Festivalul International al Filmului pentru Copii si Tineret ” Punguta cu doi bani ” desfasurat la Piatra Neamt intre 29 iunie – 3 iulie a.c. – O reusita !

Continuare.

Anticipand desfasurarea festivalului pentru copii de la Piatra Neamt,
natura a tinut sa nu fie mai prejos si dupa o perioada mohorata si ploioasa si-a pus straie noi de sarbatoare.

DIMINEATA DE FESTIVAL

Imaginea a fost luata in dimineata zilei in care avea loc la cinematograful Panoramic, proiectia filmului ” Robinson Crusoe”.

Daca in prima mea postare, am facut o prezentare destul de succinta despre organizare, acum voi incerca sa subliniez cateva din punctele de vedere ale participantilor la acest festival, fara a avea insa pretentia de epuizare a subiectului care a starnit interesul tuturor celor prezenti.
Nu intentionez sa fac o paralela intre editiile anterioare si cea de acum.
Doresc doar sa atrag atentia forurilor competente asupra unei probleme,
de importanta majora, neglijata mai bine de douazeci de ani si anume,
cea mai delicata perioada din viata, COPILARIA.
Douazeci de ani de nesocotire a celei mai expuse varste la violenta
care abunda cu o infricosatoare insistenta pe toate canalele televiziunilor.
Cu totii stim ca nu copiii hotarasc ce vor sa vada.
Acest lucru il hotarasc o serie de atotstiutori, mi-as permite sa spun,
fara copilarie, care intineaza cu obstinatie tot ce este mai frumos si mai de pret, aratandu-le filme care sperie chiar si un adult .
Copiii vor sa vada filme FRUMOASE, fara VIOLENTA DE DRAGUL
VIOLENTEI. Vor sa se regaseasca in intamplarile povestite pe ecran.
Ce li se ofera insa acestor suflete nevinovate?
Monstrii, conflicte si violenta nonstop, frizand patologicul.
In sprijinul celor de mai sus, imi permit sa-l citez pe Dl. Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu, personalitate marcanta a culturii nationale, specialist in comunicarea audio-vizuala, care spunea la simpozionul ” Violenta in filmul pentru copii si in filmul animat ” ca <…istoria s-a creat din violenta iar prezentarea acesteia in formele de astazi are un efect traumatizant asupra copiilor. Fostul copil, devenit adult poate dobandi,
datorita acestui bombardament mediatic, un important handicap psihic cu consecinte nebanuite in viitor.
Copiilor nu trebuie sa le aratam nici numai frumosul sau binele. Pot
deveni astfel, vulnerabili in fata violentei, dar a face o selectie riguroasa a ceea ce li se arata, este imperios necesara >.
La discutiile moderate cu deosebit simt analitic de catre Domnia sa,
au fost reliefate o serie de aspecte care tin de perspectiva filmului pentru copii in raport cu cerintele formarii si educarii celor mici.
Violenta gratuita este cea mai periculoasa, ea fiind perceputa de copil,
la un moment dat, ca un mod de a fi. Copilul are nevoie de iubire si
aici intervine rolul parintilor. Dar cati dintre acestia mai au timp pentru
intrebarile micutilor ce bat la portile cunoasterii ?
Obositi si preocupati, adultii au tot mai putin timp pentru dialogul cu micutele fapturi iar acestea, din lipsa comunicarii cu parintii lor, isi
gasesc refugiul in fata televizoarelor sau a calculatoarelor.
Un alt aspect la fel de nociv ca si imaginile incriminate mai sus, sunt
unele traduceri si dublaje ale filmelor pentru copii, lasate in seama
a te miri cine, care fara sa “slefuiasca” textul, il transmit copiilor intr-o
forma bruta, necesitand de multe ori explicatii suplimentare si pertinente
din partea parintilor.
Copilul intra in contact cu imaginile prezentate fara sa aiba informatii de cum trebuiesc vazute iar nevoia organica de a se contopi sau regasi in imaginile de pe ecran il pot indruma spre zone ce depasesc puterea lui de intelegere cu implicatii majore in formarea sa viitoare.
Accesul la sintaxa limbajului cinematografic ar trebui dezvoltat asa
cum se facea odata prin mijlocirea cinecluburilor disparute si ele
in iuresul inconstient de a distruge fara a construi nimic in loc.
Aproape toti, am avut in copilarie eroi cu care voiam sa ne identificam,
sa fim ca ei, dar nu-mi amintesc ca vreunul din prietenii mei de joaca
sa fi vrut sa ” fie ” un balaur, un zmeu sau vreun nelegiuit din filmele
western. Imaginile prezentate in zilele noastre, fac partase televiziunile
la fenomenul de control al vietii prin imagini. Invazia de jocuri pe calculator, componenta a dezvoltarii tehnologiei, multe continand scene socante de violenta, sunt o mare dezamagire pentru cei ce am sperat ca noile descoperiri vor sprijini efortul general de educare al tinerei generatii. La finalul discutiilor, cuvantul Doamnei Elisabeta Bostan
a marcat angajamentul tuturor de a determina factorii raspunzatori de
viitorul celor mici sa nu precupeteasca nici un efort in a reda copiilor –
copilaria. Domnia sa a spus in final; < Pentru acest crez nu ne vom lupta
cu sabiile. Ne vom lupta cu sufletul si nu se poate sa nu reusim >.
In sprijinul afirmatiilor de mai sus voi cita cateva din gandurile
exprimate cu prilejul acestui Festival dedicat celei mai fragede varste.

