Animatia romaneasca, tot mai saraca – Luminita Cazacu a plecat dintre noi

Dupa o lunga si sfasietoare suferinta, un alt veteran al filmului de animatie romanesc ne-a parasit.
De azi, regizoarea Luminita Cazacu nu mai este printre noi.
luminitacazacu-1Autoare a numeroase filme de scurt si lung metraj din care citez; – Balada pentru margica albastra-, – Buna dimineata poveste-, lung metrajul – Aventurile lui Pin Pin -, sau serialul avand-o in prim plan pe Penelopa, eroina din Odiseea, sunt doar cateva din filmele a caror regie a semnat-o fosta noastra colega.
Numeroasele premii, interne si internationale, castigate de filmele realizate de Luminita sunt expresia graitoare a calitatilor sale in lumea animatiei.
De-a-lungul timpului, tocmai pentru aceste calitati a fost aleasa in toate consiliile artistice ale studioului Animafilm, membra a unor jurii interne si internationale, membra in Biroul de sectie Animatie, membra in Consiliul Uniunii Cineastilor si membra a Asociatiei Internationale a Filmului de Animatie ( ASIFA ).
Prin disparitia ei, animatia romaneasca este tot mai saraca.
Incet, incet, vom porni si noi pe drumul la capatul caruia ne vom intalni pentru a povesti scenarii inca nefacute si unde vom depana povestile cu zane si cu zmei ce ne-au incantat copilaria.
Dumnezeu s-o odihneasca !

***

Funeraliile fostei noastre colege si prietene, regizoarea Luminita Cazacu, vor avea loc sambata 5 martie orele 13 la cimitirul Reinvierea ( langa piata Obor ).

ANIMATIE – Miscare si componente (1)

TIPURILE DE MISCARE

Se stie ca filmul de animatie se afla la incidenta tuturor artelor si ca realizarea lui presupune cunostinte multiple din multe domenii. Artele plastice, muzica, actoria, anatomia artistica si comparata, ca si tehnica cinematografica, sunt doar cateva din disciplinele care concura la formarea unui animator si ca de gradul de cunostinte si de modul de aplicare a acestora in activitatea de creatie depinde in ultima instanta calitatea filmului ca produs finit.

Voi incerca in cateva postari sa dau inca o mana de ajutor celor
cu adevarat pasionati de acest gen cinematografic.
Printre multele cunostinte pe care trebuie sa le aiba un animator, sunt unele ce fac parte din pregatirea actorilor, iar cunoasterea acestora este o necesitate imperioasa in desfasurarea viitoarelor interpretari ale personajelor animate.
Pentru inceput m-am gandit ca ar fi bine sa lamurim tipurile de miscare cele mai folosite in animatie si caracteristicile acestora.

Foto 1Miscarile, in general, pot fi impartite in cinci mari categorii si anume;

A – MISCARILE DE ACTIUNE – care prin chiar denumirea lor reprezinta toate miscarile necesare indeplinirii unei actiuni;
– a merge, a alerga, a bea, a sapa, a urca, a cobori, a suta intr-o
minge, a pedala, a galopa, a zbura, etc., – in cazul oamenilor si animalelor – sau modul in care se misca obiectele sau elemente ale naturii; valuri, fulgere, masini si utilaje in miscare, resorturi, avalanse, prabusiri, etc. ( Foto 1 )

Foto 2B – MISCARILE DE CARACTER – sunt miscari statornice si determina caracterul, obiceiurile, ticurile si calitatea unui personaj.
Aceste miscari apartin in exclusivitate oamenilor, dar au fost ” imprumutate ” cu foarte bune rezultate si altor personaje, fie ele animale sau obiecte.
Miscarile de caracter, impreuna cu celelalte miscari, contureaza personalitatea unui erou si ajuta la intelegerea rolului acestuia in firul narativ al filmului.
Tinand seama de acest lucru, fiecare personaj se va misca in functie de caracterul sau. Aceste miscari care definesc caracterul unui personaj se compun mai mult din ATITUDINI.
( Foto 2 )

Foto 3C – MISCARILE INSTINCTIVE – sunt miscari spontane, involuntare, tradeaza o emotie, o senzatie fizica sau morala.
In aceasta categorie intra si toate reactiile unui personaj in fata
situatiilor neprevazute dar cu impact major asupra comportamentului sau.
Aici se regasesc toate expresiile fetei (ras, plans, surprindere, spaima, bucurie, tristete, furie, durere, etc.)
Miscarile instinctive se compun mai mult din JOCURI ALE FIZIONOMIEI. ( Foto 3 )

Foto 4D – MISCARILE DESCRIPTIVE SAU VORBITOARE – sunt miscari voite, gandite, compuse si care au ca scop sa exprime un gand, o necesitate, o dorinta sau sa descrie un personaj, o forma, un obiect sau sa indice un punct, o directie.
Acest tip de miscari se compun mai mult din GESTURILE MAINILOR. ( Foto 4 )

