Blogul regizorului Victor Antonescu

– Ion Truica –
almanah;
Soaptele iernii, Hidalgo, Printul fericit, Remember, Crepuscul,
Omul sunator, Furtuna, Posada, Rovine, Ziua insingurata.
completari;
1967 – grafica la filmul LEGENDA in regia lui Virgil Mocanu.
1967 – decoruri la filmul PE FIR in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – decoruri la filmul CUVINTE in regia lui Constantin
Mustetea.
1968 – grafica, decoruri si regie la filmul DAN NAZDRAVAN.
1969 – decoruri la filmul EU DORESC, TU DORESTI, EL
DORESTE in regia lui Constantin Mustetea.

 

– Olimp Varasteanu –
almanah;
Nimic despre Arhimede, Ingerul impuscat, Pilule satirice,
Variatiuni, Teoria relativitatii, Drumul drept, Anotimpul fericit,
Tatal meu, Dumbrava minunata, Aventurile lui Bobo,Patratel,
Pic si Poc, Balanel, etc.
completari;
1953 – animatie la filmul VULPEA PACALITA in regia lui
Bob Calinescu.
1954 – scenariu si animatie la filmul VENITI MAINE in regia lui
Bob Calinescu.
1955 – scenariu si regie la filmul PATANIA VULPOIULUI.
1955 – decoruri si regie la filmul VULPOIUL CAMPION.
1955 – desene si regie la filmul ZDREANTA.
1956 – desene si regie la filmul LA VANATOARE.
1956 – scenariu si regie la filmul SUPERSTITIOSUL.
1957 – grafica si regie la filmul CASCAVALUL ISPITITOR.
1858 – scenariu si regie la filmul PRIETEN LA DRUM.
1959 – scenariu, desene si regie la filmul OMAGIU.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul VARIATIUNI.
1960 – desene la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.
1960 – scenariu, desene si regie la filmul RAIDUL PACII.
1961 – desene si regie la filmul MADE IN AFRICA.
1962 – regie la filmul VOINICELUL.
1963 – scenariu si regie la filmul CEARTA.
1964 – scenariu si regie la filmul COTIDIENE.
1965 – scenariu si regie la filmul NIMIC DESPRE ARHIMEDE.
1965 – scenariu si regie la filmul CINE E DE VINA ?
1966 – scenariu, desene si regie la filmul UN NASTURE.
1966 – desene si regie la filmul CINCI SAPTAMANI IN BALON.
1967 – desene si regie la filmul AVENTURA.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 18

