Scurt rezumat 3 – Greierele si furnica, Stejarul si trestia si Iepurii si broastele

GREIERELE SI FURNICA1GREIERELE SI FURNICA ( in original LA CIGALE ET LA FOURMI )
Dupa fabula cu acelasi nume de La Fontaine.
In traducere ” Greieroaica si furnica “, realizat in colaborare cu firma
EDIC – din Paris – Franta.

Filmul urmareste firul fabulei,avand ca protagonisti eroii cunoscuti.

Viata de zi cu zi a personajelor se desfasoara in doua planuri distincte;
furnica preocupata de grijile inerente pe care le presupune viata intr-o
colectivitate (procurarea alimentelor, hranirea si grija pentru viitorul tinerelor vlastare, conservarea hranei pentru iarna care urmeaza, etc.) pe de o parte si viata lipsita de GREIERELE SI FURNICA 2grija zilei de maine a greieroaicei, preocupata mai mult de muzica si de aspectul personal decat de perspectiva unei vieti linistite si lipsite de griji, pe de alta parte.
Actiunea filmului se deruleaza pe parcursul celor patru anotimpuri iar
finalul este acelasi din fabula.
In plina iarna, furnica refuza s-o ajute cu alimente pe cea care tot anul a ignorat activitatea sustinuta a micii gospodine, preferand
sa cante si sa se distreze.

STEJARUL SI TRESTIA
STEJARUL SI TRESTIADupa o fabula de La Fontaine.
Film realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.

Povestea se deruleaza la marginea unui lac intre cateva personaje importante in morala fabulei, un stejar ursuz si plin de el, cateva trestii si vantul.

Conflictul intre stejarul infumurat si vantul ce se va transforma intr- un adevarat uragan se declansaza odata cu agresarea Zefirului de catre trufasul arbore.
Finalul imprevizibil pana aproape de final, il va gasi pe cel ” cu fruntea-n alte sfere ” doborat peste cateva trestii ce cautasera adapost langa el.

IEPURII SI BROASTELE
Dupa o fabula de La Fontaine.

IEPURII SI BROASTELEFilm realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.
– Filmul relateaza despre viata plina de spaime a unei familii de iepuri.
Teama proverbiala a iepurilor este punctata de evenimente ce sunt declansate fie de fenomene naturale, fulgere, tunete si chiar de propria umbra.
Capul familiei, disperat de propriile-i spaime, are in finalul filmului satisfactia ca nu este chiar singurul care se teme.
Descopera cu surprindere si satisfactie, in acelasi timp, ca si el poate speria pe altii.

Scurt rezumat 2 – Aventuri submarine

Imaginile prezentate fac parte din serial dar nu sunt puse in ordine.

Avarie la babord 1aAVARIE LA BABORD – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Un viraj gresit al navei si o deteriorare a turbinei au fost suficiente pentru a creia noi probleme celor doi copii.

Amphioxus, pestele robot si un nou prieten al echipajului, un delfin, ii vor !!!EPAVA,MURENA Wajuta pe tinerii exploratori ai adancurilor sa iasa din aceasta situatie.

 

VARANUL – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Nava micilor aventurieri ajunge la o insula pe care traiau linistite o multime de broaste testoase.

VARANUL Viata si linistea acestora este insa tulburata de aparitia unui monstru feroce, un varan urias.

Copiii sar in ajutorul broastelor si impreuna vor pune pe fuga bestia.
Pe insula totul revine la normal.

 

EPAVA – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Cei doi copii continua aventura lor de descoperire a misterelor lumii acvatice, prilej cu care fac o descoperire de senzatie.

EPAVA,PERICOLE W Epava destul de bine conservata a unei corabii.

Porniti in cercetarea acesteia, cei doi trec printr-o serie de pericole, atacul unui sarpe de mare, prabusirea unei vergi peste micuta cercetatoare si culminand cu atacul unei pisici de mare.

