Animatie – Defectiuni si remedieri in activitate – Chestionarul animatorului

In timpul activitatii animatorului pot apare o serie de greseli ce trebuiesc corectate. Voi incerca sa punctez pe cele mai frecvente pentru a veni in sprijinul celor aflati in impas.
In acest sens voi nota cu D – defectiunea si cu R – modul de remediere
al acesteia.
Sa incepem;

D – Animatia este inexpresiva sau nerealizata ca intentie.
R – Se reface intreaga animatie sau partial (zonele care nu corespund
intentiilor regizorului). Personal recomand reluarea derularii mentale
a intregii scene, cronometrand actiunea pana la realizarea timpului
solicitat de regizor. Este bine ca in aceasta situatie sa fie de fata si regizorul sau directorul animatiei pentru a interveni daca este cazul in lamurirea inscenarii.

D – Animatia este prea LENTA, necesitand accelerarea pe anumite portiuni sau pe intreaga lungime a scenei.
R 1 – Daca animatia in acel loc a fost conceputa la doua fotograme per
desen, se va modifica jurnalul de filmare, recomandandu-se filmarea la
o fotograma.
R 2 – In aceiasi situatie, se scot din INTERMEDIARE pe sarite cate un desen (ex. se renunta la desenele 2,4,6,8 etc.) si se filmeaza tot la doua fotograme. Desigur ca modificarea trebuie facuta si in jurnalul de filmare.
R 3 – Animatia a fost conceputa la O FOTOGRAMA si este totusi lenta.
Atunci solutia este doar scotand pachete intregi de intermediare si
recomandand filmarea tot la O FOTOGRAMA.
R 4 – Daca si dupa renuntarea la intermediare, miscarea este lenta,
solutia este rarirea spatiilor dintre capetele de miscare si eventual
utilizarea de efecte pentru a evita aparitia sacadarii sau stroboscopiei.

D – In miscare este vizibila STROBOSCOPIA ( se vad toate capetele de miscare cu o palpaire deranjanta in timpul proiectiei ), fenomen care apare numai in cazul repetitiilor desenelor. Daca se vrea eliminarea ( uneori este cautata ), trebuie procedat dupa cum urmeaza.
R 1 – Se reordoneaza capetele de miscare in zona respectiva in asa fel
incat acestea sa nu se suprapuna si eventual se introduc intermediare.
R 2 – Se introduc efecte pentru a usura spectatorului urmarirea trecerii
de la un desen la celalalt.
R 3 – Se modifica numarul de fotograme per desen evitandu-se repetarea
astfel; daca totul a fost filmat la o fotograma se vor filma si la doua
fotograme unele dintre desene. Ex. la o repetitie ( ciclic ) din patru desene se va filma dupa cum urmeaza; – 1,1 – 2,2 – 3 – 4,4 – 1 – 2 – 3,3 – 4 – 1 – 2,2 – 3 – 4,4 – etc. Repetarea unui numar reprezinta filmarea lui la doua fotograme (1,1 – 2,2 samd.).
Aceiasi metoda se va folosi in cazul filmarii initiale la doua fotograme.
Se vor filma unele desene la o fotograma.

D – In situatia SACADARII. Ea poate fi generata de filmarea la peste doua fotograme a miscarii in general.
R – Se filmeaza la una sau doua fotograme.
D – Sacadare in filmarea panoramicelor ( orizontale sau verticale)
Motivele aparitiei sacadarii pot fi;
D1 – S-a filmat panoramicul la peste o fotograma.
R1 – Se reface filmarea indicandu-se in jurnalul de filmare deplasarea decorului pentru fiecare fotograma.
D2 – Sacadarea este prezenta, desi s-a filmat la o fotograma. Motivul poate fi datorat multimii de linii verticale (garduri, grilaje, stalpi, araci ,etc.,) in cazul panoramicelor orizontale sau linii orizontale (cabluri electrice, spaliere, trepte, etc., in cazul panoramicelor verticale.
R2 – Se va avea in vedere acest risc inca de la executarea decorurilor si scenograful va vea grija ca in zonele respective sa creeze legaturi pe sensul panoramarii (la panoramicele orizontale se va prefera zona in care exista si o zona de decor orizontala care sa lege liniile verticale gen stalpii electrici si cablurile respective, sau aceste linii vor fi doar sugerate).
Acelasi mod va fi folosit si la panoramicele verticale, alegandu-se o zona
cu legaturi pe verticala gen treptele unei scari si balustrada (ele).
D – Panoramic prea lent.
R – Se maresc spatiile de deplasare si se filmeaza tot la o fotograma.
D – Panoramic prea rapid.
R – Se procedeaza invers ca la un panoramic prea rapid (se micsoreaza spatiile
de deplasare) si filmarea identica – la o fotograma.
Nota; Cu riscul ca ma repet, va reamintesc ca filmarea panoramicelor se face numai la o fotograma per deplasare de decor.