………- Si totusi animatia -……
Cererea uriasa a televiziunii devenind din ce in ce mai insistenta ( in special a celei americane ) si calculele organizatorilor fiind desperant de exacte, vedem cum se desfasoara, incepand din 1960, o productie curioasa ce nu poate fi neglijata.
Marile ateliere nationalizate din Estul Europei au fost repede interesate de aceasta cerere, prezentata de emisari care au sesizat imediat folosul unei productii de ” cartoone ” americane la preturi ale Europei centrale.
Astfel a intrat desenul animat ceh in epoca desenului animat cu tona.
Supervizat de Gene Deitch, care cu acest prilej a parasit Statele Unite, Vaclav Bedrich ne-a dat, intre noi fie zis, niste curiosi Tom si Jerry evoluand in decoruri care nu reusesc sa uite folclorul grafic ceh.
……Polonia si Iugoslavia le urmeaza exemplul.
Dar raspunsl magnific de coerenta la conditiile create de televiziune pentru productia noilor filme de animatie, ne-au venit tot din Statele Unite. Hanna si Barbera s-au pliat cu realism normelor pe care supraproductia finantata le impune creatorilor, in aceasta prima epoca a televiziunii din America si din alte parti. Catre sfarsitul anului 1960, epoca inceputurilor celebrei serii FLINSTONE, Hanna si Barbera au primit treizeci si cinci de ore de programe de desen animat pentru televiziune ( fara a socoti scurtmetrajele pentru cinematograf si secventale de animatie publicitara).
Patru standuri de animatie erau alimentate cu munca a 160 de angajati, jumatate din echipa lucrand acasa din cauza stramtorii din studiouri ( si a gustului producatorilor pentru munca forfetara si la “domiciliu”).
LECTIA ACESTOR PRODUCTII MERITA PUTINA ATENTIE.
Aceste filme sunt produse in cadente extraordinare, datorita RATIONALIZARII fazelor de animatie, clasate dupa un sistem numeric. Pozitia capului, a gurii, a corpului, vibratia sub efectul socului, iesirea fulgeratoare din camp (rapida sau lenta ) totul este NUMEROTAT. Este suficient deci pentru a fabrica o banda noua, sa se repereze cu atentie sunetul (caci dialogul este foarte dens) si sa se stabileasca foile de expunere care vor dicta operatorului numarul fazelor passe-partout care trebuie sa treaca prin fata aparatului de filmat.
Animatorii NU MAI AU DECI DE FACUT FAZE DE ANIMARE, CI IN MOD ESENTIAL DE EXPUNERE. Decorurile, ca si animatia, trebuie sa contina minimum de lucruri originale pentru fiecare film.
Aceasta tehnica de producie prea rationala a permis nu numai sa se realizeze productiile Hanna si Barbera, ci si numeroase foiletoane desenate care au cunoscut un mare succes (BOZO CLOVNUL, RACHETA ROD, EROUL COSMIC, IEPURELE CRUCIAT, REGELE LEON ARDO, etc.).

– Va urma –

In urmatoarele postari, veti putea viziona cateva ilustratii gen – Banda desenata si bineinteles alte informatii din – Caietul de documentare cinematografica – 3 – 5 din anul 1966 sub acelasi generic ” ANIMA – ANIMAE “

– Laurentiu Sirbu –
almanah;
Bautura blestemata, Catalin si Catalina, Puiul, Sotronul, Fereastra, Trei prieteni.
completare;
1960 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
OAC, BROSCOIUL LAUDAROS in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri impreuna cu Angela Buzila la filmul
LEGENDA CONTEMPORANA in regia lui Liviu Ghigort.
1961 – decoruri la filmul MADE IN AFRICA in regia lui Olimp
Varasteanu.
1962 – decoruri si personaje la filmul VOINICELUL in regia
lui Olimp Varasteanu.
1963 – desene si decoruri la filmul CEARTA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1964 – decoruri la filmul COTIDIENE in regia lui Olimp
Varasteanu.
1965 – scenariu, desene si regie la filmul POVESTE CU CARTONASE.
1965 – decoruri la filmul CINE E DE VINA in regia lui
Olimp Varasteanu.
1965 – decoruri la filmul COCOSELUL DE HARTIE in regia
lui George Saidel.
1966 – animatie, desene si regie la filmul CIUFULICI.
1966 – animatie impreuna cu Bogdan Vasioiu la filmul MIMETISM in regia lui George Sibianu Saidel.
1966 – scenariu,grafica, animatie si regie la filmul UMBRA.
1967 – scenariu, decoruri, desene si regie la filmul CAINE RAU.
1967 – scenariu, desene si regie la filmul FATA VANTULUI.
1968 – scenariu si regie la filmul 10 CATEI.
1969 – scenariu, desene si regie la filmul CIOCARLIA.
1969 – decoruri la filmul GREIERELE SI FURNICA
in regia lui Victor Antonescu.
1969 – animatie la filmul ZMEUL in regia lui Genoveva Georgescu.

– Mircea Toia –
almanah;
Piratii cosmosului, Misiunea spatiala Delta, Ultima misiune.
completare;
1967 – animatie la filmul CAINE RAU, regia Laurentiu Sirbu.
1967 – animatie la filmul FATA VANTULUI, regia Laurentiu Sirbu.
1968 – animatie la filmul 10 CATEI in regia lui Laurentiu Sirbu.
1969 – animatie la filmul CIOCARLIA in regia lui Laurentiu Sirbu.