Cu ajutorul lui Amphioxus, pestele robot, cei doi reusesc sa se salveze in IN EPAVA W ultima clipa si sa se refugieze in propria nava in timp ce epava se surpa intr-un nor de nisip si sedimente.

PANA DE ENERGIE – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Dorind sa experimenteze pestele robot construit de ei si programat sa efectueze cercetari submarine, cei doi copii trec prin noi aventuri.

O avarie opreste motorul navei si provoaca o pana de energie.
Incercand sa remedieze defectiunea, cei doi sunt panditi la tot pasul de diferite pericole.


SPAIMA ALIGATORILOR W Lipsa oxigenului si aparitia unui rechin fac tot mai riscanta interventia celor doi.

Beneficiaza insa si de ajutorul unui delfin si chiar al unui peste fierastrau care vor zadarnici intentiile pradatorului.

In final, un peste electric le va furniza energia necesara
pentru a porni spre noi aventuri.

ALIGATORII – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Intr-o rezervatie, harjoana unor aligatori pune in miscare mecanismul
portii – ecluza care delimita arealul acestora de zona ierbivorelor.
!!ALIGATOR+ANTILOPA W Odata deschisa, aligatorii navalesc in spatiul rezervat antilopelor si
gazelelor.

Puiul unei antilope, neintuind pericolul, intra intr-un joc
riscant cu unul din invadatori.

Antilopa mama isi da seama de situatia in care se afla puiul ei si se repede in apa salvandu-l.

Din nefericire, ea este inhatata de aligatorul sangeros.

Cei doi aventurieri, recupereaza puiul orfan si izgonesc aligatorii in
zona ce le fusese rezervata acestora.

Scurt rezumat 1 – Misiunea spatiala Delta

Intrucat saracia de date in privinta filmului de animatie romanesc
este tot mai evidenta, m-am gandit ca nu ar fi rau sa fac unor filme
realizate de mine, niste foarte scurte prezentari si sa atasez si unele
imagini pentru aducere aminte.
Din nefericire, nici eu nu am imagini din toate filmele pe care le-am
realizat dar oricum sper sa ilustrez cat mai mult din locurile ramase
descoperite la capitolul informatii sau cum sunt exprimate in Wikipedia,
“pagini inexistente”, de exemplu.
Cu acest prilej veti afla ca dupa serialul “Cei trei muschetari” si lung
metrajul “Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”,am mai realizat
inca patru episoade dintr-o continuare a celor doua de mai sus,
intitulata ” Noile aventuri ale muschetarilor “.

Nota.
ROBOTI SI ROBOTIImaginile prezentate fac parte din serialul sau categoria respectiva
dar nu sunt puse in ordinea scurtelor rezumate iar unele episoade
beneficiaza de cateva imagini iar altele nu.

Eu le-am pus pe cele pe care
le-am avut si sper, ca vazandu-le, sa va reaminteasca de filmele
respective.

Misiunea Spatiala Delta

RELICVA W 1RELICVA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O noua aventura a celor doi tineri membrii ai echipajului navei Delta.
De aceasta data tinerii si nava lor sunt blocati, in subteranul unei planete, de o eruptie vulcanica.
Cautand o posibilitate de a se salva, cei doi descopera o imensa nava necunoscuta acoperita de ghiata ca si trupurile extraterestrilor care o conduceau.
Cu ajutorul unei ” masini a timpului “, pe care o gasesc la bordul uriasului OZN si care era inca in stare de functionare, eroii nostri reusesc sa se teleporteze acasa.

RECUPERARE RATATA W 1RECUPERARE RATATA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Nava de cercetari inter-galactice a misiunii spatiale Delta coboara pe o planeta necunoscuta.
Animalele pe care le intalnesc in zona, amintesc de trecutul indepartat al Terrei cand era populata de saurieni.
Cei doi astronauti vor intra in contact cu unele dintre animale si chiar cu un urias Thiranosaurus Rex de care vor scapa cu pretul abandonarii modulului de cercetare.