BOSTAN 1

Elisabeta Bostan, regizor ; < Harul pe care ti-l da Dumnezeu de a fi iubit in copilarie, iti da forta creatiei artistice la maturitate, intrucat nici un artist
nu poate trai si nu poate crea, fara amintirea copilariei sale…>

CUCOARA 1

Ionut Cucoara, actor, Director al Festivalului International al Filmului pentru Copii si Tineret – Piatra Neamt 2011; < Dintre toate minunatiile
Universului, cu certitudine as alege ” Copilaria “. Este taramul unde
sublimul si infinitul se topesc unul in celalalt, iar ganguritul ” deceist “
al fiecarui bot de viata este mangaiat de harul lui Gopo, al Elisabetei Bostan sau al lui Gheorghe Naghi si a multor altor dascalimi ce dau cu
penelul pe pelicula.
Deci: Noi infaptuim. ( Propozitie simpla )
Ce ? ( Propozitie si mai simpla ).
UN FESTIVAL . ( Propozitie eliptica de predicat ). >

NICOLAE CORJOS

Nicolae Corjos, regizor; < Filmele pentru copii si adolescenti prezentate
in orasul de basm Piatra Neamt, acum si de-a lungul timpului, au batut si vor bate intr-o inima de piatra cu flori impodobite pentru generatii si
generatii. >
DIACONU 1

Cornel Diaconu, regizor ; < Ce pot sa-mi doresc mai mult decat o punte a viselor intre doua tinuturi ale copilariei, ” Dream Fest Cinema ” si
” Punguta cu doi bani “, doua festivaluri gazduite cu generozitate de Slatina si Piatra Neamt. Fie ca 2011 sa devina anul renasterii filmului
romanesc pentru copii. >

Doresc sa inchei aceasta succinta expunere cu o pagina graitoare
aparuta in programul acestui eveniment major in speranta ca glasurile
noastre vor fi auzite totusi de cei indrituiti sa vegheze asupra copilariei.

<< Cinematograful ne-a infatisat in sute si mii de filme chipul ” copilului etern “.

