Blogul regizorului Victor Antonescu - Animatie, tir, personal, Animafilm, teste, regie, diverse, desene animate, film, etc

Scurt rezumat 3 – Cei trei muschetari – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor

COMPLOTUL – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Mereu gata sa creeze conflicte intre cei din jur, Miaulady subtilizeaza un medalion pe care Rexy il primise in dar din partea lui Rex si-l face sa ajunga la dulaul Buck, cu speranta ca-l va face gelos pe Rex si acest lucru va declansa noi conflicte intre prietenii muschetarilor.
D’Artagnan intervine si face ca planul, ce parea fara cusur al lui Miaulady, sa esueze.
Pedepsirea vinovatului nu intarzie sa apara.

MIAULADY – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Cardinalul Michelieu si nelipsita din intrigile ce se tes in film, Miaulady, pun la cale intemnitarea lui D’Artagnan si dejucarea intentiilor muschetarilor. Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, ajutorul primit de D’Artagnan din partea noilor sai prieteni, Puf, un catelus jucaus si a mamei acestuia Rexy, va schimba complet firul evenimentelor pregatit de Miaulady, care va primi si o severa corectie pentru comportamentul sau.

LUPTA NAVALA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Navele motanilor, incarcate cu bunatati ies in larg. Una dintre acestea este condusa de Rockfort iar la bordul celeilalte se afla Cardinalul, Miaulady si ostaticul lor Puf, rapit pentru a fi folosit la schimb cu muschetarii.
D’Artagnan si Rex, tatal lui Puf, ajunsi pe nave, inlocuiesc marele pavoaz al navelor cu steagurile piratilor cu simbolul cunoscut, craniul si cele doua oase albe pe fond negru.
Confuzia care se creeaza, ii determina pe comandantii celor doua nave sa declanseze o adevarata batalie, cu convingerea ca nava pe care o au in fata este o nava pirat care-i ataca. Pe fondul luptei care continua, Puf este salvat si se alatura prietenilor sai.
Cele doua nave aflate in conflict, incep sa se scufunde spre disperarea
pisicilor care cu totii stim cat de mult iubesc apa.

COMPROMISI – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Mialady care nu duce lipsa de idei cand e vorba de planuri diabolice, reuseste sa indeparteze familia Rex, Rexy si Puf, pentru a-i compromite pe muschetari.
Cu un cleste special care imita muscatura unui soarece, ” musca ” din toate bunatatile aflate in camara apoi ii paraste pe soricei lui Rex pentru dezastrul produs.
Rex este pacalit cu trucul folosit de Miaulady, dar nu si Rexy, care descopera adevarul.
Totul era pregatit si motanii asteptau sa le pice muschetarii plocon.
Numai ca in locul lor se pomenesc chiar cu Rex care nu le ramane dator pentru acuzatile nefondate formulate la adresa soriceilor.

ASEDIUL – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Motanii, avandu-i in frunte pe Miaulady si pe Cardinal, ii urmaresc pe muschetari pana la o fortareata abandonata in care acestia din urma isi gasesc refugiul.
In timpul asediului, Cardinalul hotaraste sa arunce constructia in aer cu soricei cu tot.
Ingeniozitatea soriceilor anihileaza efectele unei asemenea actiuni, salvandu-se in ultima clipa cu ajutorul unui deltaplan.
Cardinalul isi varsa necazul pe Rockfort, gasit singurul vinovat al acestui esec.

ADVERSARII – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Este filmul de inceput al serialului, cand spectatorii vor face cunostiinta cu cei ce se vor confrunta de-a lungul celorlalte episoade. Conflictul etern dintre cele doua neamuri;
cel pisicesc si cel soricesc au pentru inceput ca protagonisti pe cei trei soricei( ce vor deveni muschetari ).
Motanii dau lovitura la o mezelarie, spre disperarea patronului care este silit sa ia masuri pentru a-si proteja magazinul, aducand o familie de caini.
Soriceii vor colabora cu acestia din urma, ajutandu-i sa-i puna pe fuga pe spargatori.

LECTURA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– In timpul altercatiei din biblioteca intre un motan si cei trei soricei, acestia sunt ajunsi din urma de o carte rostogolita de pe o polita.
Cartea, intocmai ca un faras, ii “culege” pe cei trei si dispare cu ei intr-o alta incapere.
Dupa ce lucrurile se linistesc, soriceii descopera ” Cei trei muschetari “, romanul lui Al. Dumas si curiosi incep sa-l citeasca. Asa le vine ideea de a deveni muschetari.
Zis si facut. Ca prin minune, soriceii, se metamorfozeaza in muschetari si-l pun pe fuga pe motanul agresor, surprins de aparitia acestora.

PRADATI – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Dandu-si seama ca totul li se trage de la romanul pe care-l citeau soriceii, capetenia motanilor hataraste se intre in posesia sursei de inspiratie a celor trei muschetari, si-i ordona unui motan cu un opercul, ( Rockfort, de mai tarziu ) sa fure cartea.
Odata intrati in posesia cartii, motanii vor intra si in pielea noilor personaje.
Capetenia lor va deveni ” Cardinalul Michelieu “, motanul cu opercul va fi aghiotantul si omul de incredere al cardinalului iar ceilalti garzile.

INTALNIREA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Un soricel, insetat si obosit, nestiind de transformarile suferite de motani si soricei, se trezeste agresat de doi motani imbracati ciudat. Urmarirea care se declanseaza, atrage atentia muschetarilor care reusesc sa-l salveze pe noul venit.
Echipat intocmai ca si ceilalti, D’Artagnan (acesta va fi numele noului muschetar), depune juramantul de credinta si se implica in bataia generala care se va declansa imediat cu garzile cardinalului.

