Scurt rezumat 5 – Jos Masca, Scoala amorasilor, Orice nas isi are nasul, etc

SCOALA AMORASILOR 1SCOALA AMORASILOR
– Amorasii sunt in plin examen. In functie de rezultatele obtinute, vor fi trimisi pe pamant pentru a-si indeplini unica sarcina ce le revine, aceea de a crea perechi de indragostiti.
Un neastamparat de amoras, recurge la tot felul de glume pe seama celorlati amuzandu-se de fiecare data cand acestia trageau ponoasele.
O executie superficiala si raspunsul gresit al eroului nostru la test, da peste cap intreaga instalatie a examinatoarei.
JOS MASCATotul o ia razna si numai interventia AMOR-SERVICE – ului poate remedia defectiunea.
Dar nazdravanul de amoras nu se lasa si dupa un conflict pe pamant, se
intoarce acasa lamurit ca desi a invatat totul despre tehnica, mecanisme si computere, despre oameni nu stia nimic.

JOS MASCA
– Film de factura politista.
Tom, un soricel politist trebuie sa faca fata observatiilor zilnice ale unui ORICE NASsef mereu nemultumit si sever.
Furtul dintr-o banca il pune pe Tom in stuatia de a urmari si prinde faptasul, dar se confrunta insa cu un hot abil si greu de dovedit.
Hotul poseda doua solutii care-i permit sa devina invizibil sau vizibil doar
cu o picatura din aceste substante.
Tom reuseste sa dejoace planul spargatorului si sa-l captureze.
Spre surprinderea lui Tom, spargatorul nu era altcineva decat seful sau.

ORICE NAS ISI ARE NASUL
– Pornind de la proverbul cunoscut, actiunea filmului se deruleaza in magazinul
FITECINE 4unui motan situat intr-un butoi si un soricel, cumparator serios dar naiv, pe care motanul incearca prin orice mijloace sa-l insele.
Numai ca toate trucurile folosite de motanul escroc se intorc impotriva lui.

AVENTURILE LUI FITECINE
– Fitecine, este un personaj care are ghinionul ca asupra lui sa se abata fara intrerupere o serie de necazuri.
Viata obisnuita ii este presarata cu intamplari care mai de care mai FITECINE W 1aderanjante, majoritatea dintre acestea avand un numitor comun.
Incepatorul.
Acesta, sub scuza lipsei de experienta, ii face viata aproape imposibila lui Fitecine.

MINGIILE DE PING – PONG – episod din serialul ” Gore si Grigore “
– O gaina care clocea, nu observa ca motanul i-a subtilizat un ou pe care l-a inlocuit cu niste mingi de ping-pong.
Cei doi detectivi, Gore si Grigore, descopera faptasul si ca pedeapsa, il silesc sa inghita in loc de oua, mingi de ping-pong.

Scurt rezumat 4 – ROBINSON CRUSOE – primul lung metraj de animatie romanesc

SALVATIROBINSON CRUSOE – primul lung metraj de animatie romanesc
realizat in coproductie cu IFE – ROMA, CORONA CINEMATOGRAFICA – Italia si Studioul Cinematografic ANIMAFILM din Romania.

– Romanul omonim al lui Daniel de Foe, a fost doar un pretext al unor
aventuri prin care a trecut Robinson, dupa esuarea navei GOOD HOPE, surprinsa de o groaznica furtuna.

CAPITAN in FURTUNADupa linistirea stihiilor naturii, Robinson constata ca el si cele cateva animale salvate de pe epava corabiei, sunt singurii supravietuitori ai naufragiului.

Noii sai prieteni, Poll, papagalul capitanului, un betiv notoriu ca si stapanul sau, Daniel, un caine vesnic somnolent si cele doua pisicute, Lap si Lip prinse intr-o idila mai presus de toate necazurile.

Preocupat de viitor, Robinson construieste o pluta si dupa ce o incarca
cu tot ce au putut lua de pe epava, pornesc catre tarmul insulei langa
care esuasera.
Pentru inceput, Robinson ajutat de catre ceilalti mici prieteni, se va ingriji
CONSTRUIREA PALISADEIde construirea unui adapost.
Bucuria terminarii constructiei le este tulburata de un Tam – Tam prevestitor de rele.
Robinson porneste in cercetare si descopera cu groaza un grup de
canibali care se pregateau sa-l sacrifice pe un baietel de aceiasi rasa cu ei.

