Animatia romaneasca – 3 – Filme

Animatia romaneasca – Dintre sute de catarge –

pelicula2Pentru a va edifica, ce a insemnat pentru animatia romaneasca infiintarea studioului “Animafilm” si cresterea numarului de animatori pregatiti in cadrul studioului incepand cu anul 1968, voi da comparativ titlurile filmelor realizate numai in anul 1961 si cele din anul 1986.

In 1961 au fost terminate urmatoarele – 8 filme.

“Cine a gasit manusa?”, “Imparatia lenesilor”, “Legenda contemporana”, “Made in Africa”, “Metamorfoze”, “Visul lui Boroboata”, “Zana de cerneala”, “Zgribulici”.

Pe genuri;
4 desen animat.
3 papusi.
1 cartoane decupate.

Iar in 1986 – 57 filme !!!

“A fi”, “Ajutor neasteptat”, “Andra”, “Asediul”, “Asezari omenesti-Orasul”,
“Balada”, “Braconierul”, “Balada unui greier mic”, “Cadoul ursuletilor”, “Carte de citire-carte de iubire”, “Casa padurarului”, “Cine rade la urma…”, “Comori nestiute”, “Culoarea”, “Cutia fermecata”, “Drumul spre castel”, “Dumbrava minunata”, “Electricitatea”, “Flori de cactus”, “Hai sa construim”, “Hibernarea”, “Homo faber”, “Iarna pe ulita”, “Infruntarea”, “Labirintul”, “La opera”, “Linia”, “Locul1”, “Lupta navala”, “Luna de pe cer”, “Lupul cel harnic”, “Maria nu minte”, “Mica bufnita”, “Mihaela si Scufita Rosie”, “Noul Kenno”, “Novacestii” (episoadele 4, 5, 6, 7, 8 si 9), “Ocroteste padurea”, “Omul sunator”, “Omul si vantul”, “Padurea”, “Puterea nevazuta”, “Racheta cosmica”, “Reprezentatia”, “Robotel si Creionel microdetectivi”, “Robotel, “Creionel si metroul”, “Soarele din casa”, “Suprafata”, “Tare ca fierul”, “Un vechi prieten”, “Ursuletul pedepsit”, “Volumul”, “Zeul luminii”.

Pe genuri;
53 filme de desen animat (dintre care un lung metraj – Cine rade la urma….).
3 filme de papusi.
Un film de cartoane decupate.

Animatia romaneasca – 2 – Statistica

animafilmAnimatia romaneasca – Dintre sute de catarge –

Asadar…

– Regia celor 1261 de filme a fost semnata de 79 de autori dintre care 14 au avut statut de colaborator.
– Toti au scris si scenarii.
– 65 au facut si animatie.
– 43 au realizat si scenografie.

– Filmul romanesc a beneficiat si de aportul altor 86 de animatori la care ii adaugam pe cei 65 regizori care au facut si animatie (in total 151 de animatori).
-Celor 79 de realizatori li se vor mai alatura alti 114 de scenaristi colaboratori (majoritatea scriitori), 9 redactori, 2 animatori si un scenograf care impreuna vor contribui la imbogatirea tematica a filmului de animatie cu scenarii de calitate (in total 205 scenaristi)
– Un numar de 26 de artisti plastici dintre care 12 colaboratori, au realizat decorurile la unele filme din productia autohtona ( plus cei 43 ce au semnat si regia), total 69 scenografi.
– Au fost atrasi in colaborari de tinuta, 75 de compozitori care impreuna cu 13 aranjori muzicali, din care 3 regizori muzicali si 2 ingineri de sunet, au acoperit intreaga productie de filme.
– Au participat la definitivarea dramaturgiei filmelor un numar de 18 redactori.
– 82 de desenatori din care 35 animatori secunzi si intermediaristi si 47 de conturisti si coloristi ( din care circa 20 fiind colaboratori) s-au straduit sa tina pasul cu stacheta tot mai ridicata a calitatii.
– Imaginea a fost asigurata de 30 operatori, din care 9 stabili cu cate un asistent fiecare, alti 8 operatori temporari si 4 colaboratori.
– Montajul (pozitiv si negativ) a fost asigurat de 13 monteuze, asistente si tehnologi.
– Sunetul a beneficiat de calificarea deosebita a 7 ingineri de sunet dintre care 4 colaboratori si un numar de 4 regizori muzicali. Si-au mai adus aportul si un numar de 7 tehnicieni de sunet si 3 proiectionisti.
– Vocile inconfundabile ale celor 26 de actori de prima marime a teatrului si filmului romanesc au dat glas multor personaje indragite. Numai eu am beneficiat de interpretarea de exceptie a 18 dintre ei!
– 6 asistente de regie au asigurat fluiditatea de exceptie in interiorul echipelor, de la intrarea in productie si pana la incheierea filmelor.
– 5 persoane calificate, au asigurat construirea tuturor papusilor si decorurilor necesare filmelor de gen in cadrul unui atelier specializat, cu participarea nemijlocita a 8 regizori, 5 animatori si 2 scenografi.
– Un numar de 8 oameni s-au ocupat de procurarea si pregatirea tuturor materialelor necesare productiei, inclusiv un operator truca pentru probele de miscare.
– In sfarsit, 9 sefi de productiei urmareau respectarea datelor economice si de
productivitate a filmelor.