E – MISCARILE COMPLEMENTARE – la aceste miscari participa intregul corp cu scopul de a da mai multa putere si armonie miscarii de expresie principala.
In aceasta categorie se regasesc toate miscarile ce insotesc expresiile fetei tocmai pentru a accentua o anume stare.
Foto 5De exemplu, reactia unui personaj care se sperie va fi mult mai convingatoare daca in afara de mimica ingrozita va avea si o reactie generala de retragere sau de aparare in fata sursei care a generat spaima, sau intr-o situatie ilara, nu este suficient sa arati doar figura personajului razand, daca la aceasta nu participa intregul corp scuturandu-se in hohotele de ras, iscate de motivul care a provocat-o. ( Foto 5 )

Animatorul trebuie sa aiba cunostinte despre supletea si mobilitatea tuturor personajelor cu care se va intalni in activitate,
Obligatoriu – trebuie sa cunoasca absolut toate punctele de articulare ale scheletului personajului in cauza si a gradelor de miscare ale acestora precum si mobilitatea muschilor faciali.
Deasemenea, acesta trebuie sa cunoasca pana la detaliu, totalitatea miscarilor pe care le poate executa cu diferite personaje. El trebuie sa stie ” sensul ” fiecarei miscari pe care o face personajul animat de el.

Intrucat, miscarile de actiune, sunt in general reflectarea cat mai fidela a miscarilor personajelor (oameni sau animale) fie in mod real, fie adaptat – in cazul animalelor – la tipurile de miscari ale corpului uman – am considerat necesar sa prezint doar atitudini ale acestuia din urma ca fiind definitorii pentru activitatea animatorului, indiferent de genul filmului ( desen animat, papusi, obiecte animate, etc.) sau de tehnica folosita (2D sau 3D).
Un animator are nevoie de aceste informatii pentru a le corobora
in vederea atingerii scopului propus, o animatie de calitate, plina de trairi si emotii, in care miscarea trebuie sa fie subordonata acestora si nu miscare de dragul miscarii.
In urmatoarea postare voi ” vorbi ” despre – ATITUDINI SI
REPREZENTARI.

Nota
In testele postate anterior pe blog, solicitam realizarea unor schite cu Nea Cutare in diferite ipostaze (mersul unui stapan, al unui sportiv, batran, etc.) si faptul ca nu au fost prea multi amatori sa-si demonstreze talentul ca posibili animatori, mi-a lasat un gust amar de care incerc si acum sa scap.
Daca o tineti asa, nu aveti nici o sansa sa va auto-depasiti si veti fi mereu la periferia fenomenului. Pacat ! Unii dintre voi chiar au talent la desen dar asta nu inseamna ca automat esti si un bun animator. In timpul activitatii mele am testat peste o mie de desenatori, dar cei care au reusit au fost cateva zeci iar dintre acestia doar o parte au dovedit ca sunt animatori cu adevarat.
Eu nu dezarmez usor.
Dovada sunt toate aceste postari in care v-am transmis o multime de informatii pe care trebuie doar sa le intelegeti si sa le experimentati.

ANIMATIA la ora adevarului.

ANTENA 1 – in contact direct cu animatorii autodidacti.