SOMN AGITAT – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– D’Artagnan este invitat de noii sai prieteni, sa-si petreaca noaptea in locuinta lor.
Va fi o noapte agitata datorita repetatelor incercari ale motanilor de a-i captura.
Casa muschetarilor, dotata cu numeroase mecanisme, face imposibila orice incercare a garzilor cardinalului de a-si duce la bun sfarsit atacul.

DILEME – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Satul de numeroasele esecuri pe care le-a avut, Cardinalul, vrea sa renunte la aceasta lupta permanenta cu muschetarii.
Incepe chiar sa-si faca bagajele dorind sa plece.
Prin fata ochilor se perinda, intr-o suita de flash-back-uri, toate actiunile in care motanii s-au intors cu coada intre picioare din confruntarile cu micii soricei.
Dar ca totdeauna, Miaulady, are argumente si planuri noi cu care motanii sa-si ia revansa in fata muschetarilor.

CAPCANE – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Miaulady isi propune sa captureze si sa-i faca inofensivi pe muschetari.
Apeland la un fals semnal de ajutor, lansat ca din partea lui Puf,
muschetarii sunt atrasi intr-o capcana si facuti prizonieri.
D’Artagnan intuieste capcana intinsa de Miaulady si dupa ce neutralizeaza interventia lui Rockfort, isi elibereaza prietenii si impreuna cu acestia pregatesc la randul lor pedepsirea motanilor.

SANTAJ – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Miaulady impreuna cu cardinalul Michelieu il rapesc intr-o noapte pe Puf iar in schimbul lui cer o rascumparare imposibil de acceptat.
Este de fapt un troc. Il ofereau pe Puf la schimb cu D’Artagnan.
D’Artagnan se ofera la schimb, dar in litiera in care ar fi trebuit sa fie Puf, erau doar niste bolovani.

Scurt rezumat 3 – Greierele si furnica, Stejarul si trestia si Iepurii si broastele

GREIERELE SI FURNICA ( in original LA CIGALE ET LA FOURMI )
Dupa fabula cu acelasi nume de La Fontaine.
In traducere ” Greieroaica si furnica “, realizat in colaborare cu firma
EDIC – din Paris – Franta.

Filmul urmareste firul fabulei,avand ca protagonisti eroii cunoscuti.

Viata de zi cu zi a personajelor se desfasoara in doua planuri distincte;
furnica preocupata de grijile inerente pe care le presupune viata intr-o
colectivitate (procurarea alimentelor, hranirea si grija pentru viitorul tinerelor vlastare, conservarea hranei pentru iarna care urmeaza, etc.) pe de o parte si viata lipsita de grija zilei de maine a greieroaicei, preocupata mai mult de muzica si de aspectul personal decat de perspectiva unei vieti linistite si lipsite de griji, pe de alta parte.
Actiunea filmului se deruleaza pe parcursul celor patru anotimpuri iar
finalul este acelasi din fabula.
In plina iarna, furnica refuza s-o ajute cu alimente pe cea care tot anul a ignorat activitatea sustinuta a micii gospodine, preferand
sa cante si sa se distreze.

STEJARUL SI TRESTIA
Dupa o fabula de La Fontaine.
Film realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.

Povestea se deruleaza la marginea unui lac intre cateva personaje importante in morala fabulei, un stejar ursuz si plin de el, cateva trestii si vantul.

Conflictul intre stejarul infumurat si vantul ce se va transforma intr- un adevarat uragan se declansaza odata cu agresarea Zefirului de catre trufasul arbore.
Finalul imprevizibil pana aproape de final, il va gasi pe cel ” cu fruntea-n alte sfere ” doborat peste cateva trestii ce cautasera adapost langa el.

IEPURII SI BROASTELE
Dupa o fabula de La Fontaine.

Film realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.
– Filmul relateaza despre viata plina de spaime a unei familii de iepuri.
Teama proverbiala a iepurilor este punctata de evenimente ce sunt declansate fie de fenomene naturale, fulgere, tunete si chiar de propria umbra.
Capul familiei, disperat de propriile-i spaime, are in finalul filmului satisfactia ca nu este chiar singurul care se teme.
Descopera cu surprindere si satisfactie, in acelasi timp, ca si el poate speria pe altii.

Marin Tarangul a murit

Din nefericire vin sa va dau o veste proasta pe care am primit-o la randul meu de la un fost coleg – Marin Tarangul nu mai este printre noi.

Cel care spunea ca …” Viata ingerilor nu este o eternitate castigata
brusc “… s-a inaltat pentru a li se alatura.

Ne-a parasit un OM deosebit.
Poetul si eseistul Marin Tarangul, nu mai este printre noi. Prin trecerea sa in nefiinta, a lasat un gol imens in sufletele noastre, cei care l-am cunoscut si apreciat.
La revedere Marine.
Nu te vom uita nicicand.

***

marintarangul2 Marin Tarangul s-a nascut la 1 mai 1938 in Bucuresti. In 1959 isi ia licenta in teologie la Institutul Teologic din Sibiu, unde intre 1959 si 1961 continua studii de doctorat in istoria religiilor. In 1961–1964 este arestat politic. In 1971 obtine o alta licenta la Institutul de Istoria si Teoria Artei din Bucuresti. Intre 1966 si 1979 publica poezii si eseuri in principalele reviste culturale bucurestene, este membru al Uniunii Scriitorilor, redactor la revista Amfiteatru si la Animafilm. Ii sunt respinse sau amanate de catre cenzura o serie de texte, acesta fiind si motivul in baza caruia cere oficial expatrierea. In 1979 se stabileste in Franta. Aici obtine doua doctorate in filozofie, la Institutul Catolic si la Sorbona (cu teza Icoana, experienta si realitate – discurs acrotatic), iar in 1987 un doctorat la Institutul de Studii Orientale, sectia romana (cu teza Poezia lui Nichita Stanescu si arta poetica).
Humanitas

Aniversare

La anul se vor implini 50 de ani de la realizarea primului meu desen intr-un studiou cinematografic profesionist. In vederea acestui eveniment am incercat sa nominalizez pe toti cei care m-au sprijinit in activitatea mea ca regizor si sa profit de acest lucru pentru a-mi indrepta gandurile catre toate clipele petrecute impreuna, fie ei colegi sau colaboratori.