Animatia romaneasca – 1 – OAMENI

Animatia romaneasca – Dintre sute de catarge –

animafilm2O statistica necesara si aproape completa.

– 1 –

Nu stiu cine m-a pus sa fac o incursiune in istoria filmului de animatie autohton si sa incerc a urmari dezvoltarea acestuia in decursul timpului.

Desi ma consider un tip ordonat, am avut o multime de greutati in prezentarea acestei statistici, datorita faptului ca exista riscul ca la o prima lecturare sa fi impresionat de numarul relativ mare de oameni care au participat la realizarea filmelor scapand din vedere faptul ca nu toti au activat in acelasi timp si ca foarte multi dintre ei au avut participari sporadice, unii realizand doar un film, numai decorurile sau animatia unui singur titlu, etc. In numarul de realizatori sau participanti la procesul de productie eu i-am inclus chiar si pe acestia. Deasemenea, in situatia realizatorilor cu activitati multiple (ex., regizori care au scris si scenariul sau au facut si animatia, decorurile sau alte activitati), eu am optat pentru una singura in care sa-i nominalizez, in acest caz pentru regie. Au fost si cateva exceptii dar de regula principiul dupa care m-am ghidat a fost un nume indiferent de cate activitati a depus.
Nu mi-am propus ca in acest material sa relatez despre greutatile intampinate
in realizarea filmelor ci doar despre cei implicati direct in procesul crearii lor.
Acest material se vrea doar o trecere in revista a celor ce au reprezentat ceva
pentru animatia autohtona si nu este o istorie romantata a actului intim de
creatie.Daca am omis pe cineva este doar saracia informatiilor de care am
dispus si imi cer scuze anticipat pentru eventualele erori.
De cand exista o oarecare evidenta a filmelor produse in Romania si pana in anul 2006 rezulta un numar de 1261 de scurt si lung metraje realizate in mai toate tehnicile cunoscute (desen animat, papusi, cartoane decupate, obiecte animate, pictura sub aparat, marionete, etc).

Nota
Numarul acestor filme (1261) mi-a fost comunicat de regizorul Radu
Igaszag care a facut un adevarat tur de forta pentru depistarea lor, cu ocazia realizarii peliculei “O alta scurta istorie”.
Interesant este ca in evidenta ANF sunt doar circa 900 si ceva de filme…???!!!

In peliculele prezentate de mine, nu sunt evidentiate numeroasele filme comanda (majoritatea de protectia muncii) si nici filmele combinate cu filmari reale din categoria documentarului, din lipsa de informatii concrete.
Deasemenea, in filmele mai sus mentionate, nu figureaza nici peliculele realizate in prestare pentru terti sau realizarile studiourilor infiintate dupa anul 1990 si forta de munca antrenata in procesul de productie al acestora….

Eduard Sasu – un maestru al animatiei romanesti

sasu2Am primit de la Sanda Sasu(nascuta Coada), prin intermediul fostului meu coleg, Bujor Stefanescu, cateva desene cu eroi creati de Edy
(Balanel si Guta), si un articol scris de colegul meu Ion Truica, reputat regizor si scenograf.

Imi face o deosebita placere sa prezint materialele sus amintite tuturor celor interesati de personalitatea celui ce a fost Eduard Sasu.