D – Lip-sync-ul (miscarea buzelor in sincron cu un dialog inregistrat) nu “cade” pe dialog (desincronizare).
R1 – Se scurteaza/lungesc fixurile pe capetele de miscare.
R2 – Se introduc/se scot intermediare.

D – Animatia e prea RAPIDA in unele portiuni sau intreaga scena are o
miscare exagerat de iute.
R 1 – Daca miscarea a fost filmata la o fotograma, se va recomanda
filmarea la DOUA FOTOGRAME cu modificarea jurnalului.
R 2 – Daca dupa acest lucru ( filmarea la doua fotograme), miscarea este totusi rapida se vor mai introduce intermediare.
In nici un caz nu se va filma la mai mult de doua fotograme.
R 3 – Daca si dupa introducerea tuturor intermediarelor posibile (aproape
ca desenele se suprapun), miscarea se vrea si mai incetinita, atunci
remediul este unul singur si anume realizarea deplasarii dintr-un desen
in altul sa se faca prin inlantuiri intr-un numar stabilit de fotograme, pana
ce miscarea capata fluenta dorita.
Am intalnit o singura data o asemenea situatie la
un film comanda si dupa ce m-am convins ce munca migaloasa si ce
cantitate de materiale necesita demonstrarea fenomenului respectiv, am facut intreaga deplasare a obiectului din cateva desene, fara intermediare dar cu inlantuiri foarte lungi. Beneficiarii nu au sezizat
trucul folosit si au acceptat ca atare materialul.

D – Fixurile – ( momentele statice ) de la unele capete de miscare
sunt prea LUNGI.
R – Se scurteaza numarul de fotograme al acestora prin modificarea
jurnalului de filmare in zona respectiva.
D – Fixurile sunt prea SCURTE.
R – Se mareste numarul de fotograme in jurnal.
Nota; Fixurile nu se vor da, cand sunt necesare, decat pe capetele de miscare, nu si pe intermediare.

 

Chestionar pentru animator.

Pentru a-si desfasura activitatea creatoare, animatorul ar trebui sa-si
puna o serie de intrebari la care sa raspunda cu profesionalism.
Eu voi puncta doar cateva din aceste intrebari, fara a stabili o ordine
anume si fara a raspunde la ele. Raspunsurile trebuiesc date de fiecare
animator in parte si inainte de inceperea lucrului la o scena de animatie.
Aceste intrebari arata cam asa;
– Cunosc categoria de spectatori careia ma adresez pentru a folosi
conotatia potrivita in animatia pe care o am de realizat ?
– Daca am o idee care mi se pare mai buna decat cea propusa in Lay-out,
o discut cu regizorul inainte de a purcede la lucrul efectiv ?
– Este acesta modul cel mai interesant gandit de mine pentru
redarea scenei ?
– Imi este clar personajul ?
– Face el lucruri pe care nici un personaj nu le-ar putea face ?
– L-am caracterizat bine ?
– Exista un alt mod mai interesant in care sa-l interpretez ?
– Maniera aleasa este cea mai simpla pentru enuntarea ideii ?
– Am gandit toate posibilitatile pe care mi le ofera jurnalul de filmare ?
– Am simplificat ideea in punctul in care nici un alt mod nu-l exprima ?
– Cum ar trebui sa gandesc scena pentru a o aborda cat mai direct ?
– Expune ea cu adevarat ceea ce am de comunicat publicului ?
– Actiunea principala depaseste actiunile secundare ca expresie, gesturi, etc., ?
Oricum, munca la un film de animatie fiind o activitate colectiva cu responsabilitati clare in cadrul echipei, animatorul are datoria de a se consulta permanent cu responsabilii pe cale erarhica in coordonarea
animatiei.

Animatie – Cum gandim o miscare?