Dar tot el este pe cale sa eternizeze si pericolul violentei, manifestata din ce in ce mai activ asupra ” varstei de aur “.
In urma cu mai bine de o jumatate de secol, Edgar Morin avertiza ca ” in
stadiul copilariei, efectele cinematografului se manifesta printr-o reciprocitate intre katarsis si mimetis ” ca ” in stadiul adolescentei apare imitarea sociala “si ca ” doar la varsta adulta s-ar putea manifesta influentele rele-psihotice ale cinematografului “. Din pacate, consideratiile acestui eminent sociolog si cineast, colaborator al lui Jean Rouch la realizarea ” Cronicii unei veri ” si autor al cartii ” Cinematograful si omul imaginar ” sunt sanctionate de adevarul trist al instalarii – inca din copilarie – a influentelor psihotice amintite.
Violenta si-a aflat o nedorita extensie, astfel incat in triada:
katarsis – mimesis – psihoza, ultima a invins.
Iar in acest ” secol audiovizual si alfanumeric ” – cum a numit Antonin J. Liehm veacul in care traim – continua sa se incalce drepturile sacre ale copilariei printr-o nocivitate agresiva a imaginii.
Nu mai e vorba de ” simple perturbari ” ca altadata, ci de o zguduitoare eruptie a ” florilor Raului “. >> Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu

 

In loc de concluzii.

Nu vi se pare ciudat ca in ultimii 20 de ani nu s-a mai facut nici un film pentru copii? Si nu vi se pare si mai ciudat ca desi Arhiva Nationala
de Filme are circa o mie de filme de animatie (seriale, scurt si lung metraje pentru copii) dar le tine sub cheie si nu le permite sa ajunga la cei pentru care au fost create ?

Proiectii de scurtmetraje austriece si românesti : Animatie la Muzeul Benzii Desenate

muschetariÎn iulie, la Muzeul Benzii Desenate, bucurestenii vor putea viziona opt scurtmetraje austriece, alaturi de primul film ceh cu personaje BD si o serie de animatii românesti clasice.

Sâmbata, 16, 23 si 30 iulie, de la ora 17:00, în sala “Auditorium” de la etajul 4 al Muzeului National de Arta Contemporana, vor fi proiectate opt scurtmetraje austriece si câteva filme din istoria animatiei românesti: “Uimitoarele aventuri ale muschetarilor”, “Calatoriile lui Pin-Pin”, “Conditia Penelopei” si episoade din seriile “Balanel si Miaunel”, “Misiunea Spatiala Delta” si “Mihaela”.

Ziarul Lumina

Festivalul International al Filmului pentru Copii si Tineret ” Punguta cu doi bani ” desfasurat la Piatra Neamt – O reusita !

 

 

BLAZON Festivalul International al Filmului pentru Copii si Tineret ” Punguta cu doi bani ” desfasurat la Piatra Neamt intre 29 iunie – 3 iulie, a beneficiat de
cateva elemente de exceptie pe care le consider definitorii pentru a privi cu mai multa incredere viitorul peliculelor adresate cu precadere copiilor si tinerilor.

Nu stiu daca voi putea sa explic toate motivele acestui succes.
Ma obliga insa multimea de esecuri din jurul nostru, pentru a-mi spune parerea cu privire la acest Festival de care aveam atata nevoie.

Un festival dedicat pentru prima data copilariei.

COCOSUL defilandAm sa incerc, pentru inceput, sa ma refer la motivul organizarii acestui
Festival. Asa cum am observat cu totii, in ultimii douazeci de ani, filmul
adresat copiilor a fost inlocuit cu productii in care monstrii abunda iar
violenta de dragul violentei este etalata cu inconstienta intinand tot ce este mai curat pe lume, sufletele celor mici.
Acest Festival l-am perceput ca pe o luare de pozitie a celor
care au facut filme pentru cei mai mici spectatori, aratand ca filmele facute cu dragoste si respect pentru ei, sunt neperisabile. Intre copiii de acum douazeci de ani si cei de astazi exista insa o diferenta majora. Exista diferenta intre ce vedeau acum doua decenii si ce li se arata astazi prin toate mijloacele mass-media.

Continue reading “Festivalul International al Filmului pentru Copii si Tineret ” Punguta cu doi bani ” desfasurat la Piatra Neamt – O reusita !”