Acestia au fost;

SCENARII;

I. Avian, Francesca Ricinschi, Al. Mirodan, Luiza Vladescu, Alberto Chimenz, Francesco Maurizio Guido – Gibba, Radu Aneste Petrescu, Mihai Dimitriu, Calin Cazan, Lucia Olteanu, Andrei Bacalu
ANIMATIE, DESENATORI;

Eduard Sasu, Valentin Baciu, Valentin Cain, Constantin Merlan, Artin Badea, Roland Pupaza, Valentin Eliseu, Anca Dumitru ( Chirulescu ), Bujor Stefanescu, Virgil Toader, Mihail Marian, Florin Saceanu, Constantin Seltea, Sorin Andreescu, Vasile Manea, Mihai Sampetru, Calin Cazan, Calin Giurgiu, Adrian Hoble, Despina Buneci, Mircea Toia, Mihai Surubaru, Constantin Paun, Mihai Ratz, Velica Stoica, Simion Alexandrescu, Tudor Mihalache, Ivonne Cezar (Toader), Lucian Mihaesteanu, Annelise Begu, Ionel Luca, Mihaela Mihaiasa, Andrei Chirulescu, Andreea Terek, Iuliu Sanpetru, Horia Ruja, Velica Stoica, Achiriloaie Feizan, Razvan Vrabie, Gabriela Ghita , Virginia Calofir, Ecaterina Lincan, Elena Craciun, Mihaela Randasu, Alma Iordache, Steliana Gosa, Roza Oancea, Cecilia Cristian, Marilena Hermeneanu, Adela Craciunoiu, Elena Constantinescu, Marina Catrina, Elena Coman, Ana Avram, Mariana Murtaza, Virginia Calofir, Ecaterina Lincan, Mihaela Randasu, Ciresica Secu, Elena Ionita, Elena Craciun, Vera Iordachescu, Alida Guta, Mihaela Parjolea, Marieta Proviteanu, Roza Oancea, Claudia Baicu, Gabriela Cernescu, Isabela Grecu, Aurelia Drutu, Silvia Ghita, Irina Tudor, Adriana Andreescu, Marioara Ion, Lavinia Dinu, Doina Mihai

DECORURI;

Laurentiu Sarbu, Luminita Cazacu, Ion Olaru, Gheorghe Grigorescu

ASISTENT REGIE;

Elisabeta Antonescu

IMAGINE;

Codrean Rad, Mariana Iordan, Anca Barbu, Camelia Nicolae, Olga Paraianu, Stela Ravas, Rodica Enescu, Roxana MIhalcea, Mugur Nedelescu, Mirela Perianu, Tincu Puran

MONTAJ;

Sonia Georgescu, Stela Vasilescu, Elisabeta Vasilescu, Cornelia Pitica

SUNET;

Ing. Ion Virtosu, ing. Erica Nemescu, ing. Tiberiu Borcoman

COMPOZITORI;

Francesco de Masi, Radu Serban, Octav Firulescu, Corneliu Cezar, Teodor Dragulescu, Stefan Elefteriu

ARANJAMENT MUZICAL;

Victoria Savostin – Manoil, Rodica Puscoiu – Popa, George Copaci

REDACTORI;

Lora Herescu, Nona Dimitriu, Grigore Traian Pop, Ludmila Patlanjoglu, Adrian Leonte, Radu F. Alexandru

PRODUCTIE;

Olga Preda, Elena Cetateanu, Elena Manoila, Magda Stefan, Louisa Boidocan, Florica Sittner, Dan Popescu

VOCI ACTORI;

Ion Caramitru, Nucu Paunescu, Anda Calugareanu, Horia Caciulescu,

Mircea Basta, Alexandrina Halic, Valeriu Simion, Louisa Derderian – Marcoci, Adrian Pintea, Diana Lupescu, Dem Radulescu, Alexandru Arsinel, Mihai Malaimare, Valeria Ogasanu, Virgil Ogasanu, Rodica Tapalaga, Mariana Mihut, Brandusa Zaita Silvestru, Genoveva Preda

CASE PRODUCATOARE;

EDIC – Paris (Franta), IFE – Roma (Italia), Corona Cinematografica ( Italia), Doina – Cine ( Italia ), Studioul Animafilm – Bucuresti

AU MAI COLABORAT

Boris Feltev, Rodica Tott, Leonte Toader, Carmen Dinca, Mihai Falcas, Constanta Vranceanu, Eugenia Utescu, Remi Tabarcea, Tia Petrancu, Nicolae Hizan, Petra Vlad, Anca Hogea, Elena Trandadafir, Radu Zarafu, Gigi Ianculescu, Nicoleta Ghilculescu, Florentina Grigore, Aristotel Waldman, Stefan Apostu, Nicu Stanescu, Alexandru Filip, Gelu Florescu

Scurt rezumat 2 – Aventuri submarine

Imaginile prezentate fac parte din serial dar nu sunt puse in ordine.