 

 

– Dinu Serbescu –
almanah;
Salt mortal, Festivitate de premiere.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 17

………- Cui ii bate ceasul ? -…….
– Odata cu patrunderea electronicii in toate domeniile, iata-ne in pragul adevaratei ere, mai mult decat industriale, a imagisticii, care ne va cere o adaptare fara precedent la cerintele noi, la moduri noi de productie si de realizari.
Si astfel, in opozitie cu notiune de “arta si experimentare “, iluzia unor mass media face ravagii in acest moment inform al dezvoltarii si al accelerarii.
Devine in sfarsit vizibil cu ochiul liber ca in aceasta epoca electronica sau atomica, imagistica de reproducere devine, ca si scrisul, nu numai “serviciu public” ( ca apa, gazul, electricitatea sau tragedia greaca ) dar si “materie prima”, ( bogatii naturale comparabile cu otelul sau carbunele ) care presupun o industrie de productie si de transformare, un comert, o evolutie tehnologica evoluand catre mecanizare crescanda si facand de pe acum obiectul unor tentative de automatizare.
Sub acest soc, vechile stocuri urca la suprafata, programate atat de cinematograf cat si de televiziune. Numarul filmelor de montaj creste, exploatand, sub pretexte comemorative, proprietatea remarcabila pe care o au filmele cu luari de vederi reale, de a se auto-procrea. Camioane intregi de desene animate clasice sau recente, prezentate fara precautii, astupa in mod constiincios gaurile programelor neintrerupte ale televiziunii. Nimic mai firesc in inceput de epoca noua, decat tendinta de a face televiziune falsa cu cinematograf adevarat.
Trecerea de la cultura scriptica la cultura tipografica s-a facut si ea cu ajutorul unor trucuri asemanatoare. Guttenberg era un falsificator care fabrica mecanic ” manuscrise “, asa cum multi dintre realizatorii de la televiziune vor sa stimuleze productia micului ecran cu cinematograful dinainte de 1940 si cu piesele teatrelor raionale. Tot acest zgomot si aceasta lipsa de forma caracterizeaza lichidarea tipica a unui material cultural destinat sa fie inghitit de noua tehnica, in asteptarea unor forme inedite.
– Va urma –

– Liana Petrutiu –
almanah;
Punguta cu doi bani, Hai la circ, Sa ne jucam de-a terra,
A fost odata un clovn, Cine a gasit vise frumoase, Inima
cea mica, Povestea micului cuc.
completari;
1966 – decoruri la filmul CIUFULICI in regia lui Laurentiu
Sirbu.
1967 – co-scenariu, grafica si regie (Liana Petrutiu Ghigort)
la filmul BAIATUL SI PORUMBELUL.
1967 – decoruri la filmul PATRU PITICI in regia lui Iulian
Hermeneanu (Liana Ghigort).
1968 – decoruri la filmul MATURA in regia lui Horia Stefanescu (Liana Ghigort).
1969 – scenariu, grafica si regie la filmul FATA BABEI SI
FATA MOSULUI (Liana Petrutiu Ghigort).

 

 