Robinson va crea o diversiune pentru a putea sa-l salveze pe micul captiv si dupa ce-i pune pe goana pe canibali, hotaraste luarea unor masuri urgente de protectie impotriva unor eventuali nepoftiti.

Casa va fi inconjurata de un gard inalt la a carui constructie vor participa cu totii.

Salvarea lui Vineri din mainile canibalilor lui Bongo – Bongo, va declansa VINERI la cazannenumarate atacuri din partea acestora, evidentiind inventivitatea si curajul micului grup in fata violentei atacatorilor.

Filmul a beneficiat de vocile de exceptie ale unor actori deosebiti.

Anda Calugareanu ( Vineri ), Nucu Paunescu ( Bongo – Bongo ), Horia
Caciulescu ( Poll ), Ion Caramitru ( Robinson ), Alexandrina Halic ( Lap ), ATAC NOCTURN 1Louisa Derderian ( Lip ), Mircea Basta ( Daniel ), Simion Valeriu
( Bucatarul si diversi canibali ).

Filmul a rulat si in varianta italiana, ” Il racconto della giungla “.

 

 

Pe un DVd in limba spaniola descrierea filmului ar fi cam asa:

BONGO BONGO ARCAS““El Barco donde viaja nuestro joven amigo Robinson se hunde en el oceano. El joven es arrastrado por la corriente hasta la playa. Al despertar descubre que los restos del barco donde viajaba tambien fueron arrastrados cerca de el. En el barco descubre que tambien se salvaron algunos simpaticos personajes: un loro charlatan, dos gatos y un perro holgazan. Juntos llevan algunos objetos del barco y en la isla empiezan a construir una casa para protegerse.”

Película que adapta muy libremente la obra de Daniel Dafoe: Robinson Crusoe.
CONFUZIE AMETITOAREDestinada principalmente al público infantil con la introducción de todo tipo de animales parlantes (un loro, un perro y dos gatos) que también sobreviven al naufragio y que colaborarán con Robinson Crusoe en las tareas de construcción y mantenimiento de su nuevo hogar en la isla desierta… bueno, desierta hasta que llegan unos nativos caníbales de alguna otra isla de alrededor, a los que les da por cocinar sus menús allí. Nuestros protagonistas, salvarán de ser el plato principal a un joven (Viernes, por PESCE STREGAsupuesto) y posteriormente tendrán que luchar en más de una ocasión contra esos caníbales a los que parece no haber gustado demasiado que les robasen la comida…

Una obra algo justita que no llega al nivel de calidad de las superproducciones de la animación, aunque tampoco creo que lo pretendiesen.

Curiosamente, a pesar de ir destinada al público infantil, en la película TAM - TAMtienen bastante protagonismo el alcoholismo del loro o el uso de las armas de fuego… supongo que en los años 70, a los niños se nos explicaba lo que era bueno y lo que era malo en lugar de obviarlo como sucede a día de hoy.

Lo mejor de esta cinta podrían ser algunos momentos “imposibles” como el salir agua de un cuadro marítimo, un pez sierra-eléctrica, antorchas con interruptor, un mechero algo curioso… y también sería destacable el doblaje castellano, siendo muy gracioso el original “idioma” de la población indígena. (calros, además, seguro que tu reconocerías enseguida al menos a la dobladora de Robinson Crusoe o al doblador del loro, yo soy algo desastre para esos temas…)

Scurt rezumat 3 – Cei trei muschetari – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor

muschetari1COMPLOTUL – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Mereu gata sa creeze conflicte intre cei din jur, Miaulady subtilizeaza un medalion pe care Rexy il primise in dar din partea lui Rex si-l face sa ajunga la dulaul Buck, cu speranta ca-l va face gelos pe Rex si acest lucru va declansa noi conflicte intre prietenii muschetarilor.
D’Artagnan intervine si face ca planul, ce parea fara cusur al lui Miaulady, sa esueze.
Pedepsirea vinovatului nu intarzie sa apara.