AVARIE LA BABORD – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Un viraj gresit al navei si o deteriorare a turbinei au fost suficiente pentru a creia noi probleme celor doi copii.

Amphioxus, pestele robot si un nou prieten al echipajului, un delfin, ii vor ajuta pe tinerii exploratori ai adancurilor sa iasa din aceasta situatie.

VARANUL – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Nava micilor aventurieri ajunge la o insula pe care traiau linistite o multime de broaste testoase.

Viata si linistea acestora este insa tulburata de aparitia unui monstru feroce, un varan urias.

Copiii sar in ajutorul broastelor si impreuna vor pune pe fuga bestia.
Pe insula totul revine la normal.

EPAVA – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Cei doi copii continua aventura lor de descoperire a misterelor lumii acvatice, prilej cu care fac o descoperire de senzatie.

Epava destul de bine conservata a unei corabii.

Porniti in cercetarea acesteia, cei doi trec printr-o serie de pericole, atacul unui sarpe de mare, prabusirea unei vergi peste micuta cercetatoare si culminand cu atacul unei pisici de mare.

Cu ajutorul lui Amphioxus, pestele robot, cei doi reusesc sa se salveze in ultima clipa si sa se refugieze in propria nava in timp ce epava se surpa intr-un nor de nisip si sedimente.

PANA DE ENERGIE – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Dorind sa experimenteze pestele robot construit de ei si programat sa efectueze cercetari submarine, cei doi copii trec prin noi aventuri.

O avarie opreste motorul navei si provoaca o pana de energie.
Incercand sa remedieze defectiunea, cei doi sunt panditi la tot pasul de diferite pericole.

Lipsa oxigenului si aparitia unui rechin fac tot mai riscanta interventia celor doi.

Beneficiaza insa si de ajutorul unui delfin si chiar al unui peste fierastrau care vor zadarnici intentiile pradatorului.

In final, un peste electric le va furniza energia necesara
pentru a porni spre noi aventuri.

ALIGATORII – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Intr-o rezervatie, harjoana unor aligatori pune in miscare mecanismul
portii – ecluza care delimita arealul acestora de zona ierbivorelor.
Odata deschisa, aligatorii navalesc in spatiul rezervat antilopelor si
gazelelor.

Puiul unei antilope, neintuind pericolul, intra intr-un joc
riscant cu unul din invadatori.

Antilopa mama isi da seama de situatia in care se afla puiul ei si se repede in apa salvandu-l.

Din nefericire, ea este inhatata de aligatorul sangeros.

Cei doi aventurieri, recupereaza puiul orfan si izgonesc aligatorii in
zona ce le fusese rezervata acestora.

Scurt rezumat 1 – Misiunea spatiala Delta

Intrucat saracia de date in privinta filmului de animatie romanesc
este tot mai evidenta, m-am gandit ca nu ar fi rau sa fac unor filme
realizate de mine, niste foarte scurte prezentari si sa atasez si unele
imagini pentru aducere aminte.
Din nefericire, nici eu nu am imagini din toate filmele pe care le-am
realizat dar oricum sper sa ilustrez cat mai mult din locurile ramase
descoperite la capitolul informatii sau cum sunt exprimate in Wikipedia,
“pagini inexistente”, de exemplu.
Cu acest prilej veti afla ca dupa serialul “Cei trei muschetari” si lung
metrajul “Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”,am mai realizat
inca patru episoade dintr-o continuare a celor doua de mai sus,
intitulata ” Noile aventuri ale muschetarilor “.

Nota.
Imaginile prezentate fac parte din serialul sau categoria respectiva
dar nu sunt puse in ordinea scurtelor rezumate iar unele episoade
beneficiaza de cateva imagini iar altele nu.

Eu le-am pus pe cele pe care
le-am avut si sper, ca vazandu-le, sa va reaminteasca de filmele
respective.

Misiunea Spatiala Delta

RELICVA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O noua aventura a celor doi tineri membrii ai echipajului navei Delta.
De aceasta data tinerii si nava lor sunt blocati, in subteranul unei planete, de o eruptie vulcanica.
Cautand o posibilitate de a se salva, cei doi descopera o imensa nava necunoscuta acoperita de ghiata ca si trupurile extraterestrilor care o conduceau.
Cu ajutorul unei ” masini a timpului “, pe care o gasesc la bordul uriasului OZN si care era inca in stare de functionare, eroii nostri reusesc sa se teleporteze acasa.

RECUPERARE RATATA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Nava de cercetari inter-galactice a misiunii spatiale Delta coboara pe o planeta necunoscuta.
Animalele pe care le intalnesc in zona, amintesc de trecutul indepartat al Terrei cand era populata de saurieni.
Cei doi astronauti vor intra in contact cu unele dintre animale si chiar cu un urias Thiranosaurus Rex de care vor scapa cu pretul abandonarii modulului de cercetare.

PLANETA OCEANELOR – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O tornada uriasa atrage nava misiunii spatiale Delta in oceanul fara de sfarsit al unei planete ciudate.
Aventura tinerilor se desfasoara intr-un mediu in care toate elementele ce il compun sunt de dimensiuni uriase.
Dovada ca lucrurile stau chiar asa, este situatia in care nava lor este
” inghitita ” de o Amoeba iar in momentul divizarii acesteia, nava prinsa in zona de separatie este supusa unor presiuni uriase.
Numai curajul si ingeniozitatea celor doi tineri de la bordul navei ii va ajuta sa-si continue calatoria catre alte lumi.