Din ciclul de incursiuni in lumea filmului de animatie romanesc, am ales dintre reportaje, pe cel in care reporterii de la ANTENA 1 au luat primul contact cu cei ce aspira la aceasta arta.
Acest reportaj mi s-a parut chiar mai important decat cel despre Animafilm, in care ne-au fost aratate greutatile pe care le are
studioul la ora actuala.
Cei de la Antena 1 ne-au prezentat o serie de talente si de indrumatori impatimiti care se confrunta cu aceleasi probleme insurmontabile – lipsa unui invatamant de profil si a finantarii necesare acestei activitati de creatie. Din lipsa acestora, cei mai multi tineri se pregatesc in conditii de cineamatorism iar locuintele si le-au transformat in mini-studiouri mai mult sau mai putin dotate corespunzator, dupa cum am luat la cunostiinta din imaginile prezentate.
Ii leaga insa pasiunea de animatie iar eforturile considerabile pe care le fac sunt pentru a fi remarcati prin filmulete de unu – doua minute, prezentate in competitiile de profil in speranta ca vor gasi pe cineva care sa-i solicite si de ce nu, daca vor putea sa plece in alta tara unde sa se poata dezvolta pe masura talentului fiecaruia, o vor face.
Asupra acestei situatii doresc sa-mi spun parerea cu speranta ca se va gasi totusi cineva care sa se aplece cu atentie si intelegere pentru o arta care cu mult timp in urma era respectata nu numai pentru pentru multimea de premii cu care se intorcea din competitiile internationale de profil dar si pentru profitul material obtinut in folosul statului din vanzarea filmelor.
Revenind la situatia autodidactilor in domeniul invatarii animatiei, cred ca problema nu este doar a lor. Observam o adevarata obsesie pentru a pleca in alta parte unde sa demonstram ce talentati suntem.
Dar oare suntem chiar atat de talentati incat sa facem acest pas fara sa avem in spate competitii in care sa ne fi confruntat cu alti animatori din lume?, referindu-ma acum numai la aceasta categorie profesionala. Nu cumva este vorba doar despre o suprapreciere a propriei valori?
Sigur ca este nevoie de o pregatire organizata si temeinica, cu oameni de specialitate ce au o bogata experienta.
Pentru asta trebuiesc insa bani.
Si oricum, oricate cursuri de animatie se vor initia si oricat de pregatiti vor fi cei ce le urmeaza, fara o baza de productie serioasa, nu vom face altceva decat sa pregatim animatori pentru export.
Daca asta se urmareste, e-n regula, dar sa nu ne mai vaitam ca animatia romaneasca nu reuseste sa iasa din conul de umbra in care se afla de foarte mult timp.
Mie mi se pare la fel de important, ca si instruirea, sa se creeze un nou Animafilm, unde sa-si gaseasca locul toti tinerii care au ceva de spus in animatie. Daca nu vor intelege ca numai un cadru organizat in care echipe omogene, conduse de regizori competenti, cu planuri de productie viabile si bazate pe filme seriale sau lung metraje VANDABILE, nu vor avea nici o sansa sa fie luati in seama de catre cineva.
Investitia in filmul de animatie romanesc trebuie facuta, dar nu oricum si nu oricui. Filmul experimental, ar trebui sa fie realizat din fonduri nerambursabile iar cei ce nu dovedesc aptitudinile necesare sa fie indrumati spre alte activitati.
Accesul la aceste fonduri ar trebui sa se faca prin probe care sa ateste calitatile in domeniu si nu prin diplome care in multe cazuri nu garanteaza si talentul solicitantului.
Cine nu va reusi, va trebui sa-si faca propriile filme autofinantandu-se.
In acest fel se va stavili accesul acelora care cred ca pot cheltui la nesfarsit, fara a produce nimic util.
Majoritatea cineastilor din lume au inteles ca de difuzarea filmelor depinde si bunastarea lor, motiv pentru care studiourile s-au organizat in asa fel incat tot ce produc trebuie sa se vanda. Din acesti bani, in afara de retribuirea personalului, o parte se folosesc pentru modernizarea permanenta a bazei tehnice si specializarea la zi a oamenilor. Filmele de autor, incepand cu filmulete gen pilula ( de unu – doua minute ) si pana la scurt metraj ( de la 6 – 10 minute ) se fac in afara programului si fara sa afecteze productia angajata.
In unele “statistici” neconfirmate asupra numarului exact de animatori existenti la ora actuala in Romania se vehiculeaza cifra de 126 de oameni – (animatori si regizori -sursa – animationmagazin.eu). La o numaratoare caragieleasca probabil ca sunt 126, de fapt 125 ( un nume fiind trecut de doua ori ); doi la prefectura, doi la primarie,..scoala de fete,etc.,…125 in cap !
Bine ar fi sa existe o evidenta clara doar a celor ce fac animatie, fara regizori, scenografi, producatori sau alte activitati, pentru a vedea exact cum stam. Ati aflat, desigur, ca in Moldova doar compania Simpals are 45 de salariati ( animatori,regizori, etc.) si asta la o populatie de 5 ori mai mica decat a Romaniei (!!!!) si au si purces la realizarea unui film de metraj mediu ( 30 de minute – la care vor lucra circa 100 de oameni !!! ), intitulat ‘ Tiganul” a carui finantare de cinci milioane euro ( ! ), depaseste si cele mai optimiste estimari ale unora dintre noi care ar fi multumiti si cu 700.000 roni pentru a face un film de aceiasi lungime.
De calitate si de complexitate nu mai vorbesc.
Cum de au reusit ei si noi nu ?
Probabil au inteles chiar si in ceasul al XII – lea ca numai impreuna pot realiza ceea ce altii doar mimeaza ca fac.

Am remarcat la majoritatea celor ce “cred” ca pot sa faca animatie la noi in tara, o “activitate” mai mult critica decat faptica.
Majoritatea s-au specializat in a face obiectii la realizarile altora la modul; filmul nu face doi bani, e prost, etc., fara a argumenta in nici un fel acest punct de vedere, in asa fel incat gusturile personale, devin criterii de apreciere artistica si de aici toata lumea demoleaza un lucru facut de un (posibil) viitor coleg, fara sa-l ajute cu nimic pe autor si ce este mai grav, nu se pune nimic in loc.
Pana la urma, fiecare realizator va fi judecat fara menajamente de un public eterogen dar sincer.
Cred ca este momentul sa lasati criticile pe seama celor specializati si sa incepeti a va gandi serios cum sa va organizati, aducand fiecare “zestrea” sa de informatii si de experienta alaturi de a celorlalti pentru un scop comun. Foarte putini dintre voi apeleaza la cunostiintele celorlalti pentru a gasi rezolvarea unei probleme. Unii pun intrebari la modul; stie cineva cate fotograme are o secunda de animatie? Si tot cineva ii da un raspuns aiurea conditionand numarul fotogramelor de lungimea filmului. Ar fi cazul sa va treziti din visare si daca intr-adevar iubiti animatia si sunteti convinsi ca o puteti redescoperi chiar si in alte tehnici decat cele folosite de generatia mea, faceti-o!
E timpul vostru. Aratati spectatorilor ca se pot baza pe voi.
ANIMATIA a murit ! Traiasca ANIMATIA !