– George Sibianu ( Saidel ) –
almanah;
De ce n-are ursul coada, Prostia omeneasca, Bob de grau, Vreau sa stiu.
completari;
1954 – personaje pentru filmul PASTRATI CURATENIA in
regia lui Bob Calinescu.
1954 – personaje la filmul VENITI MAINE in regia lui Bob
Calinescu .
1956 – animatie la filmul DL. GOE in regia lui Bob Calinescu
1957 – scenariu, animatie si regie la filmul INSULA NEGRITEI.
1957 – scenariu si regie la filmul URNA MIRACULOASA.
1958 – animatie, grafica si regie la filmul TELEFONUL.
1959 – animatie si co-regie cu Traian Fericeanu la filmul
MUSAFIR NEDORIT.
1961 – animatie (alaturi de Elena Iscrulescu si Mihai Leonte)
si regie la filmul IMPARATIA LENESILOR.
1963 – scenariu si regie la filmul LACUL ZANELOR.
1964 – co-scenariu cu Mioara Cremene si regie la filmul
GHIOCEI.
1965 – animatie si regie la filmul COCOSELUL DE HARTIE
1966 – scenariu impreuna cu Sanda Alupi si Benedict Ganescu si regia la filmul MIMETISM.
1968 – scenariu, animatie si regie la filmul BOUL SI VITELUL.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 16

……….- Sa tragem ultimele cartoons -…….
Fara sa mergem in urma pana la tapiseria de la Bayeux, introducerea progresiva a imagisticii masive in mijloacele de reproducere are totusi o veche istorie. Stim ca arta comics-ului sau a benzii desenate s-a nascut in jurul anului 1895, sub imboldul dezvoltarii ilustratiilor si al tiparirii in culori a ziarelor, in timp ce imaginea fotografica a trebuit sa astepte inca vreo trei decenii pentru a se generaliza in presa.
Banda desenata americana si cartoon-ul animat s-au dezvoltat intr-o legatura reciproca si succesiva, devenind, cel dintai cu incepere din 1907, iar al doilea din 1918, o adevarata afacere industriala care a antrenat, pentru cartoon-ul animat, dezvoltarea varstei de aur disneyene.
Dar cu incepere din 1950, in S.U.A. mai intai, a intervenit televiziunea si a inchis acel ciclu al vizualizarii si al dezvoltarii continue a mijloacelor de reproducere mecanice, fotografice si cine-fotografice, obligand cinematograful sa se mute intr-un ansamblu simbolic nou.
Ea ameninta totodata suprematia magazinelor ilustrate prin difuzarea sa instantanee si acapareaza chiar, prin imaginile sale fluide ( apropiate de xilografie, sau de desenul comics-urilor ) unele forme de participare imaginativa proprie benzilor desenate, determinand astfel scaderea desfacerii acestora sau indrumandu-le spre stiluri noi, mai elaborate, facand sa apara pastisele structuraliste din “Mad” si inaugurand in Franta si S.U.A. un cult al vechilor benzi care consfiinteste sfarsitul difuzarii lor naturale.
– Va urma –

– Adrian Petringenaru –
almanah;
In padurea lui Ion, Bizant dupa Bizant, Expertiza de arta,
Cale lunga, Concurs, Principiul lanului, Perpetua renastere.
completari;
1968 – scenariu si regia la filmul BREZAIA.

– Dinu Petrescu –
almanah;
Vijelia, Punctul, Culoarea, Volumul.

 

– Lucian Profirescu –
Peripetiile lui Ionut, Cine rade la urma.