MIAULADY – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Cardinalul Michelieu si nelipsita din intrigile ce se tes in film, Miaulady, pun la cale intemnitarea lui D’Artagnan si dejucarea intentiilor muschetarilor. Dar cum socoteala de acasa nu se TRAPA CASTELULUIpotriveste cu cea din targ, ajutorul primit de D’Artagnan din partea noilor sai prieteni, Puf, un catelus jucaus si a mamei acestuia Rexy, va schimba complet firul evenimentelor pregatit de Miaulady, care va primi si o severa corectie pentru comportamentul sau.

LUPTA NAVALA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Navele motanilor, incarcate cu bunatati ies in larg. Una dintre acestea este condusa de Rockfort iar la bordul celeilalte se afla Cardinalul, Miaulady si ostaticul lor Puf, rapit pentru a fi folosit la schimb cu muschetarii.
D’Artagnan si Rex, tatal lui Puf, ajunsi pe nave, inlocuiesc marele pavoaz al navelor cu steagurile piratilor cu simbolul cunoscut, craniul si cele doua oase albe pe fond negru.
!!MINGIILE DE TENISConfuzia care se creeaza, ii determina pe comandantii celor doua nave sa declanseze o adevarata batalie, cu convingerea ca nava pe care o au in fata este o nava pirat care-i ataca. Pe fondul luptei care continua, Puf este salvat si se alatura prietenilor sai.
Cele doua nave aflate in conflict, incep sa se scufunde spre disperarea
pisicilor care cu totii stim cat de mult iubesc apa.

COMPROMISI – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Mialady care nu duce lipsa de idei cand e vorba de planuri diabolice, reuseste sa indeparteze familia Rex, Rexy si Puf, pentru a-i compromite pe muschetari.
Cu un cleste special care imita muscatura unui soarece, ” musca ” din toate bunatatile aflate in camara apoi ii paraste pe soricei lui Rex pentru dezastrul produs.
Rex este pacalit cu trucul folosit de Miaulady, dar nu si Rexy, care descopera adevarul.
Totul era pregatit si motanii asteptau sa le pice muschetarii plocon.
Desene animateNumai ca in locul lor se pomenesc chiar cu Rex care nu le ramane dator pentru acuzatile nefondate formulate la adresa soriceilor.

ASEDIUL – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Motanii, avandu-i in frunte pe Miaulady si pe Cardinal, ii urmaresc pe muschetari pana la o fortareata abandonata in care acestia din urma isi gasesc refugiul.
In timpul asediului, Cardinalul hotaraste sa arunce constructia in aer cu soricei cu tot.
Ingeniozitatea soriceilor anihileaza efectele unei asemenea actiuni, salvandu-se in ultima clipa cu ajutorul unui deltaplan.
Cardinalul isi varsa necazul pe Rockfort, gasit singurul vinovat al acestui esec.

ADVERSARII – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Este filmul de inceput al serialului, cand spectatorii vor face cunostiinta cu cei ce se vor confrunta de-a lungul celorlalte episoade. Conflictul etern dintre cele doua neamuri;
MUSCHETARII LA HANcel pisicesc si cel soricesc au pentru inceput ca protagonisti pe cei trei soricei( ce vor deveni muschetari ).
Motanii dau lovitura la o mezelarie, spre disperarea patronului care este silit sa ia masuri pentru a-si proteja magazinul, aducand o familie de caini.
Soriceii vor colabora cu acestia din urma, ajutandu-i sa-i puna pe fuga pe spargatori.

LECTURA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– In timpul altercatiei din biblioteca intre un motan si cei trei soricei, acestia sunt ajunsi din urma de o carte rostogolita de pe o polita.
Cartea, intocmai ca un faras, ii “culege” pe cei trei si dispare cu ei intr-o alta incapere.
CARDINAL CITINDDupa ce lucrurile se linistesc, soriceii descopera ” Cei trei muschetari “, romanul lui Al. Dumas si curiosi incep sa-l citeasca. Asa le vine ideea de a deveni muschetari.
Zis si facut. Ca prin minune, soriceii, se metamorfozeaza in muschetari si-l pun pe fuga pe motanul agresor, surprins de aparitia acestora.