PLANETA OCEANELOR W 1PLANETA OCEANELOR – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O tornada uriasa atrage nava misiunii spatiale Delta in oceanul fara de sfarsit al unei planete ciudate.
Aventura tinerilor se desfasoara intr-un mediu in care toate elementele ce il compun sunt de dimensiuni uriase.
Dovada ca lucrurile stau chiar asa, este situatia in care nava lor este
” inghitita ” de o Amoeba iar in momentul divizarii acesteia, nava prinsa in zona de separatie este supusa unor presiuni uriase.
Numai curajul si ingeniozitatea celor doi tineri de la bordul navei ii va ajuta sa-si continue calatoria catre alte lumi.

ROBOTI SI ROBOTI1 W 1ROBOTI SI ROBOTI – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Dan se intalneste cu Alma, o reportera de pe planeta Sirius care incerca din toate puterile sa salveze o naveta spatiala dar atat el cat si Oana sunt prinsi de robotii dereglati ai statiei inter-galactice si confundati cu niste surse de energie radioactive.
Doar robotul navei spatiale Delta, solicitat de Dan sa intervina ii va salva din situatia periculoasa in care se gaseau.
Impreuna vor remedia defectiunile navetei si vor putea
pleca apoi spre noi aventuri.

“Soriceii muschetari ” pe Tvr 3

Duminica (15 august a.c.)m-a sunat un prieten;

– Va uitati la TVR3? Sunt muschetarii Dvs.

Spre surprinderea mea desi consultasem programul tv pe toata saptamana, nu am descoperit nici un film romanesc de animatie !!! Dau pe programul recomandat si intr-adevar rula ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”.

Intr-un perfect anonimat si cu o discretie demna de invidiat, filmul romanesc de animatie a vazut lumina micului ecran.

Oamenii animatiei – 21 – Foto

Mihai SampetruDoi animatori care si-au inceput activitatea in studiou cu putin timp inainte de intrarea in productie a filmului Robinson Crusoe.

Mihai Sampetru(Foto 1 ) si Mihai Ratz(Foto 2) s-au intrecut in a fi cat mai prezenti in munca echipei.

 

 

 

 

Avand temperamente diferite, Sampetru cu calmu-i imperturbabil, se Rat Mihaisimtea in mediul sau atunci cand primea spre rezolvare scene cu miscare bogata, cu moliciuni si interpretari in timp ce Ratz, cu inclinatii spre partea tehnica, se specializase in animarea mecanismelor si ori de cate ori era cate o trapa sau un angrenaj de miscat, se oferea primul.

Pasiunea lui extraprofesionala era ceasornicaria iar punctualitatea sa isi avea probabil originile in vreun ceas Doxa sau Anker.

Din nefericire, o boala nemiloasa l-a smuls de langa noi tocmai cand, in plina tinerete fiind, incepuse sa-si asume responsabilitati tot mai mari in lumea atat de diversificata a animatiei.

Oamenii animatiei – 12 – Foto

In SfO parte din tinerii studioului Animafilm intr-o fotografie de grup in fata sediului din Sf. Ioan.
Nu stiau atunci ca peste putin timp cladirea va fi demolata.
Va mai amintiti sobele de teracota? Erau adevarate bijuterii.
Si nu erau doua la fel….

De la stanga la dreapta.
Marin Tarangul (redactor), prietenul tuturor celor impatimiti de animatie, el insusi un impatimit alaturi Viorel Nica, Valentin Cain, Mihai Ratz, Vlad Gheorghiu, Mihai Surubaru si Bujor Stefanescu (pe atunci animatori).

Desene animate – Cum realizam un film de desen animat?

Robinson Crusoe 3Intrucat am observat ca foarte multi dintre cei interesati de filmul de animatie, nu au suficiente informatii despre fluxul tehnologic al acestuia, incerc in cele ce urmeaza sa aduc oarecari lamuriri, fara a intra in detalii si fara pretentia de a fi spus totul.