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 15

…….- Despre marionete separat -…….
– Filmul de marionete isi urmeaza evolutia pe un drum paralel in putinele tari capabile sa-si sustina realizatorii. Dupa scanteietorul VISUL UNEI NOPTI DE VARA si primirea putin intelegatoare care i-a fost facuta de publicul unui festival depasit de evenimente, Jiri Trnka a parut ca se indeparteaza putin de acest mijloc de expresie. Filmul sau BUNICA CIBERNETICA (1962), ilustreaza in mod explicit aspectul critic al inspiratiei sale, punand in lumina dispretul documentat al unui spirit hranit de o veche cultura nationala si rurala, pentru platitudinea civilizata, seaca, mecanica, cosmopolita, a unei lumi tehnice unificate.
Nu ne mai ramane decat sa ne bucuram ca il regasim cu filmul
ARHANGHELUL GABRIEL SI DOAMNA GASCA (1965), ultimul sau lung metraj, cu sufletul neschimbat al punerii sale in scena si gustul sau pentru ornament, ascutit de o inspiratie truculenta si agresiva.
…….
Pentru marionete putem conta si pe Polonia, care le consacra in fiecare an o frumoasa colectie de mici filme, intotdeauna agreabil stilizate si animate, fie ca este vorba de jocul bine manevrat al cutiilor de chibrituri din SCHIMBAREA GARZII de Wlodziemierz Haupe sau de punerea in evidenta a calitatilor caricaturale si tragice ale marionetelor lui Sturlis – CAVALERUL LAUDAROS, DAMON (1959), sau REGELE MIDAS (1963). Aceasta ne obliga sa mentionam aportul lui Adam Killian, ale carui machete si siluete de marionete evoca ambianta misterioasa si reculeasa a unui film de Trnka – EURIDICE (1962).
In sfarsit, in ultimii doi ani stilurile marionetelor par sa se individualizeze si scapa cu incetul marilor modele cehe; fie prin tragicul chaplinian in OMUL FERICIT (1962) al bulgarului Topuzanov sau prin gravitatea brechtiana din
UN SOLDAT IN IAD de Joerg Bomba ( R.D. Germana ).
In Franta, grupul format de realizatorii Bettiol si Lonati a dat un sens nou marionetei caricaturale, combinand simtul pentru culorile pale si armonioase cu vigoarea critica a formelor si cu simtul pentru animarea prescurtata ( mici tremuraturi senile, salturi pe cap, vibratii excitate ale membrelor ) care contrazic in mod voit calitatile plastice ale cadrajelor din filmele publicitare, ca si ironica lor cronica medievala BERTHE CEA CU PICIOARE MARI (1962).
– Va urma –

– Adrian Nicolau –
almanah;
Aventurile lui Bobo, Patratel, Peripetiile lui Ionut, Vreau sa stiu, Penelopa si gelozia, Luna de pe cer.
completari;
1963 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul BALADA MAESTRILOR in regia lui Bob Calinescu.
1963 – decoruri la filmul CUIUL in regia lui Bob Calinescu.
1963 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul POVESTE CU IEPURASI in regia lui Florin Anghelescu.
1963 – creator personaje la filmul RITM in regia lui Bob Calinescu.
1964 – decoruri la filmul DE-A ROSTOGOLUL in regia lui Florin Anghelescu.
1964 – decoruri impreuna cu Florin Anghelescu la filmul GLUMA NOUA CU FIER VECHI in regia lui Bob Calinescu.
1965 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul AVENTURILE LUI BOBO in regia lui Florin Anghelescu.
1965 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul COCENEL in regia lui Bob Calinescu.
1965 – creator personaje la filmul COCOSELUL DE HARTIE in regia lui George Saidel Sibianu.
1966 – animatie impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul ANTAGONISME in regia lui Bob Calinescu.
1966 – personaje si decoruri la filmul FAR WEST in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu si scenariul la filmul CITY in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul EXPRESUL DE NOAPTE in regia lui Florin Anghelescu.
1967 – animatia impreuna cu Elena Iscrulescu la filmul FANTEZII in regia lui Bob Calinescu.
1967 – animatia la filmul PEPITE in regia lui Florin Anghelescu.
1968 – animatia la filmul DIAMANTUL in regia lui Florin Anghelescu.
1968 – decoruri la filmul JUPITER TREBUIE SALVAT in regia
lui Florin Anghelescu.
1969 – decoruri la filmul INTALNIREA in regia lui Florin Anghelescu.

 

 

– Constantin Paun –
almanah;
Timpul, Novacestii ( serial ).