PRADATI – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Dandu-si seama ca totul li se trage de la romanul pe care-l citeau soriceii, capetenia motanilor hataraste se intre in posesia sursei de REX SI PLANULinspiratie a celor trei muschetari, si-i ordona unui motan cu un opercul, ( Rockfort, de mai tarziu ) sa fure cartea.
Odata intrati in posesia cartii, motanii vor intra si in pielea noilor personaje.
Capetenia lor va deveni ” Cardinalul Michelieu “, motanul cu opercul va fi aghiotantul si omul de incredere al cardinalului iar ceilalti garzile.

INTALNIREA – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Un soricel, insetat si obosit, nestiind de transformarile suferite de motani si soricei, se trezeste agresat de doi motani imbracati ciudat. Urmarirea care se declanseaza, atrage atentia muschetarilor care reusesc sa-l ASEDIUL 2salveze pe noul venit.
Echipat intocmai ca si ceilalti, D’Artagnan (acesta va fi numele noului muschetar), depune juramantul de credinta si se implica in bataia generala care se va declansa imediat cu garzile cardinalului.

SOMN AGITAT – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– D’Artagnan este invitat de noii sai prieteni, sa-si petreaca noaptea in locuinta lor.
Va fi o noapte agitata datorita repetatelor incercari ale motanilor de a-i captura.
CAPCANECasa muschetarilor, dotata cu numeroase mecanisme, face imposibila orice incercare a garzilor cardinalului de a-si duce la bun sfarsit atacul.

DILEME – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Satul de numeroasele esecuri pe care le-a avut, Cardinalul, vrea sa renunte la aceasta lupta permanenta cu muschetarii.
Incepe chiar sa-si faca bagajele dorind sa plece.
Prin fata ochilor se perinda, intr-o suita de flash-back-uri, toate actiunile in care motanii s-au intors cu coada intre picioare din confruntarile cu micii soricei.
CARDINAL ATACATDar ca totdeauna, Miaulady, are argumente si planuri noi cu care motanii sa-si ia revansa in fata muschetarilor.

CAPCANE – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Miaulady isi propune sa captureze si sa-i faca inofensivi pe muschetari.
Apeland la un fals semnal de ajutor, lansat ca din partea lui Puf,
muschetarii sunt atrasi intr-o capcana si facuti prizonieri.
D’Artagnan intuieste capcana intinsa de Miaulady si dupa ce neutralizeaza interventia lui Rockfort, isi elibereaza prietenii si impreuna cu acestia pregatesc la randul lor pedepsirea motanilor.

SANTAJ – episod din serialul ” Cei trei muschetari “
– Miaulady impreuna cu cardinalul Michelieu il rapesc intr-o noapte pe Puf iar in schimbul lui cer o rascumparare imposibil de acceptat.
Este de fapt un troc. Il ofereau pe Puf la schimb cu D’Artagnan.
D’Artagnan se ofera la schimb, dar in litiera in care ar fi trebuit sa fie Puf, erau doar niste bolovani.

Scurt rezumat 3 – Greierele si furnica, Stejarul si trestia si Iepurii si broastele

GREIERELE SI FURNICA1GREIERELE SI FURNICA ( in original LA CIGALE ET LA FOURMI )
Dupa fabula cu acelasi nume de La Fontaine.
In traducere ” Greieroaica si furnica “, realizat in colaborare cu firma
EDIC – din Paris – Franta.

Filmul urmareste firul fabulei,avand ca protagonisti eroii cunoscuti.

Viata de zi cu zi a personajelor se desfasoara in doua planuri distincte;
furnica preocupata de grijile inerente pe care le presupune viata intr-o
colectivitate (procurarea alimentelor, hranirea si grija pentru viitorul tinerelor vlastare, conservarea hranei pentru iarna care urmeaza, etc.) pe de o parte si viata lipsita de GREIERELE SI FURNICA 2grija zilei de maine a greieroaicei, preocupata mai mult de muzica si de aspectul personal decat de perspectiva unei vieti linistite si lipsite de griji, pe de alta parte.
Actiunea filmului se deruleaza pe parcursul celor patru anotimpuri iar
finalul este acelasi din fabula.
In plina iarna, furnica refuza s-o ajute cu alimente pe cea care tot anul a ignorat activitatea sustinuta a micii gospodine, preferand
sa cante si sa se distreze.

STEJARUL SI TRESTIA
STEJARUL SI TRESTIADupa o fabula de La Fontaine.
Film realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.

Povestea se deruleaza la marginea unui lac intre cateva personaje importante in morala fabulei, un stejar ursuz si plin de el, cateva trestii si vantul.