Intr-un test anterior solicitam realizarea unei miscari de balans al
pendulului unui orologiu, care din neglijenta stapanului nu a mai fost
“intors” sau “tras” cum se mai spune si s-a oprit.

Cum trebuie procedat?
Pagina jurnal 2Intai caut sa inteleg exact ce se cere in test.
Am sa incerc sa va arat cam cum trebuia sa ganditi o asemenea
miscare si cum trebuie conceput un jurnal cu o miscare de balans
ampla si cu o oprire progresiva in cat mai putine desene.
Cu schitele din Lay-out in fata, derulez mental intreaga miscare si dupa cronometrare constat ca are o durata de circa 7 secunde, exact “timpul stabilit” din decupaj, adica 168 de fotograme.
Cum procedez in continuare?
Calculez in cat timp se va desfasura o singura leganare de la un capat la celalalt al miscarii.
In 99% din cazuri, orologiile fac o cursa completa de la un capat la altul al pendularii intr-o secunda.
Ce inseamna acest lucru?
Inseamna ca pentru a acoperi o singura deplasare voi avea nevoie de
24 de fotograme ( in cazul utilizarii filmarii clasice avand ca suport
Pendul cu filmare 2pelicula cinematografica ) si 25 de fotograme ( in cazul suportului
magnetic ).
Stiind ca pot filma la doua fotograme per desen pentru a obtine o miscare cursiva, nu-mi ramane altceva de cat sa calculez si sa stabilesc de cate desene voi avea nevoie.
Eu am stabilit in demonstratia care urmeaza ca voi folosi pelicula
si deci voi avea nevoie pentru o secunda de 12 desene filmate fiecare
cate doua fotograme doar pentru cursa cea mai lunga.
O alta conditie pusa realizarii acestei miscari este incetinirea progresiva.
Ce inseamna acest lucru? Asta inseamna ca fiecare cursa va fi mai scurta decat precedenta.
Stiind ca am la dispozitie circa 7 secunde pentru intreaga miscare
incep sa stabilesc punctele de schimbare a sensului, deci scurtarea traseelor.
Schema pendulStiu ca pentru a incetini miscarea, spre capetele unde urmeaza a se schimba sensul am nevoie de scheme corespunzatoare.
Stabilesc unde si cum vor arata. Tinand seama de acest lucru, completez cu desenele necesare schema mare a miscarii si ajung la un numar de 26 de desene cu care voi realiza intreaga actiune.
In Foto 1 se observa acest lucru. La fiecare capat al cursei am stabilit
schema de incetinire. Pentru a va fi si mai clar, in Foto 3 se vede cum
se va misca pendulul pe ideea de incetinire.
Pendulul porneste din 1 si merge conform jurnalului de filmare ( Foto 2),
pana in desenul 25 apoi dupa fixul de 4 fotograme incepe miscarea
inapoi catre 1, dar ajunge doar pana in desenul 4 si fiind schimbare
de sens marchez cu alte 4 fotograme acest lucru. Observati ca la fiecare schimbare de sens care se scurteaza, am stabilit schema corespunzatoare si dau un fix de 4 fotograme, necesar marcarii schimbarii sensului de miscare.
Puteti constata, deasemeni, ca in timpul pendularii catre un sens sau celalalt sunt desene pe care le omit intentionat in unele deplasari, folosindu-le in altele tocmai in scopul de a respecta caracterul acestei miscari.
In final se observa ca am folosit absolut toate desenele.
Importanta jurnalului de filmare isi spune din nou cuvantul.
In final, cu 26 de desene am realizat 7 secunde de miscare.
Un alt desenator ar fi facut un altfel de calcul, probabil, care ar fi aratat
cam asa; De cate desene am nevoie pentru a acoperi 168 de fotograme
filmate la cate doua fiecare? Rezultat 84 ! Prea multe si deci neeconomicos.
In rezumat, la realizarea unei miscari trebuie sa avem cronometrajul
cat mai exact. Pentru acest lucru se fac multiple masuratori ale timpului, deruland in gand miscarea respectiva, pana cand la cateva cronometrari succesive, timpii sunt aceiasi cu cei stabiliti de catre regizor. Dupa ce avem timpul, incepem sa stabilim pe traiectoriile miscarii, reperele
( viitoare capete de miscare ) si repartizam spatiile intermediare cu schemele respective pentru toata scena. In final se intocmeste jurnalul de filmare si daca este cazul se dau indicatii suplimentare pentru filmare.
Va sfatuiesc sa intocmiti jurnalul de filmare imediat dupa realizarea
tuturor capetelor si schemelor. Acesta trebuie realizat cat timp animatia
este “calda”. Nu e recomandabil sa-l amanati pentru a doua zi.
Motivul cred ca va este clar.
Jurnalul de filmare contine toate trairile personajelor
din scena respectiva si trebuie facut in timp ce trairile sunt inca
proaspete.