De asemenea, voi pune pe blog si cateva considerente interesante ale lui Bujor, unul dintre marii animatori contemporani, care a lucrat cu Edy foarte mult timp, pana cand acesta din urma a pus jos creionul dar din nefericire, definitiv si prea devreme.

<<Trecerea timpului sterge din memorie detaliile. Raman doar amintirile esentiale, care nu se pot uita.

Lui Eduard Sasu ii spuneam Edy. Era un impatimit al filmului de animatie.

Traia tot ce facea. Viata sa a fost o daruire permanenta pentru insufletirea desenelor pe care tot el le realiza.

Mereu ingandurat, scump la vorba, vietuia tot timpul in Studioul “Animafilm” din str. Olteni nr.45. Daca nu desena, il intalneam la filmare, atent la fiecare miscare a aparatului de filmat, concentrat asupra actiunii dramatice care se nastea din desene.

Desi avea bine gandit filmul de dinainte, trudea mult la montaj. Nu se multumea cu prima varianta de montaj. Incerca, schimba, cauta maxima

expresivitate cinematografica.

balanel1Avea bunul obicei sa studieze la masa de montaj filmele disneyene sau cele realizate de scoala din Zagreb, la moda in acea vreme.

Acest studiu se simtea in filmele sale, care aveau o naratiune coerenta, cursiva, fireasca si o simplitate care le facea sa ajunga la inima spectatorilor. Era un coleg cu un caracter exemplar, tacut, serios, nebarfitor.

Viata lui se confunda cu a filmelor pe care le imagina.

Apasat de un dosar de cadre “cu probleme”, ii erau interzise plecarile in strainatate. Abia in 1978 primeste viza pentru Sofia. In acelasi an se casatoreste cu o talentata si discreta desenatoare, Sanda Coada.

Indura saracia si frigul din Studioul “Animafilm”. Face greva foamei la serviciu pentru a obtine viza de plecare. In sfarsit in 1981, primeste pasaportul pentru Spania, unde se va face repede remarcat datorita harului si seriozitatii.

In anul 2000 se stinge din viata, lasand in urma sa o opera artistica substantiala, care, datorita calitatilor artistice, merita sa fie reluata pe micul ecran. Analizand rezultatele acestui mare artist, nascut la Husi, la 10 martie 1937, intelegem ca a fost unul dintre cei mai inzestrati realizatori romani in domeniul filmului serial si de protectia muncii.

balanel miaunelO simpla trecere in revista a principalelor succese este edificatoare:

1969 – Diploma de excelenta la Bruxelles pentru filmul Bobul.

1970 – Medalie de aur la Moscova pentru Pataniile lui Guta.

– Premiul II la Bucuresti.

1972 – Medalie de aur la Nis (Iugoslavia) pentru filmul Tractoristul.

1973 – Medalie de argint la Budapesta pentru serialul Guta.

1974 – Premiul special al juriului la Bucuresti pentru Guta laborant.

1975 – Premiul special al juriului la Bucuresti pentru Guta strungar.

1976 – Creaza personajul “Balanel” si obtine premiul II la Festivalul “Cantarea Romaniei”.

Din filmele importante, mentionez: 1970 – Iepurele si broasca testoasa;1971 – Broasca si sobolanul, realizate dupa fabule de La Fontaine, in coproductie cu studioul Edic, din Franta.

*

O activitate prodigioasa, substantiala realizata cu mare arta este mostenirea pe care o lasa Eduard Sasu, cineastul al carui har era dublat mereu de o moralitate exceptionala.

Ion Truica – 2002>>

Comentariul lui Bujor Stefanescu:

guta1Sanda s-a bucurat si s-a emotionat mult cind a aflat de comentarii si mai ales cind le-a citit. I le-am imprimat eu si i le-am dat pentruca ea nu are internet. M-am intilnit cu ea ca sa-mi aduca pozele cu Sasu si cu personajele animate pe care vi le-am trimis la toti,chiar daca articolul aparuse deja in blog.Poate daca ar apare macar pozele cu Balanel si Miaunel si Guta si premiile si medaliile obtinute la festivaluri cu Guta ar fi si mai frumos si interesant pentru toti cei ce citesc si urmaresc blogul.