ANTENA 1 continua sa ne demonstreze ca Gopo si acum Disney sunt parintii animatiei din tarile lor, Romania si respectiv Statele Unite

Mai aflam cu prilejul acestui reportaj si punctul de vedere al consilierului Ministerului Culturii, Dl. Radu Enache care ne spune ca animatia este un sector deficitar si ca ar trebui sa facem totusi animatie. Grozav punct de vedere si cat de profund este.

Dragi animatori, ce mai asteptati? Apucati-va de animatie !

Reporterii Antena 1 pe urmele desenelor animate romanesti

Continuand emisiunile despre filmul de animatie romanesc, televiziunea ANTENA 1 a continuat ieri 19 ianuarie ac. la Observatorul de la ora 17, cu un nou reportaj dedicat in intregime studioului ” ANIMAFILM “.

Considerand ca este una dintre cele mai importante probleme privind animatia autohtona, am postat pe blog intregul material transmis si astept cu nerabdare si celelalte emisiuni care se anunta la fel de interesante. Voi reveni in perioada urmatoare cu observatii personale asupra acestor reportaje.

ANIMATIA Ghid orientativ pentru ANIM – AMATORI 3

RACORDURI
Modalitati de legare a scenelor

FOTO B5Daca dintr-o scena, un personaj, iese prin partea dreapta a cadrului,
in scena urmatoare, el trebuie sa urmeze directia de mers initiala si va
intra in noul cadru prin stanga. Nu numai atat. El va trebui sa pastreze
acelasi caracter de mers si aceiasi viteza. In caz contrar, inseamna ca
intre “timp” – intre cele doua cadre legate, s-a intamplat ceva ce nu a fost aratat dar determinant pentru schimbare. Daca, dupa iesirea prin dreapta in cadrul urmator personajul intra din dreapta spre stanga, se creeaza un dialog si cele doua personaje FOTO B6trebuie sa se intalneasca undeva, fie in cadrul prezent fie in urmatorul ceea ce este o gresala, intrucat primul personaj se va intalni cu el insusi.
Acest lucru este la fel de grav ca si saritura peste axa, cand doua
personaje A si B prezente in primul cadru ( A fiind in stanga si privind
spre B aflat in dreapta cadrului) apoi prezentand cadrul urmator cu cei doi, de data asta B aflandu-se in stanga si privind spre A, aflat in dreapta.
Vezi Foto B5 si Foto B6
Aceste doua cadre nu pot fi legate.

In cazul in care actiunile sunt egale, planurile trebuie sa fie egale.
Intr-o alternare sonora, vom alterna in acelasi ritm si cadrele.
FOTO B1Nu trebuie uitat ca raportul dintre planuri este dictat de continut.
Nu pot fi legate prin montaj cadrele intunecate cu cele luminate, cadrele cu contraste puternice de lumina si culoare cu cele iluminate difuz sau
estompate.

Personal, prefer montajul in miscare. Nu astept ca un personaj sa iasa
complet din cadru si sa mai lungesc cadrul cum fac unii realizatori, ci tai si pun cadrul urmator cu personajul deja pasind in noua actiune.
FOTO B2Prin cinematografie, cand era vorba de montaj, circula expresia; Ce
se arunca, nu se fluiera.
Temperamantul regizorului isi va spune cuvantul in acest caz, el fiind
cel care va hotari ritmul pe care il va avea filmul.
Pentru asta trebuie sa fim atenti ca tipul de miscare si viteza de deplasare sa fie aceleasi. Un personaj nu poate iesi dintr-un cadru schiopatand iar in cadrul urmator patrunzand in viteza (de exemplu).
FOTO B3In principiu, scenele sunt montate dupa sens, tinand seama de cateva
posibilitati de legatura;
a- Dupa directia generala a filmarii.
b- Dupa miscarea in cadru.
c- Dupa tempoul si ritmul actiunii din cadru.
d- Dupa tempoul si ritmul miscarii cadrului (panoramice, zoom-uri,
plonjeuri, etc.,)
e- Dupa dimensiunile planurilor, progresivitatea sau accentuarea trecerilor.
f- Dupa compozitia cadrului ( dispunerea obiectelor mobile si imobile
in cadru)
g- Dupa tonalitate si lumina.
FOTO B4h- Pot fi legate scenele care se termina in fondu inchidere de cele
a caror actiune incepe din fondu deschidere.
Trebuie folosit in mod constient montajul paralel ( doua actiuni diferite, in locuri diferite, in acelasi moment dar cu legatura intre ele )
Vezi Foto B1, B2, B3 si B4
In acest caz ritmul gradat de montaj poate crea un efect emotional foarte puternic, spectatorul fiind avizat, dar deznodamantul fiind incert.
La un astfel de montaj, (montajul paralel), alternand scene diferite cu
actiuni paralele, se tine seama de legatura logica intre durata diversiunilor si durata actiunii omise in acel timp.
Se observa ca dupa scena in care autobuzul parcurge distanta din A1
in A2 (Foto B1), urmeaza scena alpinistului care urca in Foto B2, din A1 in A2. In continuare este legata scena cu autobuzul parcurgand spatiul
dintre B1 si B2 eliminandu-se deliberat spatiul parcurs de autobuz intre
A2 si B1. In acest timp ne-a fost aratat alpinistul. Dupa Foto B3, ne este aratata scena cu alpinistul aflat in punctul B1 al ascensiunii, continuandu-si drumul spre B2, fara a ni se arata si deplasarea dintre
punctele A2 si B1, presupunandu-se ca in timp ce vedeam autobuzul,
alpinistul continua sa urce.