 

Atentie ! – Numarul de fotograme pe secunda NU ARE NICI O LEGATURA
CU LUNGIMEA FILMULUI CI DOAR CU SUPORTUL UTILIZAT PENTRU REALIZAREA IMAGINII.
Am facut aceasta atentionare, intrucat am citit raspunsul dat de catre
un “atotstiutor” unui novice si care era cam asa; La filmul de scurt
metraj sunt 24 de imagini pe secunda iar la cel de lung metraj, 25 !
Nimic mai fals! Atentie deci, la sursele ce va dau diferite sfaturi.

Teatrul National gazda unui eveniment deosebit – Expozitie de benzi desenate

BDO lansare de carte – Istoria benzii desenate romanesti 1891-2010 – autori: Alexandru Ciubotariu si Dodo Nita si o expozitie selecta cu lucrari de valoare dintr-o arta chiar mai veche decat filmul de animatie, s-a deschis vineri 28 octombrie la Salonul European de Banda Desenata gazduit in Galeria 3/4 a Teatrului National din Bucuresti.
Pana in 21 noiembrie va puteti bucura ochii si sufletele cu imagini de exceptie.

Va recomand cu caldura sa nu scapati acest rarisim eveniment.

Fotografii de la eveniment AICI

Sfârsitul lui octombrie aduce animatie la Oradea

MAFF 2010Tema centrala din acest an a Festivalului de Filme de Animatie Metrion este turnul Babel . Festivalul este organizat, cum dealtfel în fiecare an, în jurul zilei mondiale a animatiei (28 octombrie), acesta fiind lansat de Asociatia Metrion cu cinci ani în urma prin organizarea de programe de seama în aceasta zi, programe, care cu timpul a devenit festivalul mult asteptat de Oradeni. Deci miercuri, pe 27 octombrie începe MAFF cu animatii multe, cu programe suplimentare captivante si prima editie a „zilei copiilor”

Organizatorii festivalului au anuntat un concurs de animatie si unul de afise pe tema Turnul Babel, al carui punct de reper este textul cu acelasi titlu a lui Demeter Szilárd (cum a fost si anul trecut). Creatiile trimise pentru concursuri vor fi prezentate în decursul festivalului. În afara de creatii trimise din România, pâna în prezent avem creatii din Ungaria, Polonia, Suedia, Portugalia, Serbia, Spania, Franta, dar si din India si Jamaica. Deschiderea oficiala a MAFF-ului va avea loc miercuri dupa masa în Cinema, dar organizatorii, precum si anul trecut – au dorit sa evite formatul oficial, deci in loc de un discurs festivalul va începe cu un program muzical interesant, o coproductie a unui cor si un vj (video jokey), care vor oferi o experienta audio-vizuala de neuitat. Dupa acesta va rula filmul animat de lung metraj Vals cu Bashir (Waltz with Bashir). Animatia regizorului Ari Folman, a fost nominalizat pentru Oscar în 2009, dar in afara de acesta a primit multe nominalizari si premii de prestigiu. Miercuri v-a avea loc si deschiderea expozitiei din concursul de afise in biblioteca Judeteana. A doua zi – fiind 28 octombrie – se va construi in jurul zilei mondiale de animatie. In aceasta zi vor rula filmele din selectia asociatiei mondiale a animatiei ASIFA, filme care vor rula in mai multe tari in acelasi timp.