“Punguta cu doi bani ” revine

Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani !
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iesa afara cu bucurie; si, când îsi arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cucosul sau era ceva de spariet! elefantul ti se parea purice pe lânga acest cucos;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

( Poveste publicata prima oara în Convorbiri literare, nr. 10, 1 ian. 1876. Textul de fata a fost reprodus dupa volumul Ion Creanga, Povesti si povestiri, Editura “Minerva”, Bucuresti, 1987 )

cocos 1

PUNGUTA CU DOI BANI ” revine in circuitul festivalurilor de profil.

Primitorul oras moldav, PIATRA NEAMT, gazda si in anii anteriori a unor festivaluri nationale de film la care participau pelicule ce aveau o adresa
precisa; copiii si tineretul, purcede in acest an la o intreprindere temerara si anume organizarea unui FESTIVAL INTERNATIONAL.
Este vorba de ” FESTIVALULUI INTERNATIONAL AL FILMULUI
PENTRU COPII SI TINERET – PUNGUTA CU DOI BANI
” si se va desfasura in perioada 29 iunie – 3 iulie a.c. la Cinematograful Dacia Panoramic.
In competitie participa filme de lung metraj din Germania, Canada si Romania.

 

Juriul va fi format din:
Marius Sopterean regizor, prof. univ.dr.
Magda Mihailescu, critic de film
Mihai Orasanu, producator, sound designer, prof.univ.dr.
Maria Lupu, Directoarea Colegiului National Calistrat Hogas , Piatra Neamt
Ana Monda, Viceprimar al Primariei Piatra Neamt
Adrian Alui Gheorghe, Inspector Sef al Inspectoratului Culturii si Cultelor
Calin Stanculescu, publicist, critic de film

festival

Organizatori;
Asociatia Culturala ” Vox Artis ” Piatra Neamt
CNC – Toate filmele care merita
PRIMARIA PIATRA NEAMT

sponsori

Sponsori;
PRIMARIA ORASULUI ROZNOV
MDV AUDIO STUDIO
EUROINSOLV SPRL
BRD Groupe Societe Generale
TCE 3 BRAZI HOLDING Piatra Neamt
STAR MET s.a.
Magic Cake
KOBER – Puterea culorii

Parteneri media
JURNALUL NATIONAL
MONITORUL ( de Neamt, de Roman)
e- media
radio 1 Piatra Neamt
tv 1 Neamt
TV M

Muschetarii fata in fata.

soriceii muschetariAcum catva timp am primit invitatia de a ma intalni cu elevii claselor I-IV din scolile nr. 3, 19 si Liceul Alexandru Vlahuta in sala Noului Cinematograf al Regizorului Roman situata in incinta Muzeului Taranului Roman aflat in imediata vecinatate a Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa.
Actiunea avea loc in cadrul unei intalniri cu cei mai tineri spectatori, invitati la o adevarata scoala de informare cinematografica prin film.

In cadrul Asociatiei Culturale MACONDO, exista un program – Cinema.edu – de educatie cinematografica destinat celor mai tineri spectatori si care propune elevilor si liceenilor deschiderea fata de diferite scoli de cinema prin acele povesti în care se regasesc teme sociale, umane, formatoare, general valabile oricarei culturi.
Formarea si dezvoltarea simtului estetic al tinerilor prin pelicule memorabile din patrimoniul national si universal este inca o trasatura a acestui program condus de un om deosebit.
Acest om deosebit este Doamna Valentina Bacu, ea insusi cadru
didactic, curioasa si cu mare dragoste de oameni si de frumos, cum se autocaracterizeaza.
Implicandu-se in formarea viitorilor spectatori avizati, Doamna Valentina Bacu sublinia pe site-ul “cinema-edu.ro“, citez;

….” Una din preocuparile programului Cinema.edu este si aceia de a incuraja discutiile pe marginea sistemelor sociale observate, a povestilor si tipologiilor de personaje identificate, studiul si intelegerea critica a evenimentelor oferite analizei imaginilor de pe ecran.
Proiectul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea capacitatii de lectura a limbajului cinematografic si audiovizual, atât pentru cei tineri nefamiliarizati cu specificul lui, cât si pentru profesorii care trebuie sa înteleaga importanta acestui tip de educatie în lumea în care traim. Într-o lume în care suntem asaltati de imagini atât de variate, selectia si întelegerea corecta a mesajelor audiovizuale ar trebui sa devina subiect de studiu în orice scoala ” . Inchei citatul.