Conflictul intre stejarul infumurat si vantul ce se va transforma intr- un adevarat uragan se declansaza odata cu agresarea Zefirului de catre trufasul arbore.
Finalul imprevizibil pana aproape de final, il va gasi pe cel ” cu fruntea-n alte sfere ” doborat peste cateva trestii ce cautasera adapost langa el.

IEPURII SI BROASTELE
Dupa o fabula de La Fontaine.

IEPURII SI BROASTELEFilm realizat in colaborare cu firma EDIC – din Paris – Franta.
– Filmul relateaza despre viata plina de spaime a unei familii de iepuri.
Teama proverbiala a iepurilor este punctata de evenimente ce sunt declansate fie de fenomene naturale, fulgere, tunete si chiar de propria umbra.
Capul familiei, disperat de propriile-i spaime, are in finalul filmului satisfactia ca nu este chiar singurul care se teme.
Descopera cu surprindere si satisfactie, in acelasi timp, ca si el poate speria pe altii.

Scurt rezumat 2 – Aventuri submarine

Imaginile prezentate fac parte din serial dar nu sunt puse in ordine.

Avarie la babord 1aAVARIE LA BABORD – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Un viraj gresit al navei si o deteriorare a turbinei au fost suficiente pentru a creia noi probleme celor doi copii.

Amphioxus, pestele robot si un nou prieten al echipajului, un delfin, ii vor !!!EPAVA,MURENA Wajuta pe tinerii exploratori ai adancurilor sa iasa din aceasta situatie.

 

VARANUL – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Nava micilor aventurieri ajunge la o insula pe care traiau linistite o multime de broaste testoase.

VARANUL Viata si linistea acestora este insa tulburata de aparitia unui monstru feroce, un varan urias.

Copiii sar in ajutorul broastelor si impreuna vor pune pe fuga bestia.
Pe insula totul revine la normal.

 

EPAVA – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Cei doi copii continua aventura lor de descoperire a misterelor lumii acvatice, prilej cu care fac o descoperire de senzatie.

EPAVA,PERICOLE W Epava destul de bine conservata a unei corabii.

Porniti in cercetarea acesteia, cei doi trec printr-o serie de pericole, atacul unui sarpe de mare, prabusirea unei vergi peste micuta cercetatoare si culminand cu atacul unei pisici de mare.

Cu ajutorul lui Amphioxus, pestele robot, cei doi reusesc sa se salveze in IN EPAVA W ultima clipa si sa se refugieze in propria nava in timp ce epava se surpa intr-un nor de nisip si sedimente.

PANA DE ENERGIE – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Dorind sa experimenteze pestele robot construit de ei si programat sa efectueze cercetari submarine, cei doi copii trec prin noi aventuri.

O avarie opreste motorul navei si provoaca o pana de energie.
Incercand sa remedieze defectiunea, cei doi sunt panditi la tot pasul de diferite pericole.


SPAIMA ALIGATORILOR W Lipsa oxigenului si aparitia unui rechin fac tot mai riscanta interventia celor doi.

Beneficiaza insa si de ajutorul unui delfin si chiar al unui peste fierastrau care vor zadarnici intentiile pradatorului.

In final, un peste electric le va furniza energia necesara
pentru a porni spre noi aventuri.

ALIGATORII – episod din serialul ” Aventuri submarine “

– Intr-o rezervatie, harjoana unor aligatori pune in miscare mecanismul
portii – ecluza care delimita arealul acestora de zona ierbivorelor.
!!ALIGATOR+ANTILOPA W Odata deschisa, aligatorii navalesc in spatiul rezervat antilopelor si
gazelelor.

Puiul unei antilope, neintuind pericolul, intra intr-un joc
riscant cu unul din invadatori.

Antilopa mama isi da seama de situatia in care se afla puiul ei si se repede in apa salvandu-l.

Din nefericire, ea este inhatata de aligatorul sangeros.

Cei doi aventurieri, recupereaza puiul orfan si izgonesc aligatorii in
zona ce le fusese rezervata acestora.