Anul acesta in blocul maghiar selectat de câtre ASIFA Ungaria, a primit loc si o animatie din Oradea. Succesul animatiei lui Sántha Dénes si Damó Zsolt dovedeste ca animatiile create în Oradea pot avea un viitor stralucitor. Vinerea, aproape toata ziua v-a fii ziua dedicata animatiilor poloneze: filmele regizor polonez Tomek Baginski vor fi prezentate intr-un bloc separat, dupa care vor urma filmele Studioului polonez, Platige. Vineri v-a fi oaspetele MAFF-ului regizorul Lakatos Robert cine s-a nascut la Cluj-Napoca dar cine se leaga de animatii poloneze pentru ca a absolvit în anul 2000 la Universitatea de Arte Teatrale- si Cinematica din Polonia, la departamentul de cameraman. Regizorul a mai fost la Oradea la premiera filmului Bahrtalo! (Noroc!) Ziua tematica va fi încoronata de organizatori cu o mica degustare a gastronomiei Poloneze.

Sâmbata este ziua Turnului Babel, în aceasta zi se vor prezenta animatiile trimise pentru concurs si programul v-a fi colorat cu multe animatii si spectacole:Daniel Todoran-Rares, blogger amator de arta v-a povesti despre animatii romanesti contemporane; Patrovits Tamas (ASIFA Ungaria ) si Radu Igazság vor vizita iarasi Oradea, si oaspetii noi vor fii artistii maghiari si sârbi grupati în jurul festivalului Mediawave din Ungaria. Duminica se va încheia MAFF 2010, aceasta zi fiind dedicata pentru copii si familii: vor fi spectacole de teatru de papusi si plastilina cu actori din Cluj-Napoca si Oradea si actorii experti vor arata arta de a face papusi si de captuseala copiilor.

Organizatorii festivalului din acest an sunt PIHE (Asociatia pentru Tinerii si Studentii din Partium) si Asociatia Metrion finantatorii principali fiind Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, Directia Judeteana pentru Tineret Bihor si Szüloföld Alap. Organizatorii au spus ca acest festival se poate multumi in mare parte si Universitatii Crestine Partium (PKE) fiindca ideea organizarii unui eveniment în jurul zilei mondiale a animatiei provine de la departamentul de arte vizuale din aceasta institutie.

Scurt rezumat 7 – Noile aventuri ale muschetarilor

FOTOGRAFII 2CONFUZII – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Cardinalul nu mai stie ce sa faca pentru a o linisti pe Miaulady.
Aceasta ii vrea pe muschetari si gata.

In acest timp muschetarii fac o fotografie de grup fara sa stie ca sunt urmariti atent de mai multi de motani.

ROCKFORT SINUCIGASFotograful insa ii vede pe urmaritori si in momentul in care se pun in miscare pentru a-i prinde pe soricei ii opreste sa le faca si lor o fotografie.
Rockfort a observat ca muschetarii au intrat in apartamentul cu numarul 6.

Nu a observat insa ca odata cu inchiderea usii, numarul s-a rasucit devenind 9.

De la acest lucru se vor declansa o serie de intamplari in care va fi Fotograf amuzat1implicat chiar si cardinalul.

FOTOGRAFII – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Rockfort, disperat de reprosurile cardinalului este gata sa-si puna capat zilelor.

D’Artagnan milos cum il stim,se safatuieste cu prietenii sai si impreuna hotarasc sa se predea lui Rockfort.

PAZNIC pe grindaDarul de nunta oferit de cardinal lui Miaulady este primit de aceasta cu manifestari de ostilitate fata de micii prizonieri.

Fotograful apare la momentul potrivit pentru a imortaliza fericitul eveniment al casatoriei lui MIchelieu cu Miaulady.

Folosind multiplele ” dotari ” ale aparatului de fotografiat, muschetarii sunt INCURCATURIeliberati.

INCURCATURI – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Actiunea se petrece in timp ce muschetarii, bona si fotograful, sarbatoresc intr-un bar.

Motanii, condusi de un personaj mascat, patrund in bar si lupta este declansata.

PRIZONIERI 2aIn batalia generala, spade, scaune, banci, tigai si polonice sunt folosite de cele doua tabere aflate in conflict.

In final D’Artagnan este facut prizonier.

Rockfort vazand ca Michelieu nu-si respecta intelegerea facuta,isi rupe spada renuntand astfel sa-l mai slujeasca, motiv pentru care va fi si el arestat.

CALAU fotografiiPRIZONIERI – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)
– Prizonierii sunt intemnitati la inchisoarea ” Pastilia “.

Fotograful incearca sa-l ajute pe D’Artagnan sa scape de sadicii temnicieri si reuseste, nu fara dificultati sa-si indeplineasca dorinta.

