Month: July 2012

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –

Ultimele imagini postate din ciclul – PERSONAJE CELEBRE – apartin
eroilor animati din filmul ” Maria Mirabela ” in regia lui Ion Popescu Gopo.

ANIMA – ANIMAE 36
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

Sa evitam monotonia.

Cele anterioare ne conduc la alt procedeu simplu dar eficient, care
poate fi util in scenele de animatie cuprinzand ciclice continui si lungi.
Circulatia curentului electric, a sangelui, a apei sau a aburului, poate
dura de-alungul a mii de fotograme. Animatorul face o bucla sau un
ciclic si operatorul filmeaza; 1-2-3-4; 1-2-3-4; 1-2-3-4; …si asa mai
departe pe toate durata scenei.
Lasand la o parte monotonia, scena isi pierde de multe ori calitatea
deoarece un astfel de ciclic devine curand recognoscibil.
Chiar atunci cand este realizat cu maiestrie, publicul recunoaste curand repetarile unor neinsemnate defecte sau particularitati. Efectul va opera mai putin, intrucat isi pierde calitatea.
In numeroase cazuri, ciclicul din patru celuloide este relativ simplu si va exista aproape totdeauna o justificare sa utilizam cateva celuloide suplimentare, capabile sa imbunatateasca in mare masura efectul.
Exista cateva principii diferite, dintre care sunt tipice urmatoarele;
In primul rand, se poate face un alt ciclic, practic acelasi. Daca primul
ciclic este – ABCD, al doilea poate fi – abcd. Dar in locul unui ABCD, ABCD,
ABCD, fara sfarsit, vom filma ABCD, aBcD, Abcd, abCD, abcd, AbcD, si
asa mai departe. El poate continua timp indelungat fara sa repete practic
acelasi ciclic.
In sfarsit, daca ciclicul poate implica doua nivele de celuloide si are
si un caracter neregulat ca de pilda flacari licarind, fum imprastiindu-se,
unduiri ale apei sau stralucirea unor bijuterii, putem face doua ciclice
de numere neidentice. Un ciclic din patru celuloide si un ciclic din cinci
celuloide poate fi un exemplu. Cu aceste noua celuloide, ele nu se vor repeta timp de douazeci de fotograme. Daca intr-o repetitie ar fi sase celuloide si alte sapte, ele nu se vor repeta timp de 42 de fotograme.
Experienta arata ca aceste variatiuni imbunatatesc animatia ciclica
mai mult decat suficient pentru a justifica efortul suplimentar.

Cu aceasta postare – ANIMA – ANIMAE 36 – pun punct acestor spicuiri din articolele publicate in ” Caietul de documentare cinematografica ”
nr. 3 – 5 din 1966.

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

 

– Dintr-o eroare regretabila, am postat randul trecut ” pachetul ”
cu eroii si continuarea ANIMA-ANIMAE cu numarul 12 si respectiv 35
inaintea celui de astazi. Daca in privinta eroilor postati aceasta “ordine”
accidentala nu prezinta inconveniente, pentru ANIMA-ANIMAE este necesara lecturarea textului cu nr. 34, apoi pe cea cu nr. 35. Inca odata imi cer scuze pentru aceasta eroare.

Azi am postat alte rebusuri, unde recunoastem stilul inconfundabil al lui Cristian Marcu in desenul ” morcovul – biberon “.
Remarcam cu acest prilej si alti cativa eroi consacrati;
Manole si prietenii sai intr-un concert in ograda ( in stanga ) iar pe
Patratel ajutandu-i pe Pic si Poc sa mai creasca ( in dreapta ).

 

ANIMA – ANIMAE 34
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

Fondul continuu.