Cu cat un cadru este mai incarcat el trebuie aratat spectatorului mai
mult timp pentru a se familiariza cu locul de desfasurare al actiunii.
Cum vom monta doua cadre cu o compozite diferita?
Cel cu o compozitie mai incarcata va fi mai lung iar cel mai usor de
“citit” mai scurt. In acest caz ritmul este pastrat, ambele cadre vor
avea “acelasi” timp de “citire” pentru a fi intelese.
Intre cadre trebuiesc stabilite alternante ale planurilor mari, mijlocii sau
generale, tinand seama de juxtapunerile line sau bruste admise de montaj in cadrul ideii si a efectului emotional urmarit.

Racordurile, legaturile dintre planuri, se pot face cu treceri lente de la un cadru la altul sau brusc, in functie de momentul actiunii.
Intr-un montaj lent, un cadru ce aparent nu face parte din actiunea de pana atunci, insotit sonor de o alta muzica sau efect sonor, poate crea
un soc emotional.
Atunci cand este necesar sa se lege cadre despartite printr-un interval mare de timp, este bine sa se foloseasca fondu-urile de inchidere si
deschidere sau inlantuirile (disolve).
Semnele conventionale pentru unele din aceste moduri de legatura arata in felul urmator;
Foto C2
C2Aceste semne vor figura atat in ilustratiile scenelor din story-board,
indicand modul in care se vor lega unele scene, dar si in jurnalele de
filmare intocmite de animatori, pentru a indica operatorului cum va
incepe sau sfarsi scena respectiva. Aceste semne vor acoperi un
numar de fotograme dupa necesitati.
In Foto D1 este o lista de expunere si se observa semnul pentru fondu
deschidere in 16 fotograme de la inceputul scenei si cel de inchidere
FOTO D1de la sfarsit in acelasi numar de fotograme (16).
In Foto D2 este un alt jurnal de filmare in care este prezentata o inlantuire ce incepe cu desenul B16 si se termina cu desenul B23 aceste 8 desene vor fi inlocuite discret ( in 16 fotograme) cu desenul C.
Se observa semnul ce marcheaza inlantuirea, de unde incep si unde
se termina si intre cine si cine.
De regula, la inceperea filmului, se foloseste la inceputul primei scenei un fondu deschidere de o lungime variabila in functie de cerintele scenariului. Se obisnuieste ca la inceputul filmului fondu-ul de deschidere sa fie mai lung, la fel ca fondu-ul de inchidere de la sfarsit.
Inlantuirile mai au rolul, in afara de schimbarea timpului, inainte sau
inapoi si pe aceia de a deplasa povestirea in alt loc in stransa legatura cu actiunea din scena cu care s-a inlantuit.

Important.
Nu totdeauna ordinea cadrelor din scenariu corespunde cu ordinea
FOTO D2cadrelor de montaj. Se pot intercala, fragmenta si relua cadrele in montaj pentru a sublinia si mai bine ceea ce vrem sa spunem, sa facem actiunea cat mai clara. Deasemeni se pot renunta chiar si la secvente intregi daca acest lucru este benefic pentru film.
Din filmul “Alba ca Zapada si cei sapte pitici” s-a renuntat
la o multime de scene, excelent realizate de altfel, tocmai pentru a concentra intreaga actiune a filmului si a pastra un ritm sustinut.
Exemplu; scena in care unul din pitici, ajutat de o ciocanitoare pe post de masina de cusut, tragea tivul unui material, situatie in care, din neatentia ambilor, barba piticului a fost prinsa si tesuta odata cu materialul. Cei care au vizionat filmul, isi amintesc cumva de aceasta scena? Sunt convins ca nu. Aceasta scena, ca si altele de altfel, nu a vazut lumina ecranului renuntandu-se la ele.