Cu Mircea fratele lui Sanda cu tot respectul pentru el, nu sint de acord. Este vorba de Sasu Eduard si de meritele lui artistice si nu de viata personala.Ca altfel in afara de Sanda ar trebuii sa vorbim si de mama lui, de fratele si sora lui, de bunica, cumnati si nepoti, prieteni si guta2alte persoane care au avut vreun rol mai apropiat in viata lui. Dar nu e cazul. Fara sa comparam, cind e vorba de Frank Thomas sau alti animatori de la Disney ca sa dam un exemplu la intimplare, comentariile se limiteaza la ei ca artisti, opera lor, arta lor si vreo anecdota legata intotdeauna de munca. Niciodata nu se amesteca, nevasta, pisica sau canarul ce se aflau linga ei cind desenau.

Asta mi-aminteste de o vorba a lui Topescu cind o echipa sportiva romina cistiga in vreo competitie internationala. Spunea ca “sportivii romani au aparat culorile tarii”. Niciodata insa nu l-am auzit cind pierdeau sa spuna ca sportivii “n-au aparat culorile tarii”. Asa ca sa nu amestecam merele cu perele. Daca Sasu nu era artistul genial care a fost, putea Sanda sa faca toate eforturile posibile ca premiile nu se obtineau. Dar asa e lumea. Niciodata nu am inteles de ce nevestii generalului trebuia sa i te adresezi cu Doamna General. Meritele pe campul de lupta sint ale generalului. E o gluma dar cam asa stau lucrurile. Si asta fara sa minimalizez meritul lui Sanda ca persoana si ca sotie….. mai ales ca am stat aici langa ei si am vazut cum au muncit amindoi. Dar repet: E vorba de Sasu si arta lui si nimic altceva. Sper ca am fost clar ca am scris in graba.

Eduard Sasu – animatorul si regizorul sintezei

Sasu EduardObservatiile recente facute de un foarte vechi coleg si drag prieten, m-au determinat sa apelez atat la mijloace de informare cat si la aduceri aminte pentru a aseza pe locul cuvenit pe unul dintre cei mai talentati animatori si regizori de animatie pe i-a avut tara noastra.
Este vorba despre Eduard Sasu(Edy, cum ii spuneam noi).
In 1961, cand am ajuns in lumea animatiei, Edy avea deja la activ, animatia la “Oac broscoiul laudaros”, “O poveste colorata” si “Legenda contemporana” realizata alaturi de alte nume ale momentului ca – Valentin Baciu, Constantin Merlan, Constantin Crahmarel si Constantin Mustetea cu care de altfel va mai colabora pe viitor datorita modului asemanator de a gandi si realiza animatia.
Edy s-a inspirat din stilul extrem de concis al altui regizor de exceptie, Liviu Ghigort, care a impins comprimarea miscarii pana la limite incredibile. Liviu era in stare sa realizeze un film de scurt metraj cu cateva sute de desene in timp ce noi ceilalti aveam nevoie de cateva mii. De altfel Edy isi gandea animatia simplificand sau renuntand la miscarea de dragul miscarii, oprindu-se asupra esentei acesteia iar rezolvarile sale pline de ritm si umor impresionau prin originalitate. Introducea in ciclicele sale(animatie care se repeta), mereu alte elemente pentru a face repetitia cat mai putin monotona si gandea fiecare scena de nenumarate ori pentru a gasi drumul cel mai scurt catre deznodamant.
In 1966 realizeaza pentru prima data regia si animatia la filmul “Apartamentul” iar in 1968, alaturi de mine, semneaza regia si animatia la filmul “Orice nas isi are nasul” si in 1970 “Povestile piticului Bimbo”(Romania / France (Animafilm – EDIC), Animated feature realized by Horia Stefanescu, Victor Antonescu, Eduard Sasu & Badea Artin), animatia la serialul Penelopa, etc.
In perioada anilor 1961- 1964, pe vremea cand faceam naveta la Buftea, unde aveam sediul si noi cei de la animatie, nu exista saptamana in care, Edy, Valentin(Baciu) si cu mine, sa nu ramanem dupa program, pentru a capata cat mai multe informatii din studierea unor filme de animatie americane pe care le procuram de la laborator si pe care cu ajutorul unei moviole le disecam scena cu scena. Ne intorceam in Bucuresti cu masinile “laboratorului” ce plecau din Buftea 22,30 si pana ajungeam acasa fiecare, se facea aproape miezul noptii iar a doua zi trebuia sa fim la autobuzele care plecau din Piata Lahovary la ora 6,15 din nou spre Buftea. Numai niste “impatimiti” ca noi ar fi facut asa ceva.
Mai tarziu, dupa realizarea fabulelor dupa La Fontaine, la care Edy a semnat regia si animatia la episoadele “Iepurele si broasca testoasa” si “Broasca si sobolanul”, am avut marea sansa de a-l avea pe acesta in echipa de animatori cu care am realizat primul lung metraj de animatie realizat in Romania, “Robinson Crusoe”. Modul in care a rezolvat, de cele mai multe ori secvente intregi, cu multe personaje in cadru, adevarate bijuterii ale genului, au demonstrat, daca mai era cazul, talentul sau de exceptie. Pentru cei ce au putut viziona filmul, le reamintesc doar doua dintre multele secvente realizate de Edy – Atacul nocturn asupra “fortaretei” si urmarirea fugarilor prin jungla, secvente deosebit de dificile atat prin numarul mare de personaje ce se miscau in acelasi timp in cadru cat si prin varietatea de reactii ale personajelor principale (bucatarul, Bongo Bongo sau Robinson).
Edward SasuCu Edy am colaborat si intr-un mod mai putin cunoscut chiar si de unii colegi mai vechi si anume – In perioada in care Edy a realizat o serie de filme pentru protectia muncii, “Aventurile lui Guta”, acesta m-a solicitat pentru a-i “dubla” sonor personajul principal. Solicitarea sa era motivata de faptul ca m-a vazut de cateva ori in timp ce cu microfonul in fata incercam sa creez efecte sonore pentru propriile-mi filme. In acest mod i-am facut reactiile sonore la toate cele aproape 50 de filmulete.