IMAGINI PUSE LA DISPOZITIE PRIN AMABILITATEA DOAMNEI VALENTINA BACU, CAREIA II MULTUMESC SI PE ACEASTA CALE.

muschetarii 1

Foto 1

Atenti la explicatiile privitoare la modul cum se misca personajele
intr-un film de desen animat.

muschetarii 2

Foto 2

Reactia copiilor la auzul titlului filmului pe care urmau sa-l
vizioneze

muschetarii 3

Foto 3

” Juriul ” urmarind demonstratiile viitorilor animatori.

muschetarii 4

Foto 4

Dialogul cu copiii trebuie purtat direct, aproape si sincer.

muschetarii 5

Foto 5

Iata raspunsul salii la solicitarea; – Cei care stiu sa deseneze,
mana sus !

muschetarii 6

Foto 6

Juriul foarte exigent s-a lasat cu greu induplecat pentru a-i premia pe cei cinci concurenti.

Intalnirea mea cu micii spectatori si filmul ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor “, a fost o adevarata provocare. Am raspuns prezent acestui ” duel ” prietenesc si sincer sa fiu, de foarte mult timp nu am mai avut ocazia sa ma intalnesc si sa ma joc cu cei mai sinceri spectatori ai filmului pentru copii si sa le urmaresc cu incantare reactiile.
Sala de cinema a devenit neincapatoare la intalnirea dintre micii muschetari. Atat cei de pe ecran cat si cei din sala au participat cu tot sufletul la intamplarile povestite intr-un ritm alert si plin de gaguri la o altfel de poveste a ” muschetarilor ” lui Alexandre Dumas.
Am plecat de la aceasta intalnire cu sentimentul ca mi-am facut cu adevarat datoria fata de ei si fericit ca am aflat cu acest prilej ca mai exista oameni care se implica cu tot sufletul in calauzirea, pe calea deloc simpla a cunoasterii si descifrarii misterelor lumii prin film, a celui mai sensibil si fragil segment al vietii, copiii.

 

“Copiii s-au adaptat repede situatiei, au luat loc in fata ecranului asa cum fac acasa si au participat cu multa veselie la jocul propus de regizorul Victor Antonescu si apoi au urmarit cu deosebita incantare filmul.”

< cinema-edu despre intalnirea susamintita Vezi programul Pdf program_muschetari pdf.>

 

Importanta sunetului in filmul de animatie

Completare

Mi-am amintit recent de un film de animatie prezentat intr-una din editiile festivalului ” Pelicanul de Aur ” de la Mamaia in care sunetul……
Dar mai bine va povestesc filmul in rezumat;

sound trackSe sting luminile in gradina cinematograf si incepe ” proiectia “.
Intuneric total.
Din difuzoarele situate in stanga si-n dreapta ecranului, ajung la spectatori zgomotele produse de deschiderea unei usi apoi de inchidere a acesteia.
Se aud cativa pasi insotiti de scartaitul podelei.
In bezna totala se aud bolboroselile nemultumite ale unui individ.
Reactie de impiedicare, ceva vibreaza ca un arc, rupere seaca insotita de un tipat scurt. Bufnitura.
Vocea bodogane ceva apoi se aude mutarea unei mobile insotita de icniturile datorate eforturilor depuse de personajul aflat in intuneric. Un alt accident. Alta izbitura infundata cu reactia de neplacere a “personajului”.
Ceva se rostogoleste, cade pe altceva, se sparge si mieunatul
disperat al unei pisici sfasie intunericul.
Vocea tranteste un – ZAT !. apoi blagosloveste “pisica” deranjata de incident. Reactie de satisfactie. Se pare ca a gasit ce cauta.
Se aude un sertar care este tras apoi cadere si zgomote de tacamuri care se rostogolesc pe podea intr-o hodorogeala nemaipomenita.
Alte reactii de surpriza si bombaneli.
Zgomot de tacamuri adunate insotite de mormaieli. Apoi liniste.
Zgomotul produs de un comutator care refuza sa functioneze.
Alte bombaneli. Izbire de altceva. Exclamatii de durere si bolboroseli. Din nou liniste.
Cativa pasi ( se aude scartaitul podelei ). Pasii se opresc …. Aha !
Un chicotit. A gasit ce cauta.
Alt zgomot de mobila tarata pe dusumea.
Scartaitul mobilei supusa unei presiuni insotita de chicotitul eroului. Se aude un zgomot de insurubare, pauza, apoi iarasi insurubare. Zgomotele se repeta de cateva ori. Peste efectele de insurubare se aude chicotitul individului. O ultima insurubare si… in sfarsit, ecranul se lumineaza si il vedem pe eroul nostru.
E cocotat pe un taburet cu mana pe becul din plafon pe care tocmai l-a insurubat intr-un fasung. Zambeste triumfator. In jur mobila deranjata vizibil, cioburi, niste farfurii si castroane imprastiate pe jos, un sertar pe jumatate scos dintr-un dulap, o matura cu coada rupta, un tablou inclinat, etc. Pe scurt, o harababura ” perfecta “.
Sfarsit.