In acest sens voi vorbi la persoana intai si ma voi referi doar la stilul meu de lucru.

Scenariul si story-board

1 – Pentru inceput aveam nevoie de o idee care sa stea la baza unui scenariu si trebuia sa gasesc musai ceva care pus pe hartie sa trezeasca interesul conducerii studioului.
Cum nu duceam lipsa de idei, iar daca eram intr-o pana de inspiratie si nu puteam apela la portofoliul de scenarii, care de cele mai multe ori se potriveau temperamentului meu ca nuca-n perete, trebuia atunci sa apelez fie la intelepciunea populara fie la sursa inepuizabila din literatura pentru copii si tineret pentru a iesi din impas.
Scenariile mele erau mai mult decupaje scrise decat scenarii literare. Le scriam cat mai sugestiv, fara inflorituri stilistice si fara cuvinte ce nu aveau corespondent vizual in ceeace urma sa pun pe hartie. Era usor de urmarit firul narativ si oricine isi putea imagina cam cum v-a arata pe ecran.
Pana sa ajung cu el in fata consiliului artistic, ma sfatuiam cu redactorul si eliminam sensurile echivoce sau actiunile stufoase care complicau povestea, iar atunci cand eram convinsi ca am rezolvat majoritatea problemelor, redactorul il prezenta conducerii studioului.
Story-boardDaca primeam aprobarea de a intra in productie incepea nebunia crearii personajelor (ma obisnuisem sa le caut deja inca din momentul in care incoltise ideea viitorului film), a realizarii story-board-ului si a lay-out-ului materiale indispensabile activitatilor ulterioare (animatia, filmarea, montajul). In acelasi timp, se desfasura targuiala penibila a intocmirii devizului, moment in care toata functionarimea devenea dintr-odata foarte importanta, fiecare dorind sa taie cate ceva din cele solicitate de regizor.
Story-board-ului (desfasurarea actiunii scenariului in imagini, fiecare reprezentand cate o scena de la primul cadru si pana la ultimul) era una din componentele importante ale filmului de desen animat. Pentru a realiza story-board-ul, trebuia sa ilustrez mici casete la fel ca in revistele de benzi desenate Formatul care imi convenea cel mai mult era de circa 80 mm/60 mm (zona rezervata desenului) si il probasem in timp cu bune rezultate.
Se incercase la un moment dat tipizarea paginilor pentru story-board, dar pana la urma fiecare regizor isi construia propriul format.

Eduard Sasu – un maestru al animatiei romanesti

sasu2Am primit de la Sanda Sasu(nascuta Coada), prin intermediul fostului meu coleg, Bujor Stefanescu, cateva desene cu eroi creati de Edy
(Balanel si Guta), si un articol scris de colegul meu Ion Truica, reputat regizor si scenograf.

Imi face o deosebita placere sa prezint materialele sus amintite tuturor celor interesati de personalitatea celui ce a fost Eduard Sasu.

De asemenea, voi pune pe blog si cateva considerente interesante ale lui Bujor, unul dintre marii animatori contemporani, care a lucrat cu Edy foarte mult timp, pana cand acesta din urma a pus jos creionul dar din nefericire, definitiv si prea devreme.

<<Trecerea timpului sterge din memorie detaliile. Raman doar amintirile esentiale, care nu se pot uita.

Lui Eduard Sasu ii spuneam Edy. Era un impatimit al filmului de animatie.

Traia tot ce facea. Viata sa a fost o daruire permanenta pentru insufletirea desenelor pe care tot el le realiza.

Mereu ingandurat, scump la vorba, vietuia tot timpul in Studioul “Animafilm” din str. Olteni nr.45. Daca nu desena, il intalneam la filmare, atent la fiecare miscare a aparatului de filmat, concentrat asupra actiunii dramatice care se nastea din desene.