 

– Izabela Petrasincu –
almanah;
Parada cifrelor, Cum a plecat nota 3, Povesti pe un fir de lana.
completari;
1960 – decoruri impreuna cu Dumitru Stefanescu la filmul
CASUTE ASCUNSE in regia lui Stefan Munteanu.
1961 – decoruri la filmul CINE A GASIT MANUSA in regia
lui Constantin Mustetea.
1961 – decoruri la filmul ZGRIBULICI in regia lui Stefan Munteanu.
1963 – decoruri la filmul ELECTRONICUS in regia lui Stefan
Munteanu.
1966 – decoruri la filmul DIMENSIUNI in regia lui Stefan
Munteanu.
1968 – decoruri la filmul MIRAJ in regia lui Stefan Munteanu.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 14

– Desenul animat de atelier -……
……reusitele cele mai paradoxale ale desenului animat rarefiat nu ne pot face sa uitam originalele cautari hieroglifice si decorative ale echipelor de productie iugoslave si echilibrul cateodata exemplar pe care stiu sa-l impuna graficei si animarii.
De multi ani, Dusan Vukotic urmareste aplicarea unei tratari ideografice cu un sens foarte original al metamorfozei liniilor (RAZBUNATORUL /1962/, CONCERT PENTRU MITRALIERA /1959/, PICOLLO /1958/ care i-au adus un Oscar american, veritabil premiu de excelenta de comunicare cosmopolita,
cu ERSATZ /1962/, pentru a ajunge la JOCURI /1962/, in care claritatea si efectele sigure, ce par sa corespunda unei ambitii diferite de aceea din RAZBUNATORUL, au provocat un meritat succes.
………In sfarsit, pentru a face pe amatorii de arta sa simta in ce masura evolutia graficii de animatie corespunde unei accelerari vizuale absolut paralele cu aceea a informatiei si a consumului, pana la ce punct corespunde ea cu dezvoltarea unui tip de necesitati noi si artificiale, care transforma toate bunurile in imagini mentale, este suficient sa examinam evolutia lenta si sigura a animatiei sovietice.
In timp ce animatorii sovietici nu reusesc sa repete turul de forta al unei animari vioaie si naturale atins in PISOIUL NEASCULTATOR (1953) si MECIUL NEOBISNUIT (1955) de Diojkin si Pascenko,
sau MINUNEA de Ivanov (1957), transformarile plastice fac sa cada in uitare in mod natural, marea opera folclorica si stlul disneyan.
– Va urma –

– Ion Manea –
almanah;
Casa bunicilor, Peripetiile lui Ionut, Cine rade la urma.

 

– Virgil Mocanu –
almanah;
Soclul, Paiata, Defect, Familia (serie), Micul Tobosar, Ascensiunea, Aventuri submarine, Vreau sa stiu.
completari;
1963 – scenografie la filmul BALADA MAESTRILOR in regia lui Bob Calinescu
1964 – desene la filmul COTIDIENE in regia lui Olimp Varasteanu
1964 – decoruri la filmul 6 FABULE CU UN STRUT in regia lui Constantin Mustetea.
1965 – decoruri la filmul ZAMBETUL in regia lui Contantin Mustetea.
1965 – animatie, decoruri si personaje la filmul SOCLUL in regia lui Marin Ionescu.
1965 – personaje la filmul CINE E DE VINA ? in regia lui Olimp Varasteanu.
1966 – scenariu si regie la filmul BASM.
1966 – decoruri la filmul CHEIA SUCCESULUI…in regia lui Paul Socrate Mateescu.
1966 – animatie la filmul PICATURA in regia lui Sabin Balasa.
1967 – scenariu, animatie si regie la filmul LEGENDA.