D’Artagnan dupa ce i-a facut inofensivi pe gardieni, ia cheile temnicierului PRIZONIERI 1bsef si elibereaza toti detinutii din ” Pastilia “, inclusiv pe Rockfort, noul lor
camarad.

(*) – ” Noile aventuri ale muschetarilor ” – a inceput in 1987, datorita
solicitarii centralei Romaniafilm, cerere motivata de succesul la export al seriei ” Cei trei muschetari ” si a ” Uimitoarelor aventuri ale muschetarilor “.
Personal, am realizat din acest serial, doar cele patru episoade de mai sus iar la sfarsitul lui 1989 am incetat lucrul la el.

Scurt rezumat 6 – Mihaela

MIHAELA LA DENTIST 1MIHAELA LA DENTIST – episod din serialul ” Mihaela “

– Intr-o dimineata Azorel are probleme cu Mihaela in a respecta programul zilnic.

Nu reusea sa o trezeasca, sa-si faca toaleta si nici sa ia micul dejun.

Dupa multe insistente Mihaela cedeaza si totul anunta o zi obisnuita.
MIHAELA LA DENTIST 2Azorel o aude la un moment dat pe Mihaela vaitandu-se.

Asa afla ca Mihaela are probleme cu un dinte dar ca ii este frica sa mearga la dentist.

Lui Azorel ii vine o idee.
Apare dupa scurt timp vaicarindu-se avand un obraz umflat si bandajat.

Mihaela vazandu-l uita de propriile-i dureri si ajung la dentist. Doctorita o ROBOTELUL MIHAELEI 1trateaza intai pe Mihaela, pentru a-i da curaj lui Azorel.

Cand sa-i vina randul catelusului, acesta isi desface bandajul si scoate din gura o minge de ping-pong cu care simulase abcesul tocmai pentru a o determina pe prietena lui sa mearga la doctor.

ROBOTELUL MIHAELEI – episod din serialul ” Mihaela “

– Mihaela are, pe langa Azorel, un nou prieten. Un robotel care o ajuta la treburile gospodaresti.

ROBOTELUL MIHAELEIVazand cum robotelul facea curatenie in camera Mihaelei, unui
baietel din vecini ii vine ideea de a fura robotelul pentru a-l duce la el acasa unde urma sa faca acelasi lucru.

Numai ca in fata dezordinii din casa baiatului si a ordinelor contradictorii pe care le primea de la acesta, programul robotelului este dereglat, motiv pentru care robotelul in loc sa faca ordine, intoarce casa cu susul in jos obligandu-l pe baietel ca in final sa-si faca ordine singur.

GRADINA MIHAELEI – episod din serialul ” Mihaela “

GRADINA MIHAELEI 3– Mihaela si Azorel, planteaza pomi in gradina, cu ajutorul unor roboti. Unul sapa gropi la distantele stabilite iar celalalt planteaza arbustii.
Un neastamparat de pustan, pus pe glume, deregleaza masinariile.

Rezultatul?
In final va trebui sa repare de unul singur tot ce a stricat.

MIHAELA DETECTIV – episod din serialul ” Mihaela “

– Mihaela se joaca intr-un parc cu mingea impreuna cu Azorel.
MIHAELA DETECTIV 1Pe o banca, o femeie in varsta avand alaturi o geanta, se odihneste. Alaturi un baietel.

La un moment dat, atat baietelul cat si geanta au disparut.
Cei doi prieteni, Mihaela si Azorel, mereu gata sa-si ofere ajutorul pentru o cauza buna, pornesc sa cerceteze misterul acestei disparitii.
Dupa multe peripetii, Mihaela si Azorel se intorc in parc si constata cu surprindere ca batrana, baietelul si geanta sunt pe aceiasi banca.

Recomandari – carti de animatie

Anima-amatorii au la dispozitie tot mai multe carti de specialitate si ar fi 9f4f10ca800151uimpoczflbo2204203200pacat sa nu profite pentru a-si imbogati bagajul de cunostiinte cu alte informatii in domeniu. Acelasi prieten al animatiei, Bujor Stefanescu, s-a gandit sa trimita acest material didactic pentru cei ce il pot procura si folosi.

 

Cartile propuse acopera o sfera larga a ingredientelor filmului de animatie 860fc9356ae01ScreenShot029iar cei interesati vor gasi informatii concrete pe care le propun niste virtuosi ai animatiei mondiale.