Animatie – Ghid orientativ pentru ANIM – AMATORI 2

SCENA – ACTIUNEA
Relatiile in interiorul scenei si intre scene.
Montajul.

De fapt ce presupune aceasta activitate?
Sa ne imaginam o carte ale carei pagini sunt toate desprinse dar si nenumerotate si trebuie sa o aranjam in asa fel incat lecturarea ei sa fie cursiva si logica.
filmAcelasi lucru se petrece si cu imbinarea scenelor filmului.
Imbinand scenele, trebuie tinuta seama de constructia lor compozitionala pentru a inlesni spectatorului mutarea atentiei de la o scena la alta.
Sa nu uitam ! Compozitia cadrului este o compozitie in miscare !
Planurile ce alcatuiesc o fraza de montaj, sunt un ansamblu de scene
exprimand o anumita actiune incheiata, precum un capitol al unei carti.
Mai multe fraze pot alcatui secvente si ele trebuie sa respecte directia
aleasa pentru filmarea intregii actiuni, in caz contrar putandu-se ajunge la completa denaturare a inscenarii.
De regula, iesirea sau intrarea in cadru a unui personaj, se face dupa o
“regula” nescrisa dar care tine de comportamentul uman referitor la
gestul de a-ti apropia sau indeparta pe cineva .
Cum majoritatea suntem dreptaci, cand facem gestul de chemare, de apropiere, il facem cu bratul drept deschis larg si apropiindu-l de inima, deci de la dreapta spre stanga ( vino !, gestul chemarii).
Invers cand vrem sa indepartam pe cineva, sa-l “scoatem din inima”,
gestul cu bratul drept va porni din dreptul inimii si se va destinde spre
dreapta (pleaca !, du-te !).
In concluzie, daca observam cu atentie modul in care este organizata
miscarea in interiorul unui cadru si legatura cu alte cadre, vom observa
ca personajul care se duce undeva, iese prin dreapta cadrului, chiar si
in racursiu. Pentru acest lucru, inca din faza de realizare a story-board-
ului se va tine seama de directia miscarii pentru intregul film.
Daca aratam un cadru, de exemplu cu o casa, apoi din dreapta intra un personaj, sensul capatat este de – vine – vine acasa, vine intr-un loc cunoscut.
Sigur ca sunt impresii subiective dar s-a constatat ca acest mod
de a povesti este receptat si inteles usor de spectator.
Se poate insa si invers dar vorbind despre acea regula nescrisa,
prezentarea actiunilor e bine sa se faca in modul sugerat mai sus.
Observam cum uneori textele intra in cadru de la stanga spre dreapta,
deci cuvintele le vom descoperi de la sfarsit catre inceput, ceea ce
reprezinta o pierdere de timp pana descoperim cuvantul si apoi sa cautam sensul celor scrise.
Cand realizam un film, trebuie sa stabilim chiar de la inceput cui ne adresam (tinta, target-ul).
Odata acest lucru hotarat, trebuiesc cautate acele modalitati de exprimare accesibile categoriei de varsta vizate.
Pentru a va da un exemplu de modul in care NU trebuie sa ne exprimam
cinematografic este cazul unui film de animatie pentru copii, in care autorul dorind sa faca o legatura intre o situatie in care eroul principal iesea in pierdere dintr-o confruntare si un eveniment istoric de referinta, a inlocuit imaginea unui personaj dintr-un tablou cu cifra 1815.
Dupa doua secunde, suficiente pentru a citi numarul respectiv, actiunea
filmului a continuat. Multe din scenele urmatoare s-au pierdut, spectatorul incercand sa descopere rostul acelui insert si nemaifiind atent la ce se intampla pe ecran, a pierdut firul naratiunii.
Unii n-au inteles nici dupa terminarea filmului ca era vorba de anul infrangerii lui Napoleon la Waterloo. Deci folosirea corecta a semioticii in limbajul cinematografic trebuieste adaptata categoriei de varsta caruia te adresezi, in primul rand, ca sa nu mai vorbesc de gradul de pregatire foarte eterogen al spectatorilor.

Sfârsitul lui octombrie aduce animatie la Oradea

MAFF 2010Tema centrala din acest an a Festivalului de Filme de Animatie Metrion este turnul Babel . Festivalul este organizat, cum dealtfel în fiecare an, în jurul zilei mondiale a animatiei (28 octombrie), acesta fiind lansat de Asociatia Metrion cu cinci ani în urma prin organizarea de programe de seama în aceasta zi, programe, care cu timpul a devenit festivalul mult asteptat de Oradeni. Deci miercuri, pe 27 octombrie începe MAFF cu animatii multe, cu programe suplimentare captivante si prima editie a „zilei copiilor”