O importanta zona in care se de el in mod inutil, este aceea in care o
scena necesita un efect continuu fotograma cu fotograma, pe mii de
fotograme. Nu este de loc neobisnuit ca o scena de animatie sa implice
un panoramic continuu, un ciclic de celuloide sau un mecanism in
actiune care cere fotografiere cu cadru unic, de-a lungul a multe sute
de fotograme, concomitent cu o alta actiune. Un vas cu mere, un avion
sau un vehicul pot cere un fond panoramic, roti invartindu-se sau alte
efecte; sau intr-o scena trebuie sa se prezinte circulatia curentului
electric, a sangelui, a apei, sau alte efecte. In astfel de cazuri, efectul respectiv este in general necesar, dar el constituie in realitate un fond
secundar pentru actiunea continua din primul plan.
Exista o tendinta nefericita din partea animatorilor, sa rezolve aceste
lucruri prin indicarea pur si simplu a panoramarii continue sau a ciclicului
pe numarul necesar de fotograme, fara sa se preocupe prea mult de
munca migaloasa si indelungata a aparatului de filmat. Exista de multe
ori o cale mai buna si mai rapida pentru acoperirea acestei necesitati, si
un operator ingenios poate sa imbunatateasca si sa grabeasca fotografierea daca i se furnizeaza materialele corecte. Sa examinam cateva exemple simple, care ne pot indica unele principii pe care animatorul inclina sa le neglijeze.
Ex. O scena cere un avion centrat in camp. Evident avionul zboara,
fapt care cere un fond panoramic. Secventa in sine trateaza si alte
actiuni, dar ni se cere o secventa de 2 minute in care operatorul trebuie
sa faca o panoramare de o fotograma unica per fiecare miscare de decor
pe 2 880 fotograme, alaturi de actiunea principala.
Utilizand formulele mele experimentale, fotografierea cu fotograma unica de felul acesta nu se poate face mai rapid decat 1 200 fotograme pe ora pentru cadrajul unic de panoramare simpla. Ritmul se incetineste pana la 400 fotograme pe ora cel mult, daca panoramarea este combinata cu o alta actiune, de pilda animarea pe celuloid sau inlantuiri. Secventa va reclama deci cateva ore din timpul aparatului de filmat, timp care nu este cu nimic justificat. Nu dorim totusi sa inghetam actiunea, deoarece ea trebuie sa ne dea senzatia ca avionul se afla in zbor. Practic in toate
cazurile, animatorul va desena un fond in bucla, in care cele doua capete
se potrivesc destul de bine ca fondul, sa devina un ” ciclic “, acesta
repetandu-se mereu, dupa cum se arata in figura D (A). Procedeul este eficient. Acesta este modul obisnuit. Dar nu este modul cel mai bun. El
inseamna turnare lenta. Creste riscul erorilor.

Va urma

– Selectie din galeria eroilor aparuti in ” Almanahul – SCURTA ISTORIE A FILMULUI DE ANIMATIE “. –
– Continuare –

 

Azi postez doua imagini alaturate, care in ” Almanah ” au fost publicate
in vederea recunoasterii sau colorarii lor de catre cei mici, intocmai ca piticii dintr-o postare anterioara.
Ati recunoscut desigur o imagine din filmul BAMBI si pe veveritele nazdravane CHIP si DALE.

 

ANIMA – ANIMAE 35
– Posibilitatile creatoare ale operatorului de animatie. –
– Continuare.

O cale mai buna.

O metoda putin diferita, mai buna din cateva puncte de vedere, va permite o fotografiere considerabil mai rapida. Fig. D ( B si C ).

Modul conventional in care se face bucla potrivindu-se norii si fondul,
nu numai ca nu este usor de executat, dar nu va fi niciodata cu adevarat
perfect si va prezenta usoare salturi. Vom desena deci fondul astfel incat
sa cuprinda si o portiune de spatiu blank. Acest spatiu poate fi un albastru simplu sau poate fi umbrit cu atentie. El poate cuprinde numai orizont sau poate fi desenat astfel incat in partea de jos a ecranului sa apara din cand in cand varfuri de munti.
La inceputul scenei, executam panoramarea in felul cerut, dar pe masura ce zona de blank umple ecranul, se intampla cateva lucruri;
– Chiar daca vom opri panoramarea pentru cateva secunde, iluzia de
miscare va continua;
– Putem panorama din nou din momentul convenabil, introducand un fond cu nori sau varfuri de munti in panoramare si atunci efectul de zbor se pastreaza;
– Evident, este mult mai usor sa se realizeze o potrivire perfecta pentru un fond de blank;
– Cu doua sau mai multe fonduri, avand fiecare bucla lui de blank, putem obtine variatii in fondul panoramat in locul unui ciclic continuu;
– Volumul de fotografiere cu fotograma unica poate fi redus in mod
substantial, in functie de alti factori, pana la doua treimi din timp nu este
nevoie sa se panorameze de loc si lucru important, perioadele de mentinere( hold ) inlesnesc concentrarea atentiei asupra adevaratului mesaj, fara ca iluzia de zbor sa se piarda, norii care plutesc reprezinta intr-adevar un mic element decorativ, dar pot fi eliminati in cea mai mare parte a timpului.
Se obtin si alte avantaje, de exemplu faptul ca un munte indepartat
poate sa treaca lent, in timp ce un copac din planul intai poate trece
fulgerator, sau un nor din planul mijlociu sa treaca repede. De asemenea
poate fi avantajos sa introducem nori plutind, intr-o a doua expunere.
Acelasi principiu se poate aplica in numeroase alte scene animate in care se pierd atatea ore in mod inutil prin filmarea fotograma cu fotograma.

Va urma