 

 

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 13

……..- Desenul animat de atelier -……
– In Cehoslovacia spre exemplu, fara a impinge ardoarea cameleonica atat de departe ca Eduard Hoffman care nu numai ca a pus cu indemanare in scena lumea lui Jean Effel in CREATIA LUMII, dar impinge gustul pentru diversitate pana acolo incat in CEI DOISPREZECE TATI AI MEI reuneste douasprezece stiluri grafice diferite ( mai exact unul pentru fiecare tata ),
trebuie sa amintim de Iosef Kabrt, care, in PALARIA DE FIER deschidea drumul unui grafician demn de invidiat; de asemenea, pe prolificul Vaclav Bedrich, ale carui filme ingenioase si de obicei bine puse la punct, pun realmente in scena stiluri foarte deosebite, de pilda trasaturile in mod savant libere din PATRUZECI DE BUNICI (1962) sau caricatura din ULTIMA IMPUSCATURA (1963), care merge foarte bine in ” New Yorker “.
Era nevoie de o echipa organizata pentru ca Jiri Brdecka sa poata duce la bun sfarsit, impreuna cu Zdeneck Seydl, ambitiosul sau balet alegoric VERVA SI RATIUNEA, sau sa dezvolte scenariul efectiv ” cinematografic ” din a sa GALLINA VOGELBIRDAE (1963).
Zdeneck Miller nu putea sa se dispenseze de o echipa constituita pentru a face dovada, cu POVESTEA LUNII (1958), ca stie sa manipuleze cu farmec si cu un sentiment de puritate contagioasa, realismul cel mai obisnuit si feericul zornaitor al filmului sovietic pentru copii.
– Va urma –

– Iulian Hermeneanu –
almanah;
Alfabetul, Zana de cerneala, Matura nazdravana, Piticul Cipi, Patratel, Balanel, Peripetiile lui Ionut.
completari;
1953 – co-regie cu Matty Aslan la filmul O POVESTE CU URSULETI.
1955 – regie la filmul CIUBOTELELE OGARULUI.
1955 – regie la filmul URSULETUL FRICOS.
1957 – co-scenarist cu Mihail Stoian si regizor al filmului TERMOMETRUL ARE FEBRA.
1959 – co-scenarist cu Viorica Huber si regia la filmul CALUTUL DE FOC.
1960 – regia la filmul O POVESTE COLORATA.
1963 – co-regie cu Artin Badea la filmul STICLETELE.
1963 – co-regie cu Nell Cobar la filmul MITICA.
1965 – regie la filmul SOARELE SI TRANDAFIRUL.
1965 – scenariu si regie la filmul DOUA CREIOANE.
1966 – regie la filmul OMAGIU.
1967 – scenariu si regie la filmul PATRU PITICI.
1968 – scenariu si regie la filmul MOTANUL IN COSMOS.
1969 – scenariu si regie la filmul CURIOSUL.

 

– Radu Igazsag –
almanah;
Fotografii de familie, Primul cantec.

 

– Flori Liceica –
almanah;
Soricelul fotograf, Poveste cu papusi, Spectacol pentru un licurici suparat, Mica bufnita.

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 12

……..- Desenul animat de atelier -……
– Daca Polonia, de exemplu, pare a prefera cele doua extreme – filmul experimental realizat in echipe mici si seria televizate – , trebuie retinuti de asemenea realizatorii care incearca inca dificila aventura a ” desenului animat de atelier ” si reusesc sa depaseasca handicapul provocat de organizarea muncii si de preconceperea filmului in functie de o echipa importanta.
Ei reusesc chiar sa traga avantaje consistente din cantitatea mai mare de munca amenajabila si nu mai eschiveaza problemele decoratiei, ale personajelor complexe, dand chiar animarii posibilitatea sa se desfasoare in cadrul unei povestiri constituite, dezvoltate, concertate.
Merita sa fie citate unele opere produse de grupul John Halas fara pretentii experimentale.
Astfel AUTOMANIA 200 (1963) si realizarea colectiva din studioul
sau; LA BINE SI LA RAU (1962) a caror realizare marturiseste o adevarata sprinteneala inventiva pe un subiect mai mult impus….
Munca de grup devine adesea prilejul unei intalniri intre un ” mester de opera ” si un grafician sau artist plastic, dand nastere unei noi posibilitati de creare a unui stil.
– Va urma –