S-a intamplat in 1971
Conform protocolului incheiat cu firma franceza EDIC, beneficiara episoadelor din fabulele lui La Fontaine, trei dintre realizatorii unor fabule eram invitati pentru o perioada de doua saptamani la Paris pe spezele firmei.
Cei trei erau, Artin Badea, Edy si cu mine.
Se intocmesc formalitatile.
Dupa circa doua saptamani primim pasapoartele si biletele de avion.
Incepem sa ne facem planuri, cautam pliante si informatii la zi despre Paris.
Lucrand in acelasi atelier, ne-a fost usor sa facem schimb de informatii si sa incercam sa ne readucem aminte de limba franceza. Pentru mai multa siguranta ne-am procurat si dictionare sau ghiduri de conversatie romano-franceze.
Cu doua zile inainte de plecare, suntem chemati, cu pasapoartele si biletele de avion, la conducerea studioului. Ne sunt retinute si ni se motiveaza ca s-a strecurat o eroare la agentia Tarom si ca dupa ce se va remedia, vom primi totul inapoi.
Ziua urmatoare, suntem chemati doar Badea si cu mine pentru a intra in posesia documentelor de calatorie.
Lui Edy i se refuzase iesirea din tara si am aflat mai tarziu ca persoana vinovata de acest lucru ii fusese candva foarte apropiata.
Sper ca intelegeti starea noastra de spirit si mai presus de a lui Badea si a mea, cea a lui Edy.
Ingrozitor!

Bujor Stefanescu, Edy Sasu si SandaSistemul a lovit din nou!
Aceasta lovitura l-a marcat atat de puternic, incat dupa aceea a inceput sa se gandeasca tot mai serios de a pleca definitiv din tara.
Dupa cativa ani, impreuna cu sotia vor pleca in Spania unde se va face remarcat ca un animator de exceptie.

Filmography Eduard Sasu IMDB

Animation Department:
2000s
1990s
1980s
Marco Antonio, rescate en Hong Kong (2000) (animator) (as Eduard Sasu)

Hot Dogs: Wau – wir sind reich! (1999) (animator) (as Eduard Sasu)
… cunoscut si ca Millionaire Dogs (Australia: DVD title)
“Operavox” (key animator) (1 episode, 1995)
– Rhinegold (1995) TV episode (key animator) (as Eduard Sasu)
“El detective Bogey” (1994) Seriale Tv (animator) (1994) (as Sasu Eduard)
Die Abenteuer von Pico und Columbus (1992) (character animator) (as Eduard Sasu)
… cunoscut si ca Pico und Columbus (Germany: TV title)
… cunoscut si ca The Magic Voyage (USA)
“Delfy y sus amigos” (1992) Seriale Tv (animator) (as Edi Sasu)
“Victor and Hugo: Bunglers in Crime” (key animator) (1 episode, 1991)
– Dummy Run (1991) TV episode (key animator) (as Eduard Sasu)

