Month: May 2012

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 4

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE
A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Azi am postat doua personaje cunoscute, Balanel si Miaunel.
Eroii indragiti ai filmului de animatie romanesc se bucura de observatiile argumentate ale lui Grigore Traian Pop, unul dintre redactorii serialului.

 

BALANEL si MIAUNEL

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 27

” Sa decupam dupa pointille “

In zilele noastre adevaratii prieteni ai artelor vor fi poate surprinsi de destinul modest al cinematografului de animatie, care nu suporta comparatie nici cu imperialul sau frate, cinematograful cu filmari reale, nici cu tabloul teoretic al posibilitatilor pe care ar trebui sa le activeze procedeul imagine cu imagine.
Bineinteles, ansamblul simbolic al epocii noastre este dominat de forme ale imagisticii imitative ( cinematograful si televiziunea ) care, cu o forta de expansiune aproape fatala, se bucura de o favoare generala, raspandind mitul director al realismului integral.
Trebuie sa ne tragem concluziile.
Artele de imitatie fotocinematografice si fotoelectronice apar astazi ca cele mai puternice mijloace de celebrare si de exprimare a acelor enigme incoercibile pe care permanenta devenire si intindere se impun omului. Imbatranirea filmelor, moartea vedetelor, cultul permanent al tineretii corpului confirma mereu aceasta fascinanta si prioritara adecvare a cinematografului cu filmari reale, la expresia populara a simbolurilor vitalului si perisabilului. Si nu se poate disimula ca cinematograful de animatie este fortamente o arta ornamentala, carolingiana, care nu cauta sa urmeze fluxul vietii, sa-l cristalizeze si sa-l contrarieze, opunandu-se astfel tendintelor imagisticii fotografice in miscare.
Trebuie sa credem ca pentru a primi mai firesc valorile depasite sau premature ale animatiei, va fi necesara aparitia unei civilizatii mai putin hipnotizata de tehnicile dominante ale mijloacelor de informatie, si mai constienta de calitatile sale.
In aceasta fericita varsta a tuturor imaginilor posibile, puterea animatorilor capabili sa exprime gandirea umana direct, in imagini dinamice, va fi din nou apreciata.
Bineinteles, cand satelitii de comunicatie vor ajunge sa functioneze cu un scop, cand problema circulatiei planetare a imaginilor si a sunetului se va apropia prin forta lucrurilor de rezolvare, toata lumea va putea sa priceapa spre ce ne indreptam. Dar inca de pe acum, in timp ce se modifica gradul de raritate al produselor consumate, dezvoltarea publicitatii si a filmului functional, precum si utilizarea pe care acest tip de filme o dau animatiei, ne dau o idee asupra directiei de urmat.
Un duel s-a angajat intre imagine si scris, sau mai precis intre imagistica electronica si vechile forme de imprimerie tipografica si fotografica.
Sa nu ne lansam in pronosticuri, chiar daca suntem tentati sa o facem.
Pariurile sunt deschise. Viitorul va alege, pentru animatie, intre KATASTROPH si ANABASE, intre un viitor industrial, reinnoirea unei mari arte individuale sau dricul saracilor.*
_ OOO _

* Cu acest ultim fragment inchei expunerea articolului publicat in
CAIETUL DE DOCUMENTARE CINEMATOGRAFICA din 1966 avand titlul; ” 1965 – Situatia actuala a filmului de animatie ” – autor A. Martin.

Animatia romaneasca din nou in berna – Tatiana Apahidean ne-a parasit si ea

 

Tot mai putini ……

Alta personalitate a filmului de animatie romanesc ne-a parasit.


Tatiana

Discreta, trista si grabita, parca gonita de ploaia care nu mai inceteaza, TATIANA APAHIDEAN, draga noastra Taniusa, a plecat sa se intalneasca in cer, cu Luminita Cazacu si cu toti marii nostri disparuti….
 
 
Dumnezeu s-o odihneasca.
 
 

Inmormantarea va avea loc la Cimitirul Bellu – ortodox , luni 21 mai, ora 12:00.

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 3

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Astazi este randul neastamparatei Woody, ciocanitoarea, pentru a fi
postata.