Organizatorii festivalului au anuntat un concurs de animatie si unul de afise pe tema Turnul Babel, al carui punct de reper este textul cu acelasi titlu a lui Demeter Szilárd (cum a fost si anul trecut). Creatiile trimise pentru concursuri vor fi prezentate în decursul festivalului. În afara de creatii trimise din România, pâna în prezent avem creatii din Ungaria, Polonia, Suedia, Portugalia, Serbia, Spania, Franta, dar si din India si Jamaica. Deschiderea oficiala a MAFF-ului va avea loc miercuri dupa masa în Cinema, dar organizatorii, precum si anul trecut – au dorit sa evite formatul oficial, deci in loc de un discurs festivalul va începe cu un program muzical interesant, o coproductie a unui cor si un vj (video jokey), care vor oferi o experienta audio-vizuala de neuitat. Dupa acesta va rula filmul animat de lung metraj Vals cu Bashir (Waltz with Bashir). Animatia regizorului Ari Folman, a fost nominalizat pentru Oscar în 2009, dar in afara de acesta a primit multe nominalizari si premii de prestigiu. Miercuri v-a avea loc si deschiderea expozitiei din concursul de afise in biblioteca Judeteana. A doua zi – fiind 28 octombrie – se va construi in jurul zilei mondiale de animatie. In aceasta zi vor rula filmele din selectia asociatiei mondiale a animatiei ASIFA, filme care vor rula in mai multe tari in acelasi timp.

Anul acesta in blocul maghiar selectat de câtre ASIFA Ungaria, a primit loc si o animatie din Oradea. Succesul animatiei lui Sántha Dénes si Damó Zsolt dovedeste ca animatiile create în Oradea pot avea un viitor stralucitor. Vinerea, aproape toata ziua v-a fii ziua dedicata animatiilor poloneze: filmele regizor polonez Tomek Baginski vor fi prezentate intr-un bloc separat, dupa care vor urma filmele Studioului polonez, Platige. Vineri v-a fi oaspetele MAFF-ului regizorul Lakatos Robert cine s-a nascut la Cluj-Napoca dar cine se leaga de animatii poloneze pentru ca a absolvit în anul 2000 la Universitatea de Arte Teatrale- si Cinematica din Polonia, la departamentul de cameraman. Regizorul a mai fost la Oradea la premiera filmului Bahrtalo! (Noroc!) Ziua tematica va fi încoronata de organizatori cu o mica degustare a gastronomiei Poloneze.

Sâmbata este ziua Turnului Babel, în aceasta zi se vor prezenta animatiile trimise pentru concurs si programul v-a fi colorat cu multe animatii si spectacole:Daniel Todoran-Rares, blogger amator de arta v-a povesti despre animatii romanesti contemporane; Patrovits Tamas (ASIFA Ungaria ) si Radu Igazság vor vizita iarasi Oradea, si oaspetii noi vor fii artistii maghiari si sârbi grupati în jurul festivalului Mediawave din Ungaria. Duminica se va încheia MAFF 2010, aceasta zi fiind dedicata pentru copii si familii: vor fi spectacole de teatru de papusi si plastilina cu actori din Cluj-Napoca si Oradea si actorii experti vor arata arta de a face papusi si de captuseala copiilor.

Organizatorii festivalului din acest an sunt PIHE (Asociatia pentru Tinerii si Studentii din Partium) si Asociatia Metrion finantatorii principali fiind Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, Directia Judeteana pentru Tineret Bihor si Szüloföld Alap. Organizatorii au spus ca acest festival se poate multumi in mare parte si Universitatii Crestine Partium (PKE) fiindca ideea organizarii unui eveniment în jurul zilei mondiale a animatiei provine de la departamentul de arte vizuale din aceasta institutie.

Scurt rezumat 7 – Noile aventuri ale muschetarilor

FOTOGRAFII 2CONFUZII – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Cardinalul nu mai stie ce sa faca pentru a o linisti pe Miaulady.
Aceasta ii vrea pe muschetari si gata.

In acest timp muschetarii fac o fotografie de grup fara sa stie ca sunt urmariti atent de mai multi de motani.

ROCKFORT SINUCIGASFotograful insa ii vede pe urmaritori si in momentul in care se pun in miscare pentru a-i prinde pe soricei ii opreste sa le faca si lor o fotografie.
Rockfort a observat ca muschetarii au intrat in apartamentul cu numarul 6.

Nu a observat insa ca odata cu inchiderea usii, numarul s-a rasucit devenind 9.

De la acest lucru se vor declansa o serie de intamplari in care va fi Fotograf amuzat1implicat chiar si cardinalul.

FOTOGRAFII – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Rockfort, disperat de reprosurile cardinalului este gata sa-si puna capat zilelor.

D’Artagnan milos cum il stim,se safatuieste cu prietenii sai si impreuna hotarasc sa se predea lui Rockfort.

PAZNIC pe grindaDarul de nunta oferit de cardinal lui Miaulady este primit de aceasta cu manifestari de ostilitate fata de micii prizonieri.