“Count Duckula” (animator) (13 episodes, 1988)
– The Vampire Strikes Back (1988) TV episode (animator) (as Eduard Sasu)
– Igor’s Busy Day (1988) TV episode (animator) (as Edward Sasu)
– The Ghost of McCastle McDuckula (1988) TV episode (animator) (as Edward Sasu)
– Castle Duckula: Open to the Public (1988) TV episode (animator) (as Edward Sasu)
– All in a Fog (1988) TV episode (animator) (as Edward Sasu)
(8 more)
Katy, Kiki y Koko (1988) (animator)
… cunoscut si ca Katy Meets the Aliens (International: English title)
Katy (1984) (animator) (as Edouard Sasu)
… cunoscut si ca Katy the Caterpillar (USA)
… cunoscut si ca Katy, la Oruga
Los viajes de Gulliver (1983) (animator)

Spania i-a fost ca o a doua patrie si tot acolo a trecut in nefiinta.
Edy va ramane pentru totdeauna in inimile si memoria celor care l-au cunoscut ca o personalitate si un om de exceptie.

Mircea Toia

MirceaToiaAm scris cu ceva timp in urma, ca foarte multi dintre autorii filmelor
de animatie romanesti, nu vor avea sansa de a mai vedea realizarile
lor aparand pe ecranele(mari sau mici) si nici nu vor avea satisfactia
ca filmele lor au ajuns la cei pentru care au fost create.

Iata ca unul dintre realizatorii serialului si ai lung metrajului de animatie “MISIUNEA SPATIALA DELTA” (” FIUL STELELOR “) ne-a parasit, alaturandu-se celorlalti colegi in echipa tot mai numeroasa de “dincolo”.

Este vorba de regizorul Mircea Toia, unul din veteranii animatiei
romanesti, cel care a folosit cu succes pentru prima data tehnica
“Eclaire” pe care Pascal Radulescu prin anii ’50 incercase fara
succes sa o aplice in filmul de desen animat.

 

Am scris aceste randuri si pentru cei care doreau sa revada filmele
lui si sa-i rog sa pastreze o clipa de reculegere in memoria sa.

 

AcoraDupa a 12-a rotatie

 

 

 

 

 

 

Calmul si echilibrul sau ne va lipsi tuturor celor care l-am cunoscut.
Odihneasca-se in pace!

Olimp Varasteanu

Recent am intrat in posesia unei imagini care il prezinta pe Olimp in atelierul sau pe vremea cand descoperise noua tehnica de animatie in cartoane decupate si careia i-a dedicat prima parte a activitatii sale artistice.

Olimp Varasteanu atelierOlimp Varasteanu a fost absolvent al intitutului de arte plastice Bucuresti a regizat numeroase filme in cadrul studiolui cinematografic Animafilm.

Dumbrava minunata (1986), Anotimpul fericit (1983), Patratel si mingea (1979), Bolovanul (1978), Zmeul (1978), Balanel si pepenii (1977), Pic si Poc – Corbul si vulpea (1975), Pic si Poc eroi fara voie (1974) De la lume adunate (1972) Microfabule (1972), Insule (1970), etc.

Cinemagia


Remember Laurentiu Sarbu

Laurentiu Sarbu1Scriam cu ceva timp in urma, ca primul om care m-a intampinat cu zambetul pe buze la primul contact cu sectia de animatie a fost Laurentiu si de atunci s-a nascut intre noi o prietenie care a durat patru decenii.

 Cand l-am cunoscut, realiza scenografia la filmul – Legenda contemporana – in regia lui Liviu Ghigort.

 

 
Regizori grupImi amintesc, de parca era azi – castelul straniu, infricosator in maretia lui, cu peretii din stanca ce se pravaleau in abisuri pierdute in ceata; Sau decorurile pentru – Made in Africa – in regia lui Olimp Varasteanu, in culori ce “ardeau” pe ecran.
Dar nu numai decorurile sau ilustratiile realizate cu o sensibilitate iesita din comun il defineau pe el ca artist.