Preston Blayr, John Halas sau Mark T. Byrne sunt personalitati ce nu mai au nevoie de recomandari iar subiectele abordate de autori sunt o adevarata mana cereasca pentru cei ce vor sa stie cat mai mult despre aceasta arta.

259jz36gp5960 20 Chiar si tehnica, de acum depasita a 2D-ului , este prezenta in cartea lui Mark Simon.
Am convingerea ca cei interesati vor gasi suficiente indrumari pentru activitatea lor viitoare.
Sincronizarea animatiei, Layout-ul si Storyboard-ul sunt subiecte incitante chiar si pentru un profesionist.

Noi nu am beneficiat de atatea surse de informare si sincer va invidiez ca aveti aceasta posibilitate. N-o irositi daca sunteti cu adevarat pasionati.

Scurt rezumat 5 – Jos Masca, Scoala amorasilor, Orice nas isi are nasul, etc

SCOALA AMORASILOR 1SCOALA AMORASILOR
– Amorasii sunt in plin examen. In functie de rezultatele obtinute, vor fi trimisi pe pamant pentru a-si indeplini unica sarcina ce le revine, aceea de a crea perechi de indragostiti.
Un neastamparat de amoras, recurge la tot felul de glume pe seama celorlati amuzandu-se de fiecare data cand acestia trageau ponoasele.
O executie superficiala si raspunsul gresit al eroului nostru la test, da peste cap intreaga instalatie a examinatoarei.
JOS MASCATotul o ia razna si numai interventia AMOR-SERVICE – ului poate remedia defectiunea.
Dar nazdravanul de amoras nu se lasa si dupa un conflict pe pamant, se
intoarce acasa lamurit ca desi a invatat totul despre tehnica, mecanisme si computere, despre oameni nu stia nimic.

JOS MASCA
– Film de factura politista.
Tom, un soricel politist trebuie sa faca fata observatiilor zilnice ale unui ORICE NASsef mereu nemultumit si sever.
Furtul dintr-o banca il pune pe Tom in stuatia de a urmari si prinde faptasul, dar se confrunta insa cu un hot abil si greu de dovedit.
Hotul poseda doua solutii care-i permit sa devina invizibil sau vizibil doar
cu o picatura din aceste substante.
Tom reuseste sa dejoace planul spargatorului si sa-l captureze.
Spre surprinderea lui Tom, spargatorul nu era altcineva decat seful sau.

ORICE NAS ISI ARE NASUL
– Pornind de la proverbul cunoscut, actiunea filmului se deruleaza in magazinul
FITECINE 4unui motan situat intr-un butoi si un soricel, cumparator serios dar naiv, pe care motanul incearca prin orice mijloace sa-l insele.
Numai ca toate trucurile folosite de motanul escroc se intorc impotriva lui.

AVENTURILE LUI FITECINE
– Fitecine, este un personaj care are ghinionul ca asupra lui sa se abata fara intrerupere o serie de necazuri.
Viata obisnuita ii este presarata cu intamplari care mai de care mai FITECINE W 1aderanjante, majoritatea dintre acestea avand un numitor comun.
Incepatorul.
Acesta, sub scuza lipsei de experienta, ii face viata aproape imposibila lui Fitecine.

MINGIILE DE PING – PONG – episod din serialul ” Gore si Grigore “
– O gaina care clocea, nu observa ca motanul i-a subtilizat un ou pe care l-a inlocuit cu niste mingi de ping-pong.
Cei doi detectivi, Gore si Grigore, descopera faptasul si ca pedeapsa, il silesc sa inghita in loc de oua, mingi de ping-pong.

Scurt rezumat 4 – ROBINSON CRUSOE – primul lung metraj de animatie romanesc

SALVATIROBINSON CRUSOE – primul lung metraj de animatie romanesc
realizat in coproductie cu IFE – ROMA, CORONA CINEMATOGRAFICA – Italia si Studioul Cinematografic ANIMAFILM din Romania.

– Romanul omonim al lui Daniel de Foe, a fost doar un pretext al unor
aventuri prin care a trecut Robinson, dupa esuarea navei GOOD HOPE, surprinsa de o groaznica furtuna.