Desi avea bine gandit filmul de dinainte, trudea mult la montaj. Nu se multumea cu prima varianta de montaj. Incerca, schimba, cauta maxima

expresivitate cinematografica.

balanel1Avea bunul obicei sa studieze la masa de montaj filmele disneyene sau cele realizate de scoala din Zagreb, la moda in acea vreme.

Acest studiu se simtea in filmele sale, care aveau o naratiune coerenta, cursiva, fireasca si o simplitate care le facea sa ajunga la inima spectatorilor. Era un coleg cu un caracter exemplar, tacut, serios, nebarfitor.

Viata lui se confunda cu a filmelor pe care le imagina.

Apasat de un dosar de cadre “cu probleme”, ii erau interzise plecarile in strainatate. Abia in 1978 primeste viza pentru Sofia. In acelasi an se casatoreste cu o talentata si discreta desenatoare, Sanda Coada.

Indura saracia si frigul din Studioul “Animafilm”. Face greva foamei la serviciu pentru a obtine viza de plecare. In sfarsit in 1981, primeste pasaportul pentru Spania, unde se va face repede remarcat datorita harului si seriozitatii.

In anul 2000 se stinge din viata, lasand in urma sa o opera artistica substantiala, care, datorita calitatilor artistice, merita sa fie reluata pe micul ecran. Analizand rezultatele acestui mare artist, nascut la Husi, la 10 martie 1937, intelegem ca a fost unul dintre cei mai inzestrati realizatori romani in domeniul filmului serial si de protectia muncii.

balanel miaunelO simpla trecere in revista a principalelor succese este edificatoare:

1969 – Diploma de excelenta la Bruxelles pentru filmul Bobul.

1970 – Medalie de aur la Moscova pentru Pataniile lui Guta.

– Premiul II la Bucuresti.

1972 – Medalie de aur la Nis (Iugoslavia) pentru filmul Tractoristul.

1973 – Medalie de argint la Budapesta pentru serialul Guta.

1974 – Premiul special al juriului la Bucuresti pentru Guta laborant.

1975 – Premiul special al juriului la Bucuresti pentru Guta strungar.

1976 – Creaza personajul “Balanel” si obtine premiul II la Festivalul “Cantarea Romaniei”.

Din filmele importante, mentionez: 1970 – Iepurele si broasca testoasa;1971 – Broasca si sobolanul, realizate dupa fabule de La Fontaine, in coproductie cu studioul Edic, din Franta.

*

O activitate prodigioasa, substantiala realizata cu mare arta este mostenirea pe care o lasa Eduard Sasu, cineastul al carui har era dublat mereu de o moralitate exceptionala.

Ion Truica – 2002>>

Comentariul lui Bujor Stefanescu:

guta1Sanda s-a bucurat si s-a emotionat mult cind a aflat de comentarii si mai ales cind le-a citit. I le-am imprimat eu si i le-am dat pentruca ea nu are internet. M-am intilnit cu ea ca sa-mi aduca pozele cu Sasu si cu personajele animate pe care vi le-am trimis la toti,chiar daca articolul aparuse deja in blog.Poate daca ar apare macar pozele cu Balanel si Miaunel si Guta si premiile si medaliile obtinute la festivaluri cu Guta ar fi si mai frumos si interesant pentru toti cei ce citesc si urmaresc blogul.

Cu Mircea fratele lui Sanda cu tot respectul pentru el, nu sint de acord. Este vorba de Sasu Eduard si de meritele lui artistice si nu de viata personala.Ca altfel in afara de Sanda ar trebuii sa vorbim si de mama lui, de fratele si sora lui, de bunica, cumnati si nepoti, prieteni si guta2alte persoane care au avut vreun rol mai apropiat in viata lui. Dar nu e cazul. Fara sa comparam, cind e vorba de Frank Thomas sau alti animatori de la Disney ca sa dam un exemplu la intimplare, comentariile se limiteaza la ei ca artisti, opera lor, arta lor si vreo anecdota legata intotdeauna de munca. Niciodata nu se amesteca, nevasta, pisica sau canarul ce se aflau linga ei cind desenau.