 

Sarbu Cazacu ApahideanFilmele regizate de el, la inceput in stilul – carton decupat apoi in tehnica desenului animat au purtat toate ampreta sa. Cu o pedanterie inconfundabila prin atentia acordata fiecarui detaliu Laurentiu a stiut sa-si atraga un public foarte divers, in primul rand copiii carora li se adresa cu multa caldura si sinceritate.

Cu el am avut sansa de a colabora la realizarea catorva filme memorabile: “Greierele si furnica” si “Stejarul si trestia” sunt doar doua exemple. La serialul – Aventuri submarine – desi au fost colective de creatie distincte ne-am consultat mai tot timpul, chiar la un moment dat echipele noastre, la inceput separate, aproape ca s-au contopit pentru a mari ritmul de lucru.

cartoonCine nu-si aminteste serialul “Trei prieteni” sau “Harap Alb”, “Sotronul” sau “Balada unui greier mic” pentru a cita doar cateva filme din bogata si complexa sa activitate. Scenarist, scenograf, creator de personaje, animator si regizor Laurentiu a fost unul din putinii creatori totali de valoare ai filmului de animatie iar confirmarea celor spuse de mine sunt nenumaratele premii interne si internationale pe care le-a obtinut de-alungul timpului.

Pacat ca filmele lui nu se mai vad, ca de altfel filmele tuturor realizatorilor romani. Au fost filmele copilariei multora dintre adultii de azi.
Au fost….

Laurentiu Sarbu2Filmografie – Wikipedia

Balaurul care nu era ca toti ceilalti

Bautura blestemata

Catalin si Catalina

Laurentiu SarbuTrei Prieteni

Ciufulici

Fereastra

Jocuri si jocuri

Sotronul, etc

Bob Calinescu

Bob CalinescuBob Calinescu(in stanga imaginii) a fost poate, cel mai neobosit cautator al formelor create de natura, carora sa le dea viata in platoul de filmare, “Rapsodie in lemn” fiind doar un exemplu din bogata-i filmografie. La el in atelier puteai gasi cele mai nebanuite creatii ale naturii asupra carora intervenea foarte putin sau de loc. Radacini, crengi si pietre, care mai de care mai ciudate.
Imi amintesc o zi in care ii admiram bogata colectie de pietre etalata pe rafturile de langa usa. Bob ma vede si luand de pe polita din spate un bolovan pe care il folosea de presspapier mi-l arunca : -Ia vezi-l p-asta !Bolovanul, cam cat o gutuie mai mare, descrie o curba prin aer. M-am pregatit sa primesc proiectilul dar constat ca era o imitatie perfecta din polistiren si cantarea doar cateva grame. -sau uita-te la asta si un alt bolovan identic porneste catre mine. De data asta eram pregatit chiar sa-i dau un sut si bine am facut ca nu i-am dat. Era un pietroi adevarat care mi-a trecut printre maini cazand pe parchet intr-o hodorogeala cumplita. O intamplare asemanatoare s-a petrecut la o filmare in exterior.
Echipa oprita la marginea unei liziere de salcami, la doi pasi de o cale ferata careia cativa muncitori ii consolidau terasamentul, incepe pregatirile. Se descarca utilaje si aparatura intr-un dute-vino alert. Muncitorii care lucrau la calea ferata se opresc din activitate urmarind forfota din jurul cinemobilului. Un coleg incearca sa coboare din masina un bolovan imens. Avea aproape un metru in diametru. Dupa multe eforturi reuseste sa-l coboare si cu multa dificultate se indreapta catre locul de depozitare al materialelor pentru filmare. Muncitorii care lucrau la terasament au amutit.
Priveau cu ochi mari la colegul meu care se lupta cu ditamai pietroiul. Regizorul filmului, o colega, care vazandu-si coechipierul luptandu-se cu greutatea, se indreapta catre acesta si luandu-i bolovanul din brate il arunca cat colo: -Hai mai Mircea ca ne grabim! Lasa naibii bolovanul! Muncitorii au impietrit. Nu-si credeau ochilor. O femeie aruncase chiar sub privirile lor un bolovan urias!!!
Abia cand echipa de filmare a inceput sa stranga aparatura, si-au luat inima in dinti si s-au apropiat de subiectul uimirii lor. L-au privit, l-au pipait si au incercat sa-l miste. Abia atunci s-au lamurit cum stau lucrurile si s-au pus pe ras.