Scurt rezumat 1 – Misiunea spatiala Delta

Intrucat saracia de date in privinta filmului de animatie romanesc
este tot mai evidenta, m-am gandit ca nu ar fi rau sa fac unor filme
realizate de mine, niste foarte scurte prezentari si sa atasez si unele
imagini pentru aducere aminte.
Din nefericire, nici eu nu am imagini din toate filmele pe care le-am
realizat dar oricum sper sa ilustrez cat mai mult din locurile ramase
descoperite la capitolul informatii sau cum sunt exprimate in Wikipedia,
“pagini inexistente”, de exemplu.
Cu acest prilej veti afla ca dupa serialul “Cei trei muschetari” si lung
metrajul “Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”,am mai realizat
inca patru episoade dintr-o continuare a celor doua de mai sus,
intitulata ” Noile aventuri ale muschetarilor “.

Nota.
ROBOTI SI ROBOTIImaginile prezentate fac parte din serialul sau categoria respectiva
dar nu sunt puse in ordinea scurtelor rezumate iar unele episoade
beneficiaza de cateva imagini iar altele nu.

Eu le-am pus pe cele pe care
le-am avut si sper, ca vazandu-le, sa va reaminteasca de filmele
respective.

Misiunea Spatiala Delta

RELICVA W 1RELICVA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O noua aventura a celor doi tineri membrii ai echipajului navei Delta.
De aceasta data tinerii si nava lor sunt blocati, in subteranul unei planete, de o eruptie vulcanica.
Cautand o posibilitate de a se salva, cei doi descopera o imensa nava necunoscuta acoperita de ghiata ca si trupurile extraterestrilor care o conduceau.
Cu ajutorul unei ” masini a timpului “, pe care o gasesc la bordul uriasului OZN si care era inca in stare de functionare, eroii nostri reusesc sa se teleporteze acasa.

RECUPERARE RATATA W 1RECUPERARE RATATA – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Nava de cercetari inter-galactice a misiunii spatiale Delta coboara pe o planeta necunoscuta.
Animalele pe care le intalnesc in zona, amintesc de trecutul indepartat al Terrei cand era populata de saurieni.
Cei doi astronauti vor intra in contact cu unele dintre animale si chiar cu un urias Thiranosaurus Rex de care vor scapa cu pretul abandonarii modulului de cercetare.

PLANETA OCEANELOR W 1PLANETA OCEANELOR – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– O tornada uriasa atrage nava misiunii spatiale Delta in oceanul fara de sfarsit al unei planete ciudate.
Aventura tinerilor se desfasoara intr-un mediu in care toate elementele ce il compun sunt de dimensiuni uriase.
Dovada ca lucrurile stau chiar asa, este situatia in care nava lor este
” inghitita ” de o Amoeba iar in momentul divizarii acesteia, nava prinsa in zona de separatie este supusa unor presiuni uriase.
Numai curajul si ingeniozitatea celor doi tineri de la bordul navei ii va ajuta sa-si continue calatoria catre alte lumi.

ROBOTI SI ROBOTI1 W 1ROBOTI SI ROBOTI – episod din serialul ” Misiunea spatiala Delta “

– Dan se intalneste cu Alma, o reportera de pe planeta Sirius care incerca din toate puterile sa salveze o naveta spatiala dar atat el cat si Oana sunt prinsi de robotii dereglati ai statiei inter-galactice si confundati cu niste surse de energie radioactive.
Doar robotul navei spatiale Delta, solicitat de Dan sa intervina ii va salva din situatia periculoasa in care se gaseau.
Impreuna vor remedia defectiunile navetei si vor putea
pleca apoi spre noi aventuri.

“Soriceii muschetari ” pe Tvr 3

Duminica (15 august a.c.)m-a sunat un prieten;

– Va uitati la TVR3? Sunt muschetarii Dvs.

Spre surprinderea mea desi consultasem programul tv pe toata saptamana, nu am descoperit nici un film romanesc de animatie !!! Dau pe programul recomandat si intr-adevar rula ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”.

Intr-un perfect anonimat si cu o discretie demna de invidiat, filmul romanesc de animatie a vazut lumina micului ecran.

Oamenii animatiei – 21 – Foto

Mihai SampetruDoi animatori care si-au inceput activitatea in studiou cu putin timp inainte de intrarea in productie a filmului Robinson Crusoe.

Mihai Sampetru(Foto 1 ) si Mihai Ratz(Foto 2) s-au intrecut in a fi cat mai prezenti in munca echipei.