WOODY ciocanitoarea

– ” ANIMA – ANIMAE ” – 26

” Animatia si legile formei ”
– Continuare –

Ecranul de ace al lui Alexeieff poate fi considerat ca primul sistem de creare mecanica a imaginilor manevrabile, reducand imaginea la un sistem de puncte, comparabile sistemului cliseelor simili remodelabile la infinit. Tocmai din aceasta manipulare a formelor celor mai simple (punct, linie, cerc etc.) si a configuratiilor elementare pe care acestea le determina, se poate degaja ceea ce este mecanizabil in generarea formelor si a figurilor.
Dupa numeroase productii experimentale ce pun in miscare forme pure pe gustul cercetatorilor de pe Coasta de Vest ( Jordan Belson, Hy Hirsch etc. ) este interesant sa regasim la John si James Whitney aceeasi tendinta a animatorilor de a incepe studiul in special de la pete si puncte, fiind absolut constienti de analogia acestor figuri cu conceptul de punct in similigravura si in televiziune ( YANTRA /1960/ de James Whitney ).
In CATALOG /1961/, John Whitney ne propune o prodigioasa serie de
rezultate care constituie de asemenea mari orientari, caracterizand categorii fotocinematice ce pot fi asemanate cu experientele lui Alexeieff
( controlul duratelor, al similitudinilor si al orientarilor, in luarea de vederi a miscarii pendulare ).
Aceste roiuri divergente, aceste multiplicari decalate ale aceluiasi semn, aceste creari de forme prin repetarea, prin suprapunerea unui semn generator, expunerile intermitente, proiectarea unor organizari regulate de semne identice pe suprafete complexe, presupun o reflexie fotomecanica indispensabila.
Acum, cand cuvenita constatare a analogiei profunde dintre muzica si
matematici a dirijat pe specialistii teoriilor informarii catre studiul structurii si al compozitiei muzicale, dispunand pentru aceasta de magnificele ordinatoare digitale, bine este ca nu au fost complet abandonate problemele imaginii si ca pe un aparataj intamplator, cativa cineasti de animatie incearca experiente novatoare, servind cu multa utilitate, dupa cum vom vedea mai tarziu, stiintele incerte.

– Va urma –

 

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE 2

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.
– Continuare –

Azi Donald Duck. Despre indragitul personaj aprecierile Danei Duma
creioneaza cu profesionalism rolul acestuia in panoplia de eroi de
prima marime in lumea desenului animat.

DONALD ratoiul

– Continuare –
– ” ANIMA – ANIMAE ” – 25

” Animatia si legile formei “

Cautarea lizibilitatii maxime si a celei mai bune economii functionale incita creatori ca Saul Bass sa mearga mai departe decat a pune in relatie niste forme pure cu un dinamism muzical, asa cum fac, cu o indrazneala mai mica de cat se presupune, partizanii filmului “experimental” abstract.
Genericele lui Saul Bass incep sa jongleze constient si savant cu legile formei, utilizand semne foarte simple ca punctele, liniile paralele sau concurente. Len Lye si McLaren pun in discutie suporturile formelor, asa cum au facut psihologii de la Gestalt.
Quincunx-urile – asamblarea de obiecte dispuse cate cinci; patru in careu in dreptunghi sau in romb si unul la mijloc – cu semne frematatoare ale lui Len Lye ( puncte, bastonase sau boabe de cafea ), critica procesele de excitatie si reactie retiniana, bazandu-si forta vizuala pe regularitatea, pe simetria sau pe pregnanta formelor, rasturnand toate fenomenele de segregare, de reunire care permit gruparea sau distingerea formelor si ideogramelor.
Freneziei unui Len Lye par a i se opune modurile mistice si ascetice de reductie pe care le prefera McLaren actualmente pentru semnele sale extrem de simple, ale caror comportamente limitate se dezvolta misterios pe calmul vid al culorilor pure, pale, in variatie imperceptibila, obtinute prin copiere cu filtre colorate.
In LINII VERTICALE si LINII ORIZONTALE cateva linii se incrucisaza incet, se amesteca se determina un spatiu, generandu-se in zone de
vid orbitor.
Cu MOSAIC /1965/ incrucisand elementele a doua filme precedente, McLaren obtine un quincunx de puncte care se grupeaza, se indeparteaza, se atrag cu o spontaneitate colectiva sesizanta care aminteste viata imprevizibila a elementelor individualiste din PUNCTE si BUCLE.
Astfel, jongland cu insesi modelele perceptiei, ale miscarii si ale formelor, animatia pune in evidenta contributia inimitabila a cinematografului la controlul, critica si transportul informatiei vizuale.
Asteptam ca extinderea necrutatoare a electronicii, careia ii datoram o noua revolutie industriala, sa invalideze toate sistemele actuale de difuzare si sa aduca modificari esentiale in productia imaginilor.
Pana atunci, aceste moduri de control asupra semnelor simple ne fac
sa intrevedem perspectiva unor cercetari cu privire la acele neverosimile masini de fabricat imagini.
Si aici, prin conditiile sale speciale de creatie manuala si sintetica, cinematograful de animatie va preceda imagistica realista in domeniul imaginilor automatice, asa cum a beneficiat mai repede si de sunet si culoare.