Asta mi-aminteste de o vorba a lui Topescu cind o echipa sportiva romina cistiga in vreo competitie internationala. Spunea ca “sportivii romani au aparat culorile tarii”. Niciodata insa nu l-am auzit cind pierdeau sa spuna ca sportivii “n-au aparat culorile tarii”. Asa ca sa nu amestecam merele cu perele. Daca Sasu nu era artistul genial care a fost, putea Sanda sa faca toate eforturile posibile ca premiile nu se obtineau. Dar asa e lumea. Niciodata nu am inteles de ce nevestii generalului trebuia sa i te adresezi cu Doamna General. Meritele pe campul de lupta sint ale generalului. E o gluma dar cam asa stau lucrurile. Si asta fara sa minimalizez meritul lui Sanda ca persoana si ca sotie….. mai ales ca am stat aici langa ei si am vazut cum au muncit amindoi. Dar repet: E vorba de Sasu si arta lui si nimic altceva. Sper ca am fost clar ca am scris in graba.

Uimitoarele aventuri….

muschetariAcum cateva zile am participat la finalizarea lucrarilor de etalonare ale
materialului ce va sta la baza realizarii DVD-ului pentru filmul de animatie “Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”.
Din acest moment, totul depinde de TVR MEDIA cu care am incheiat
intelegerea privind realizarea si comercializarea filmului sus amintit.
Sper ca acest lucru sa se concretizeze curand.
In asteptare mai sunt si – “Calatoriile lui Pin Pin “, “Robinson Crusoe” si
“Conditia Penelopei” pe care speram sa le putem vedea in toamna acestui an.

Cei ” trei muschetari ” ( II ) – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor

soricel

A fost cel mai vechi proiect al meu dar pe care l-am putut realiza abia in anii ’80. Romanul lui Dumas a fost doar un pretext de aventuri in care, dincolo de conflictul ancestral dintre pisici si soareci, am introdus cateva din intrigile cartii si bineinteles eroii cunoscuti: muschetarii, cardinalul Michellieu, Miau-lady, Rockfort s.a.m.d.

muschetari1

Din motive de vandabilitate,filmele romanesti au fost realizate in proportie de peste 90% fara dialog, serialul “muschetarii” respectand acest deziderat, cuvintele fiind inlocuite cu expresivitatea personajelor dar acest lucru a trebuit sa fie reconsiderat in cazul lung metrajului. Avand deja experienta de la filmul “Robinson Crusoe”, dupa ce am scris dialogurile, am purces la cautarea de actori al caror voci sa puna in valoare, intr-o maniera personala si cu umor, starile conflictuale al eroilor. Am fost un norocos deoarece am beneficiat de o alta echipa de aur iar simpla enumerare a acestor actori sta marturie prizei la public a filmului : Dem Radulescu, Alexandru Arsinel, Anda Calugareanu, Mariana Mihut, Rodica Tapalaga, Mihai Malaimare, Valeria si Virgil Ogasanu, Alexandrina Halic, Brandusa Zaita Silvestru, Genoveva Preda.

pisici

Ca si la inregistrarile precedente, am lasat libertate actorilor in a spune replicile cu cuvintele lor, textul fiind mai mult orientativ iar rezultatul s-a vazut pe masura ce se “incalzeau” si se familiarizau cu personajele. Am putut utiliza astfel chiar si unele comentarii, aparent pe dinafara filmului, actorii traind cu voce tare actiunile eroilor, dand astfel mai multa savoare umorului.

 

uimitoarele aventuri

Hohotele de ras din timpul vizionarilor de mai tarziu mi-au confirmat inca odata ca antrenand actorii in jocul personajelor animate, acestia au intrat cu tot sufletul in lumea copiilor de la 7 la 77 de ani. Asta si urmaream.