ROBOTI SI ROBOTI – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Dan se intalneste cu Alma, o reportera de pe planeta Sirius care incerca din toate puterile sa salveze o naveta spatiala dar atat el cat si Oana sunt prinsi de robotii dereglati ai statiei inter-galactice si confundati cu niste surse de energie radioactive.
Doar robotul navei spatiale Delta, solicitat de Dan sa intervina ii va salva din situatia periculoasa in care se gaseau.
Impreuna vor remedia defectiunile navetei si vor putea
pleca apoi spre noi aventuri.

ABC-ul miscarii – partea 17

…Si ultima despre miscarea in desenul animat.

Ploaia.

Ploaia este una din miscarile care a fost realizata intr-o multime de maniere.

Ploaia pe care v-o prezint acum este ceva mai complexa dar scopul este atins. Ploua torential.
Eu am desenat-o sub un unghi oarecare, dar o puteti face sa cada perfect vertical. Tehnica realizarii ramane insa aceeasi.

Foto T1
Am facut trei ciclice de picaturi, fiecare cu cate 3 intermediare dispuse la distante egale (deci din cap 1 in cap 1 – cunoastem acum despre ce este vorba).
Fiecare ciclic are picaturi diferite, spatii diferite dar toate sunt inclinate sub acelasi unghi. Le-am numerotat cu P-uri, R-uri si S-uri.

Capetele, in cele trei 3 casete de la punctul B – Picaturi, le-am desenat cu negru, iar intermediarele de mijloc, (P3, R3 si S3) sunt facute cu gri. In caseta A se vad ciclicele de apa plus unul din efectele din dreapta punctul C (efecte aversa) notate cu T1, T2 si T3.

Le-am colorat cu negru pentru a le vedea mai bine.
Observati ca sunt niste linii foarte subtiri, intrerupte aleatoriu si inclinate sub acelasi unghi ca si picaturile.
In jurnalul de filmare de la Foto T2 se vede modul in care au fost filmate desenele. Am dublat intentionat ciclicele de picaturi pentru a evita o eventuala repetitie sesizabila a efectelor cu indicativul T (T1, T2, T3).
Ati observat ca cele trei ciclice din cate 4 desene ale picaturilor merg sincron (P1 cu R1 si cu S1).
Daca picaturile “merg” bine, le putem cumula in asa fel incat sa avem un singur strat la filmare. Eu le-am lasat asa pentru a se interveni daca este cazul ca un ciclic nu merge cum trebuie, sau toate si oricum pentru a putea corecta ce este de corectat. Apoi pot fi cumulate pentru a usura munca operatorului.
Sfatul pe care vi-l dau inainte da a cumula ciclicele pe un singur strat, este de a verifica modul in care se misca fiecare din repetitiile componente si apoi le puteti cumula pe un singur strat.
Din jurnalul de filmare se intelege ca ciclicele au fost filmate la o fotograma. Incercati si la doua fotograme pentru a observa diferenta.

Nota.
Veti constata la un moment dat ca dupa ce ati “coborat” toate picaturile prin intermediarele respective, la inceputul miscarii (in partea de sus a
cadrului) au ramas spatii goale, ce trebuiesc completate
cu miscare. Ce-i de facut ? Puneti in semnul de lucru (dispozitivul ACME sau peg bar (clema de pozitionare a desenelor), desenul 1 si peste el desenul 4 (fie el P, R sau S) si desenati o picatura identica, dar mai sus decat picatura din 1. Apoi puneti desenul 3 peste 4 si procedati la fel si tot asa pana picaturile ies din cadru in partea de sus.
La fel veti proceda si cu picaturile din partea de jos pana ce acestea vor fi scoase din cadru.
Este o operatiune care va va fi foarte utila la foarte multe miscari, nu numai la repetitii.
In Foto T3 se vad in partea stanga, din imaginea A cateva spatii ce trebuiesc completate cu intermediare.
In imaginea B, dreapta, se vad desenele adaugate marcate fiecare cu > sau <, in asa fel incat acum ciclicul este complet.
Picaturile vin in continuare in cadru prin partea de sus si ies din cadru in partea opusa.

In Foto F10, F11, F12, F 13, F 14 si F 15 sunt cateva schite pe care pe care vi le prezint pentru a intelege complexitatea muncii in cadrul desenului animat.
In F 10 se dau indicatii cu privire la doua tipuri de mers tiptil.

Ambele mersuri le-am folosit in lung metrajul “Robinson Crusoe”.
In celelalte imagini ( F 11 la F 14 ) va prezint diferite atitudini ale unor personaje in miscare.

Asemenea schite sunt necesare totdeauna in procesul de realizare al
miscarii.
In Foto F 15, sunt prezentate articulatiile catorva personaje.
Lungimile segmentelor determina un anume mod de miscare si in functie de stilizarea eroilor si de maniera de miscare stabilita, se pot aduce modificari, dar numai in consens cu realizatorul principal, regizorul, care hotaraste pana la urma cum va arata personajul respectiv si cum se va misca.

Observati lungimea tibiei la piciorul din spate al elefantului si imediat veti realiza, de ce cu picioarele din fata merge intr-un anume fel, iar cu cele din spate altfel.

Picioarele din spate sunt mai imobile datorita “genunchiului” situat foarte sus, motiv pentru care, in deplasare, acestea descriu mici arce in afara axului de mers.

In loc de concluzii.

Sper ca cele cateva recomandari de pana acum, au continut suficiente informatii pentru cei ce vor sa inceapa a misca ceva in tehnica desenului animat.
Nu m-am amestecat in celelalte tehnici, lasand aceasta placere altor specialisti.

Daca ati fost atenti si banuiesc ca ati fost, am evitat pe cat mi-a fost posibil sa folosesc termenul de animatie.
Cu animatia, lucrurile sunt ceva mai complicate si cred ca stiti de ce.