– Va urma –

ANIMATIE – MICA ENCICLOPEDIE de PERSONAJE CELEBRE

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “.

Dupa epuizarea BENZILOR DESENATE aparute in almanah, a venit timpul postarii eroilor care au facut istorie din cea de-a 7-a arta bis, ANIMATIA.
Voi incepe azi postarea catorva eroi prezentati in almanahul sus-numit si care s-au impus de-alungul timpului in filmele tuturor varstelor.
Am selectat din cele prezentate in “Almanah”,doar cele mai cunoscute personaje, renuntand la altele ce nu corespundeau fie ca desen – cazul lui Tom si Jerry – fie nu erau chiar atat de celebre pe cat au vrut
autorii.
Un personaj foarte cunoscut dar care a lipsit din panoplia eroilor a fost Mihaela si mi s-a parut o omisiune regretabila. Apar in schimb Dixy si Doby, doua personaje cu care s-au realizat doua sau trei scurt metraje.
Fara a minimaliza efortul de lansare pe orbita cinematografului mondial a eroilor de-acum celebri, voi posta un numar redus de personaje dar toate figurand la loc de cinste pe panoul de onoare al animatiei de pretutindeni.
Azi, OMULETUL lui Gopo.
Prezentarea fiind facuta chiar de Gopo, creatorul personajului cu adevarat celebru, orice cuvinte in plus sunt de prisos.

 

GOPO, OMULETUL

– ” ANIMA – ANIMAE ” – 24

” Refuzul de a imita ”
– Continuare –

Istoria artei nu s-ar putea desfasura fara socuri si renegari. Teoretic, acest dispret pentru formele plastice si semnificative obisnuite, acest abandon al oricarui umor, al oricarei structuri lirice, pare sa ascunda proiectul inca neprecizat, pentru un cinematograf nonreprezentativ, in cautarea personalizarii si a sugerarii.
Breer nu este primul realizator care ocoleste pantele aglomerate ale animatiei literare, satirice, coregrafice, muzicaliste si cutumiere.
De la Eggeling, Ruttman si chiar Disney din FANTASIA, am asistat la multe tentative de creare a unei ritmici pure de forme si de linii. Dar aceasta vointa antinaturalista de a prelua fortele muzicii spre a le trece imaginii, are drept urmare repunerea in discutie a problemei expresiei cinematografice si a utilizarilor curente date sistemului sau de constructie imagine cu imagine.
Remarcabilele cataloage de forme de care dispune Piotr Kamler nu reusesc sa integreze muzica pe care o doreste sa o ilustreze, nici macar intr-un film ca IARNA sau GALAXIE si cel mai bun film al sau, AMORUL /1964/, este anecdotic in maniera lui McLaren.
Nu ne indoim ca posibilitatile de a crea relatii intre obiecte sunt infinite, dar acesta nu este un argument suficient pentru a ne margini la bombardamente violente asupra retinei spectatorilor.
Este frumos sa vrei sa modifici temelia obiceiurilor cititorilor, dar trebuie de asemenea sa incredintam cateva chei spectatorului ratacit, sa-l orientam putin in vijelia imaginilor dezlantuite.
In ultimele filme ale lui Breer ( RESPIRATIA, LUPTA CU PUMNUL ) incepem de altfel sa sesizam cateva grupe repere in fluxul de neidentificabil; bucle de imagini care permit catorva fulgerari sa se repete si sa se afirme, variatii iconografice in care se succed mai multe tipuri de tratare pentru acelasi subiect, astfel incat o silueta de femeie sau de animal trece de la o trasatura in vopsea de ulei, la una in creion, desenul de crochiu, la o taietura de jurnal sau la silueta in poleiala, obligandu-ne sa legam mental figurile asemanatoare, sa reinvatam acelasi semn prezentat in materii diferite.

Va urma –