CAPITAN in FURTUNADupa linistirea stihiilor naturii, Robinson constata ca el si cele cateva animale salvate de pe epava corabiei, sunt singurii supravietuitori ai naufragiului.

Noii sai prieteni, Poll, papagalul capitanului, un betiv notoriu ca si stapanul sau, Daniel, un caine vesnic somnolent si cele doua pisicute, Lap si Lip prinse intr-o idila mai presus de toate necazurile.

Preocupat de viitor, Robinson construieste o pluta si dupa ce o incarca
cu tot ce au putut lua de pe epava, pornesc catre tarmul insulei langa
care esuasera.
Pentru inceput, Robinson ajutat de catre ceilalti mici prieteni, se va ingriji
CONSTRUIREA PALISADEIde construirea unui adapost.
Bucuria terminarii constructiei le este tulburata de un Tam – Tam prevestitor de rele.
Robinson porneste in cercetare si descopera cu groaza un grup de
canibali care se pregateau sa-l sacrifice pe un baietel de aceiasi rasa cu ei.

Robinson va crea o diversiune pentru a putea sa-l salveze pe micul captiv si dupa ce-i pune pe goana pe canibali, hotaraste luarea unor masuri urgente de protectie impotriva unor eventuali nepoftiti.

Casa va fi inconjurata de un gard inalt la a carui constructie vor participa cu totii.

Salvarea lui Vineri din mainile canibalilor lui Bongo – Bongo, va declansa VINERI la cazannenumarate atacuri din partea acestora, evidentiind inventivitatea si curajul micului grup in fata violentei atacatorilor.

Filmul a beneficiat de vocile de exceptie ale unor actori deosebiti.

Anda Calugareanu ( Vineri ), Nucu Paunescu ( Bongo – Bongo ), Horia
Caciulescu ( Poll ), Ion Caramitru ( Robinson ), Alexandrina Halic ( Lap ), ATAC NOCTURN 1Louisa Derderian ( Lip ), Mircea Basta ( Daniel ), Simion Valeriu
( Bucatarul si diversi canibali ).

Filmul a rulat si in varianta italiana, ” Il racconto della giungla “.

 

 

Pe un DVd in limba spaniola descrierea filmului ar fi cam asa:

BONGO BONGO ARCAS““El Barco donde viaja nuestro joven amigo Robinson se hunde en el oceano. El joven es arrastrado por la corriente hasta la playa. Al despertar descubre que los restos del barco donde viajaba tambien fueron arrastrados cerca de el. En el barco descubre que tambien se salvaron algunos simpaticos personajes: un loro charlatan, dos gatos y un perro holgazan. Juntos llevan algunos objetos del barco y en la isla empiezan a construir una casa para protegerse.”

Película que adapta muy libremente la obra de Daniel Dafoe: Robinson Crusoe.
CONFUZIE AMETITOAREDestinada principalmente al público infantil con la introducción de todo tipo de animales parlantes (un loro, un perro y dos gatos) que también sobreviven al naufragio y que colaborarán con Robinson Crusoe en las tareas de construcción y mantenimiento de su nuevo hogar en la isla desierta… bueno, desierta hasta que llegan unos nativos caníbales de alguna otra isla de alrededor, a los que les da por cocinar sus menús allí. Nuestros protagonistas, salvarán de ser el plato principal a un joven (Viernes, por PESCE STREGAsupuesto) y posteriormente tendrán que luchar en más de una ocasión contra esos caníbales a los que parece no haber gustado demasiado que les robasen la comida…

Una obra algo justita que no llega al nivel de calidad de las superproducciones de la animación, aunque tampoco creo que lo pretendiesen.

Curiosamente, a pesar de ir destinada al público infantil, en la película TAM - TAMtienen bastante protagonismo el alcoholismo del loro o el uso de las armas de fuego… supongo que en los años 70, a los niños se nos explicaba lo que era bueno y lo que era malo en lugar de obviarlo como sucede a día de hoy.

Lo mejor de esta cinta podrían ser algunos momentos “imposibles” como el salir agua de un cuadro marítimo, un pez sierra-eléctrica, antorchas con interruptor, un mechero algo curioso… y también sería destacable el doblaje castellano, siendo muy gracioso el original “idioma” de la población indígena. (calros, además, seguro que tu reconocerías enseguida al menos a la dobladora de Robinson Crusoe o al doblador del loro, yo soy algo desastre para esos temas…)