Am mai spus-o si altadata, animatia nu se invata prin corespondenta.

Este vorba in ultima instanta de actorie si pana acum n-am auzit ca vreun desenator bun, dar fara acest har al actoriei, sa fi facut altceva decat sa miste niste personaje, nu sa le si imprime trairi si sentimente, de multe ori contradictorii.

Desi ma indoiesc ca vor fi amatori care sa faca filmulete in aceasta tehnica, eu am incercat sa va spun cum stau lucrurile in acest domeniu iar cele prezentate in aceste 17 momente, reprezinta doar principii ale miscarii si ca aveti libertatea de a crea propriile actiuni.

Din cele scrise se pot trage invataminte utile si pentru alte tehnici dar rolul meu inceteaza aici.

Experienta personala a fiecaruia dintre voi este mai importanta decat toate prelegerile mele.
Incepeti cu inceputul (axioma din prima mea, hai sa-i spun prelegere).

Va urez succes.

ABC-ul miscarii – partea 16

Azi vreau sa va spun cateva lucruri despre miscarea
valurilor si alte miscari ciclice.

In Foto V1 sunt desenate niste valuri uriase insemnate cu V si o nava avand indicative cu N.
Pentru acestea din urma schemele pentru desenele intermediare sunt plasate in parte de sus a imaginii.
In partea opusa sunt schemele pentru valuri.
Cele doua personaje (asa au fost numite toate elementele care se misca, fie ele oameni, animale, vegetatie, apa, nori, etc., – personaje) se misca in ciclice RO desi aparent esti tentat sa crezi ca este un ciclic RZ (inainte – inapoi) dar daca observati mai cu atentie, desenele la urcare (in cazul navei) nu sunt identice cu cele de coborire.
O particularitate a ciclicului navei este faptul, ca la capetele extreme ale
miscarii (partea cea mai de jos – N 1 – si cea mai de sus – N 13) desenele respective raman “fixe” 4 fotograme intocmai ca la un ciclic RZ. Acest lucru da mai multa greutate interactiunii celor doua elemente. Apa continua insa sa se miste si pe celelalte doua fotograme ale staticului navei. Este o situatie creata special in care sunt doua capete alaturate, fara intermediare intre ele (V1 si V2 – jos si V 14 si V15 – sus).
Pentru a realiza o miscare completa, va recomand sa faceti intai apa cu toate intermediarele ei si apoi sa purcedeti la realizarea intermediarelor pentru nava.
Acest lucru este necesar, pentru a evita ca unul din desenele navei sa nu “calce” pe apa sau sa nu fie in contact cu ea. In caz ca se intampla acest lucru, se intervine, asupra navei, in asa fel incat cele doua sa fie in permanenta atingere.
In Foto V2 este prezentat un jurnal de filmare al scenei respective si se observa cum sunt plasate desenele in straturi, nava si apa (N – urile si V – urile).
Nava “merge” pe un strat inferior apei, asta demonstrand ca intr-o asemenea asezare, apa va acoperi (chila), partea de jos a navei.
Sigur ca intr-o asemenea “disputa” dintre nava si valuri sunt necesare si alte elemente ajutatoare (spuma, valuri in planuri diferite, etc.) dar eu m-am limitat in a va arata mecanismul unei asemenea miscari.
Marile studiouri, apeleaza la animatori care numai asta fac, dar o fac Dumnezeieste asa cum nu mai face nimeni.
Sunt animatori specializati in domenii variate si cand este necesar, sunt chemati sa faca ce stiu mai bine.

In Foto S1 va prezint cateva ciclice de tip RO.

O scara rulanta ( A ) din 4 desene (un cap 1 si 3 intermediare) din 1 in 1 urmator. Eu am marcat doar intermediarul de mijloc 3.
Schema precum se observa este egala (spatiile dintre desene sunt egale).
Daca am pune un colet pe prima treapta de sus si ar trebui sa iasa din cadru in partea de jos a cadrului, conform schemei, aceasta miscare s-ar consuma in circa 36 de fotograme, deci cam o secunda si jumatate. Personal, mi se pare o miscare prea rapida a scarii rulante, dar eu va arat doar tehnica in care se realizeaza o asemenea miscare nu si timpul in care se petrece. Se pot introduce si alte intermediare, dublandu-se numarul lor, se pot reconsidera spatiile dintre capete, dar principiul ramane acelasi si oricum schema va fi tot una egala. Daca nu este asa, se iese din modul de a se misca al unei scari rulante.
Partea nemiscata a scarii rulante (OL), over-lay, se va trece intr-un jurnal de filmare, PESTE desenele cu treptele in miscare, deci pe un strat superior. In acest mod “mascam” partea inferioara a treptelor care oricum
nu intereseaza pe nimeni.