Fotograful apare la momentul potrivit pentru a imortaliza fericitul eveniment al casatoriei lui MIchelieu cu Miaulady.

Folosind multiplele ” dotari ” ale aparatului de fotografiat, muschetarii sunt INCURCATURIeliberati.

INCURCATURI – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)

– Actiunea se petrece in timp ce muschetarii, bona si fotograful, sarbatoresc intr-un bar.

Motanii, condusi de un personaj mascat, patrund in bar si lupta este declansata.

PRIZONIERI 2aIn batalia generala, spade, scaune, banci, tigai si polonice sunt folosite de cele doua tabere aflate in conflict.

In final D’Artagnan este facut prizonier.

Rockfort vazand ca Michelieu nu-si respecta intelegerea facuta,isi rupe spada renuntand astfel sa-l mai slujeasca, motiv pentru care va fi si el arestat.

CALAU fotografiiPRIZONIERI – episod din serialul ” Noile aventuri ale muschetarilor ” (*)
– Prizonierii sunt intemnitati la inchisoarea ” Pastilia “.

Fotograful incearca sa-l ajute pe D’Artagnan sa scape de sadicii temnicieri si reuseste, nu fara dificultati sa-si indeplineasca dorinta.

D’Artagnan dupa ce i-a facut inofensivi pe gardieni, ia cheile temnicierului PRIZONIERI 1bsef si elibereaza toti detinutii din ” Pastilia “, inclusiv pe Rockfort, noul lor
camarad.

(*) – ” Noile aventuri ale muschetarilor ” – a inceput in 1987, datorita
solicitarii centralei Romaniafilm, cerere motivata de succesul la export al seriei ” Cei trei muschetari ” si a ” Uimitoarelor aventuri ale muschetarilor “.
Personal, am realizat din acest serial, doar cele patru episoade de mai sus iar la sfarsitul lui 1989 am incetat lucrul la el.

Scurt rezumat 6 – Mihaela

MIHAELA LA DENTIST 1MIHAELA LA DENTIST – episod din serialul ” Mihaela “

– Intr-o dimineata Azorel are probleme cu Mihaela in a respecta programul zilnic.

Nu reusea sa o trezeasca, sa-si faca toaleta si nici sa ia micul dejun.

Dupa multe insistente Mihaela cedeaza si totul anunta o zi obisnuita.
MIHAELA LA DENTIST 2Azorel o aude la un moment dat pe Mihaela vaitandu-se.

Asa afla ca Mihaela are probleme cu un dinte dar ca ii este frica sa mearga la dentist.

Lui Azorel ii vine o idee.
Apare dupa scurt timp vaicarindu-se avand un obraz umflat si bandajat.

Mihaela vazandu-l uita de propriile-i dureri si ajung la dentist. Doctorita o ROBOTELUL MIHAELEI 1trateaza intai pe Mihaela, pentru a-i da curaj lui Azorel.

Cand sa-i vina randul catelusului, acesta isi desface bandajul si scoate din gura o minge de ping-pong cu care simulase abcesul tocmai pentru a o determina pe prietena lui sa mearga la doctor.

ROBOTELUL MIHAELEI – episod din serialul ” Mihaela “

– Mihaela are, pe langa Azorel, un nou prieten. Un robotel care o ajuta la treburile gospodaresti.

ROBOTELUL MIHAELEIVazand cum robotelul facea curatenie in camera Mihaelei, unui
baietel din vecini ii vine ideea de a fura robotelul pentru a-l duce la el acasa unde urma sa faca acelasi lucru.

Numai ca in fata dezordinii din casa baiatului si a ordinelor contradictorii pe care le primea de la acesta, programul robotelului este dereglat, motiv pentru care robotelul in loc sa faca ordine, intoarce casa cu susul in jos obligandu-l pe baietel ca in final sa-si faca ordine singur.

GRADINA MIHAELEI – episod din serialul ” Mihaela “

GRADINA MIHAELEI 3– Mihaela si Azorel, planteaza pomi in gradina, cu ajutorul unor roboti. Unul sapa gropi la distantele stabilite iar celalalt planteaza arbustii.
Un neastamparat de pustan, pus pe glume, deregleaza masinariile.

Rezultatul?
In final va trebui sa repare de unul singur tot ce a stricat.

MIHAELA DETECTIV – episod din serialul ” Mihaela “

– Mihaela se joaca intr-un parc cu mingea impreuna cu Azorel.
MIHAELA DETECTIV 1Pe o banca, o femeie in varsta avand alaturi o geanta, se odihneste. Alaturi un baietel.

La un moment dat, atat baietelul cat si geanta au disparut.
Cei doi prieteni, Mihaela si Azorel, mereu gata sa-si ofere ajutorul pentru o cauza buna, pornesc sa cerceteze misterul acestei disparitii.
Dupa multe peripetii, Mihaela si Azorel se intorc in parc si constata cu surprindere ca batrana, baietelul si geanta sunt pe aceiasi banca.