 

 

 

 

Avand temperamente diferite, Sampetru cu calmu-i imperturbabil, se Rat Mihaisimtea in mediul sau atunci cand primea spre rezolvare scene cu miscare bogata, cu moliciuni si interpretari in timp ce Ratz, cu inclinatii spre partea tehnica, se specializase in animarea mecanismelor si ori de cate ori era cate o trapa sau un angrenaj de miscat, se oferea primul.

Pasiunea lui extraprofesionala era ceasornicaria iar punctualitatea sa isi avea probabil originile in vreun ceas Doxa sau Anker.

Din nefericire, o boala nemiloasa l-a smuls de langa noi tocmai cand, in plina tinerete fiind, incepuse sa-si asume responsabilitati tot mai mari in lumea atat de diversificata a animatiei.

Oamenii animatiei – 12 – Foto

In SfO parte din tinerii studioului Animafilm intr-o fotografie de grup in fata sediului din Sf. Ioan.
Nu stiau atunci ca peste putin timp cladirea va fi demolata.
Va mai amintiti sobele de teracota? Erau adevarate bijuterii.
Si nu erau doua la fel….

De la stanga la dreapta.
Marin Tarangul (redactor), prietenul tuturor celor impatimiti de animatie, el insusi un impatimit alaturi Viorel Nica, Valentin Cain, Mihai Ratz, Vlad Gheorghiu, Mihai Surubaru si Bujor Stefanescu (pe atunci animatori).

Desene animate – Cum realizam un film de desen animat?

Robinson Crusoe 3Intrucat am observat ca foarte multi dintre cei interesati de filmul de animatie, nu au suficiente informatii despre fluxul tehnologic al acestuia, incerc in cele ce urmeaza sa aduc oarecari lamuriri, fara a intra in detalii si fara pretentia de a fi spus totul.

In acest sens voi vorbi la persoana intai si ma voi referi doar la stilul meu de lucru.

Scenariul si story-board

1 – Pentru inceput aveam nevoie de o idee care sa stea la baza unui scenariu si trebuia sa gasesc musai ceva care pus pe hartie sa trezeasca interesul conducerii studioului.
Cum nu duceam lipsa de idei, iar daca eram intr-o pana de inspiratie si nu puteam apela la portofoliul de scenarii, care de cele mai multe ori se potriveau temperamentului meu ca nuca-n perete, trebuia atunci sa apelez fie la intelepciunea populara fie la sursa inepuizabila din literatura pentru copii si tineret pentru a iesi din impas.
Scenariile mele erau mai mult decupaje scrise decat scenarii literare. Le scriam cat mai sugestiv, fara inflorituri stilistice si fara cuvinte ce nu aveau corespondent vizual in ceeace urma sa pun pe hartie. Era usor de urmarit firul narativ si oricine isi putea imagina cam cum v-a arata pe ecran.
Pana sa ajung cu el in fata consiliului artistic, ma sfatuiam cu redactorul si eliminam sensurile echivoce sau actiunile stufoase care complicau povestea, iar atunci cand eram convinsi ca am rezolvat majoritatea problemelor, redactorul il prezenta conducerii studioului.
Story-boardDaca primeam aprobarea de a intra in productie incepea nebunia crearii personajelor (ma obisnuisem sa le caut deja inca din momentul in care incoltise ideea viitorului film), a realizarii story-board-ului si a lay-out-ului materiale indispensabile activitatilor ulterioare (animatia, filmarea, montajul). In acelasi timp, se desfasura targuiala penibila a intocmirii devizului, moment in care toata functionarimea devenea dintr-odata foarte importanta, fiecare dorind sa taie cate ceva din cele solicitate de regizor.
Story-board-ului (desfasurarea actiunii scenariului in imagini, fiecare reprezentand cate o scena de la primul cadru si pana la ultimul) era una din componentele importante ale filmului de desen animat. Pentru a realiza story-board-ul, trebuia sa ilustrez mici casete la fel ca in revistele de benzi desenate Formatul care imi convenea cel mai mult era de circa 80 mm/60 mm (zona rezervata desenului) si il probasem in timp cu bune rezultate.
Se incercase la un moment dat tipizarea paginilor pentru story-board, dar pana la urma fiecare regizor isi construia propriul format.