In Foto S 2 am creionat un alt fel de miscare a scarii rulante. De data asta, scara (S) este nemiscata, dar banda (BR) care mascheaza treptele se misca. In acest mod, un personaj sau mai multe stau pe scara, vizibile permanent in cadru, dar utilizarea “placutzelor” colorate diferit, intr-un ciclic RO va sugera ascensiunea sau coborarea personajelor. Ciclicul folosit, este realizat din 8 desene (un cap 1 si 7 intermediare) dupa o schema egala. Se observa cum capul 1 este alcatuit din 5 “placutze”, miscarea fiind completata cu intermediarele, de la 2 la 8 ca intr-o chinograma. Eu am desenat doar cele trei mijloace (5 – 3 si 7).
Cum era si firesc, jurnalul de filmare va fi cel care prin ordinea stabilita de animator va face ca scara sa urce (desenele fiind filmate in ordinea lor crescatoare) sau sa coboare la o utilizare a desenelor intr-un mod
descrescator (1, 8, 7, 6,…….1).
O alta varianta pentru aceasta miscare a scarii rulante, este aceea de a face un singur cap de miscare, la intrarea in cadru a “placutzei” de mai sus si condusa pana la iesirea din cadru.
Tot ca o chinograma, dar nu vor mai fi 5 placute in cadru ci doar una singura.
In acest fel intrand cu desenul 1 urmat de celelalte circa
20 de “intermediare” pana la iesirea din cadru, putem folosi modul de filmare al personajului “multiplicat” de la expunerea anterioara Foto N1 si dupa ce am epuizat o traversare completa reluam ciclicul in filmare.
Daca insa “placutzele” vor fi mai lungi si la distante mai mari, putem obtine acelasi efect dar cu desene si mai putine. De ce asa ? Pentru ca se vor suprapune la fel de bine pe desenele anterioare dar cu mult mai putine desene si astfel ochiul este condus pe sensul miscarii iar efectul de urcare – coborare ramane prezent.
In al doilea caz insa, viteza va fi mai mare.

Nota
Lipsa diacriticelor este un inconvenient permanent intr-o expunere purtata prin scris, motiv pentru care aici am apelat la “tz” in loc de t. Motivul e lesne de intzeles.

Revenim la Foto S1.

In B se afla un personaj care urca pe un stalp. Sunt doar doua capete (1 si 7) cu o schema dubla, accelerare – incetinire.
Daca vrem ca personajul sa intre, sa urce si sa iasa din cadru in partea de sus, se va avea in vedere doua puncte de reper.
Primul reper este bratul intins al personajului care se afla in extensie (personajul din stanga jos a imaginii), sa-i spunem cap 1 si
care va ramane ca punct de referinta pentru toate desenele personajului in pozitia ghemuit (cel de deasupra – cap 7) pentru miscarea din 1 in 7.
Al doilea reper face referire la miscarea din 7 in 1 (de fapt aceleasi desene) numai ca de aceasta data toate picioarele desenelor de la 7 la 1, vor avea punctul de referinta al picioarelor desenului 7 si astfel personajul va urca.
In chinograma din stanga se vad foarte clar reperele.
Desi sunt 6 capete, se vad doar 4 picioare si 3 maini.
Pentru o miscare simpla, faceti doar cele doua capete si tinand seama de cele spuse mai sus, filmati-le din fixuri de 6 fotograme fiecare si veti avea o urcare economica cum se utiliza in filmul de cartoane decupate.
Si nu uitati reperele!

Raspuns la test

Vazand cum decurg lucrurile, m-am hotarat sa comprim expunerile mele
pentru a nu mai irosi timpul nimanui.
Daca mai aveti rabdare, in scurt timp voi incheia cele cateva sfaturi
privind miscarea in filmul de desen animat.

Au trecut mai mult de doua luni de cand am solicitat, din partea celor interesati, sa-mi raspunda la un simplu test.
Azi voi prezenta concluziile la cele cateva raspunsuri primite.

Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam la niste realizari deosebite
dar nici chiar asa.
Concret.
Nici unul din cele 4 ( !!!!! ) raspunsuri nu a avut finalitatea corecta si asta, va rog sa-mi scuzati ironia, pentru ca nu exista probabil vreun program care sa raspunda la acest test si nici atat de multi amatori sa-si verifice talentul intr-un mic si aparent neinsemnat test.
Sper ca ati inteles cum stam, de fapt cum stati.
Daca asupra balansului raspunsurile au fost destul de schematice
si fara o preocupare serioasa in a gasi mai multe posibilitati ( pozitii ),
finalul a fost gresit in proportie de 100 %.
Nimeni nu s-a gandit ca sageata poate avea greutatea mai mare sau
mai mica si in functie de acest lucru, para ar fi trebuit sa se opreasca
intr-una din variantele B, C sau D din Foto A 1 si oricum nu in pozitia din
Foto B 1.
Verticala ( punctata ) in prelungirea firului de care este legata para
este prezenta in fiecare pozitie pentru a fi observate modificarile din A si pana la D.
Nu trebuie sa fii mare specialist pentru a-ti da seama ca sageata din D
este cea mai grea.
In Foto B 1 am insumat intr-o singura imagine raspunsurile la pozitia finala primite.
Diferentele dintre raspunsuri ( trei dintre ele, un raspuns fiind fara
pozitia finala ) au avut un numitor comun, firul de care era agatata para era inclinat, doar unghiurile difereau.
Nu mai are rost sa comentez cele cateva lucrari, unele luate prea in usor, ceea ce demonstreaza cu prisosinta cat de interesati in ale miscarii exista in acest moment printre noi.
Va dati seama ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost un examen real de care depindea admiterea la un curs de pregatire pentru filmul de desen
animat?
Tare mult imi doream sa primesc mai multe raspunsuri si oricum de la mult mai multi pasionati. Macar unul sa fi fost corect.
N-a fost sa fie.
Intelegeti rostul acestor teste?
Animatia, daca vreti sa o faceti, va v-a supune la teste cat mai diferite
si mai complicate si trebuie sa raspundeti cat mai corect.
Animatia trebuie facuta cu suflet dar si cu cap.
Sincer imi pare rau ca multi o privesc ca pe un fleac si o trateaza in
consecinta.
Imi dau seama ca oricate indicatii, lectii, cu sau fara scolire in afara
tarii, cum am citit din discutiile dintre voi, veti urma, daca nu luati in serios acest lucru si nu aveti acea pasiune care sa va mistuie in flacarile
ei, totul ar fi o pierdere inutila de timp pentru toata lumea.
Atat pentru o parte dintre voi dar si pentru cei ce vor incerca sa va explice cu ce se mananca animatia.

