalului in a carui subordine se aflau o serie de oameni cu responsabilitati clare.
De exemplu – cineva(cand spun cineva, nu era doar o persoana, ci un colectiv) se ocupa de tot ceeace reprezinta protocolul, de la trimiterea invitatiilor catre personalitatile marcante din lumea filmului de animatie, fie pentru a fi invitate in juriu fie pentru a participa la o retrospectiva cu cele mai reprezentative filme ale acestora ca de pilda cea a lui Mc Laren.
Biroul de protocol se ocupa de primirea invitatilor si a participantilor, cazarea si aducerea la cunostiinta de noii sositi si unde pot fi contactati, ca sa enumar doar cateva din atributiile lui.
Exista un birou de presa care se ocupa inca de la ideea de a organiza un festival international in Romania pentru a face cunoscuta lumii aceasta actiune dupa ce se informa asupra altor festivaluri de profil, pentru ca perioada desfasurarii lui sa nu se suprapuna cu un alt festival. Pentru acest lucru se consultau buletinele ASIFA. Tot biroul de presa informa participantii cu privire la programul fiecarei zile existand la receptia hotelului, in compartimentele rezervate, mape cu brosuri, pliante, postere, fotografii etc. pe numele fiecarui participant Deasemeni tot acest birou tinea legatura cu ziaristii, televiziunile sau critica de specialitate oferindu-le toate informatiile necesare. Tot acestui birou ii erau repartizati translatorii pentru cateva limbi de circulatie internationala. Un element important al comunicarii cu lumea animatiei era ASIFA(despre care am amintit mai sus) la care sunt afiliate toate asociatiile nationale de animatie de pe glob. Prin buletinul lunar editat de acest organism toti cei interesati aflau despre ce competitie este vorba, care sunt conditiile si in caz ca erau interesati trimeteau pe adresa festivalului toate datele solicitate(autorul, tara, numarul de filme, genul, durata si eventual formatul-acum ar fi necesar de specificat suportul – s.a.m.d.). ASIFA era informata cu mult timp inainte prin acest birou de presa pentru a raspandi noutatea in lume.
Cu exceptia invitatilor de onoare si a juriului, absolut toti participantii isi suportau cheltuielile de transport si cazare. In ziua proiectiei fiecare autor era prezentat spectatorilor iar dupa incheierea zilei competitive, intr-un loc special amenajat acestia raspundeau intrebarilor puse de ziaristi sau public. O clauza a participarii, prevedea ca tara organizatoare isi rezerva dreptul de a copia toate filmele inscrise in concurs pentru imbogatirea arhivei sale. Eu am incercat prin cele de mai sus sa demonstrez ca organizarea unui festival nu este o gluma si ca dincolo de bunele intentii si de pasiune trebuie sa existe o sustinere materiala foarte serioasa altfel toate aceste manifestari vor deveni niste intalniri bi sau trilaterale,pentru schimburi de opinii, informatii si legaturi prietenesti cu cei ce au ceva comun cu aceasta arta fara a fi insa o competitie. Intrebarea care se pune este…. Care dintre forurile in competenta carora se afla cinematografia – ar fi dispuse sa se implice in sustinerea unui asemenea proiect?
Este o problema delicata, deoarece presupune implicare si multi bani. Dar daca stau si ma gandesc la cate expozitii internationale sunt realizate anual pentru a face cunoscuta Romania cred s-ar gasi fonduri pentru un festival serios, rezervat filmului de animatie cu aceeasi trimitere. Intrebarea pe care mi-o pun este insa urmatoarea – Este ACUM animatia romaneasca pregatita pentru un asemenea eveniment? Este ea capabila sa concureze cu animatia internationala? Nu cred organizatorii, ca fiind prea multe festivaluri de felul celor organizate pana acum, se risipesc fonduri care insumate intr-o singura competitie ar fi benefice intregii animatii romanesti? Stabiliti de comun acord un loc de desfasurare si dati-va mana pentru a organiza un singur festival(anual, bienal, sau cum veti dori) si colaborati pentru binele animatiei romanesti. Puteti organiza festivalul celor patru anotimpuri(de exemplu) in patru locatii diferite cu tematici diferite si in perioade diferite (primavara,vara,s.a.m.d.).
Depinde de cei ce au preluat fraiele animatiei romanesti sa gaseasca modalitati de afirmare, in primul rand mai multe filme, sa se zbata sa le faca cunoscute, intai in tara, apoi in afara si cand dintre acele multe filme se va putea selecta un numar care sa ne reprezinte cu adevarat se poate CERE organizarea unui festival si de ce nu un alt festival international MAMAIA doua mii……..?
Imi doresc sa ma insel dar competitiile care se desfasoara sub pretioasa titulatura – Festival International de animatie, sau festival pur si simplu, dau impresia ca cineva ii impinge de la spate pe organizatori pentru a se arunca in apa inainte de a invata sa inoate si zau ca nu inteleg de ce. Am senzatia de “deja vu”. Imi scapa motivul. Imi poate spune cineva ce se petrece de fapt? Sa fie oare de vina doar tineretea? Sau interese de acaparare a unei arte pentru a fi exportata la kilogram cu artisti cu tot in afara?
Si mai cred ca este important sa le aratam altora ca suntem buni cu adevarat si nu sa ne plecam in fata performantelor lor. Daca nu suntem…. sa asteptam pana vom fi. Sa invatam sa fim competitivi. Primul adversar esti tu insuti. Fi mai bun ca tine cel de ieri si vei reusi cu siguranta. Dar trebuie sa fi consecvent, sa stii cu adevarat ce vrei.
P.S. Imi cer scuze pentru eventuale omisiuni dar sensul ramane acelasi. Ii rog pe organizatori sa se informeze serios asupra organizarii unui festival de prestigiu si sa compare informatiile cu posibilitatile materiale pentru o prezentare cat mai onorabila a adevaratelor valori. Nu trebuie transformata o competitie intr-o susanea. Fie ea si interna.