ABC-ul miscarii – partea 15

La ce mai poate fi folosit jurnalul de filmare?

In Foto N1 am facut chinograma unei traversari din 25 de desene filmate la o fotograma.
Am cautat apoi pasii asemanatori ai personajului.
M-am oprit asupra capetelor de miscare 5, 13 si 21 toate cu piciorul stang inainte.
Am stabilit sa nu depasesc 4 straturi si am inceput sa trec in jurnal numerele pentru “prima” traversare.
(Foto N4) Dupa iesirea din cadru (ultimul desen 25) am marcat acest lucru cu X.
Stiind ca desenul 5 trebuie sa fie prezent in cadru cu desenul 13 al primei traversari, in coloana imediat superioara, am pus in dreptul desenului 13, desenul cu numarul 5. Am mers inapoi cu 4, 3, 2 si 1 iar in capul listei am marcat cu un X, faptul ca personajul inca nu a intrat in cadru. M-am intors la desenele 13 si 5 si am continuat sa completez coloana 2-a pana la desenul 25 (din nou iesire din cadru) si procedand ca mai inainte, punand X -ul pentru a atentiona filmarea ca personajul a iesit din cadru si trebuie inlocuit cu un acetofan nedesenat (curat).
La fel am procedat si cu urmatoarea traversare, avand la un moment dat patru personaje in cadru, chiar daca numai pentru o fotograma. La fotograma 25 in cadru se vad desenele 25, 17, 9 si 1.

Ce am vrut sa va arat?
Daca trebuie ca un grup de personaje de acelasi fel sa traverseze cadrul, faceti o traversare pentru unul singur si cu ajutorul jurnalului, multiplicati eroii. Am folosit de multe ori aceasta metoda si s-a dovedit a fi la fel de
economica de fiecare data. Eu v-am prezentat o chinograma doar pentru demonstratie, pentru a intelege principiul de lucru cu jurnalul pentru caz.
Va dati seama ca in 50 de fotograme nici nu apucati sa vedeti cine sunt indivizii care trec prin cadru ca niste naluci. Cand vreti cu adevarat sa “traversati” cadrul cu un (niste) personaj/e, atunci trebuie sa folositi scheme conforme cu intentiile Dvs. Principiul este insa acelasi.
In jurnalul de filmare (Foto N4) totul a fost facut pentru o filmare la o fotograma. In conditii normale trebuia filmat la doua fotograme, desene cu 50% mai putine, mai putina munca, mai putine materiale pentru un efect
asemanator. In filmul “Stejarul si trestia”, am facut animatia la doua fotograme si la un moment dat n-am mai introdus nici un alt personaj in cadru. Impresia a fost ca gata !, s-a terminat, ies toti din cadru. Eroare ! Am calculat ca introducand din nou ciclicul de traversare, de data asta la o fotograma, personajul trebuie sa sa apropie de grup, fara insa a-l depasi. Daca nu faceam acest calcul, exista riscul, ca noul intrat sa ajunga sa se suprapuna cu cei deja in cadru si se observa ca de fapt este un singur personaj, ceea ce nu era bine.
Daca intentionati sa faceti acest lucru, calculati unde ar trebui sa fie ultimul din “grupul” care a traversat, lasati un spatiu de cateva fotograme si luati ultimul numar din noua intrare in cadru si completati jurnalul mergand inapoi pana la marginea cadrului. In momentul proiectiei veti vedea ca dupa ce un grup a traversat cadrul, un intarziat se apropie si
probabil il va ajunge sau chiar depasi, in afara cadrului insa. Viteza am crescut-o tragand totul la o fotograma si fara sa mai desenez un al personaj.

Efectele in miscare.

In filmul de animatie, sunt situatii cand viteza de deplasare a unui personaj este atat de mare incat desenele trebuiesc completate cu efecte.
Daca un desen in deplasare nu se suprapune macar putin peste desenul anterior, in momentul rularii filmului apare fenomenul de sacadare. De aceea spuneam cu putin timp in urma ca animatia trebuie “scrisa” cu litere cursive, legate intre ele. Numai ca nu totdeauna putem respecta acest lucru.
In Foto N3 am desenat cinci buline pe care intentionez sa le deplasez din A in E si indiferent de numarul fotogramelor pentru fiecare desen se va ajunge la acelasi rezultat, sacadarea.
Ca sa scapam de sacadare, trebuie ca fiecare desen in miscare sa “ciupeasca” (sa se suprapuna pe o mica portiune) din desenul anterior. Asa am ajuns in situatia A1, B1, C1,….H1. Si am scapat de sacadare !
Bun ! Dar ce facem cu o minge sutata sau cu un glont ?
Daca suprapunem desenele, chiar si putin, voi avea nevoie de circa 30 de desene pentru a traversa cadrul, ceea ce este absurd ! Nu mai e nici mingea sutata, cu atat mai putin glontul. Ce glont e acela care sa traverseze cadrul in peste o secunda ??!!
Solutia ? Efectele ! Ele vor face legatura lipsa a suprapunerii desenelor iar ochiul va fi condus pe traiectoria stabilita de ele. M1… M6

In RC arat o roata ce se “invarte” cu ajutorul a 5 efecte ce se vor suprapune peste peste ea. Se observa “evantaiul” de desene iar in R1, R2, R3, R4 si R5 se vad cele 5 desene cu efectul rotirii in sensul antiorar.
Acest ciclic este realizat doar din capete si se filmeaza la o fotograma in tehnica RO, adica R1 > R2 > R3 > R4 > R5 > R1…
Nu-i asa ca nu este complicat?