Pe parcursul intregii proiectii, spectatorii au marcat cu hohote de ras ceea ce ” se intampla ” pe ecran, imaginand cele mai amuzante intamplari la care erau martori fara a le vedea.
Efectele, reactiile “eroului” si pauzele pline de “tensiune” de pe intreaga durata a “filmului” ( circa 7 minute) , erau atat de bine realizate, incat si fara imagine “vedeai” ce se intampla in fata ochilor..
Din film s-a putut vedea doar finalul acestuia, pret de cateva secunde, dar cat de inteligent fusese realizat……
Cuvantul SFARSIT urmat de generic incheia aceasta “vizionare”.
Din nefericire nu-mi mai amintesc titlul si nici autorul.
Au trecut totusi peste 40 de ani de atunci.
V-am povestit pe scurt acest film de animatie pentru a intelege cat de importante sunt zgomotele si efectele bine facute intr-o coloana sonora a unui film realizat, practic, doar cu un desen (!!!!!!)
Cum vi se pare ?

Calendar 2011 – luna Mai

Calendar mai 2011 MuschetariA venit timpul sa atasez pe blog si calendarele lunii mai 2011.

( Calendar 1 – Mai 2011 – Uimitoarele aventuri ale muschetarilor )

 

 

Calendarele au personaje din lung metrajele ” Robinson Crusoe ” si Calendar mai2011 Robinson” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor“.

( Calendar 2 – Mai 2011 – Robinson Crusoe )

Pentru a salva imaginea trebuie sa dati click pe poza mica si apoi “Save image as “.

ANIMATIE – Miscare si componente (5)

ATITUDINI SI REPREZENTARI (4)
Miscarile mainilor.

Miscarile mainilor in functie de rolul lor, au fost impartite in
trei categorii.
A – MISCARILE ( gesturile ) INDICATIVE
B – MISCARILE ( gesturile ) DESCRIPTIVE si..
C – MISCARILE ACTIVE

A – GESTURILE INDICATIVE, sunt acele miscari ale bratelor care
indica subiectul.

Foto 1
Foto 1 - gesturi indicative copyA – Bratul intins, degetul aratator tintind cu precizie obiectul sau subiectul ce trebuie aratat; tu, el, cu o scurta panoramare a bratului – ei , acesta, sus, jos, acolo, la stanga, la dreapta.
Foto 1
B – Bratul indoit, mana stransa in pumn cu degetul mare destins si indreptat spre propriul piept are semnificatia; eu, mie.
Ideea de posesie sau de un EU de o personalitate mai complexa se exprima printr-o apasare a mainii, cu degetele rasfirate, pe piept.
Izbirea mainii in piept si mentinerea ei o clipa insoteste de regula expresia; pe cuvantul meu.

B – GESTURILE DESCRIPTIVE, sunt acele miscari care masoara
sau desemneaza obiectul.

Foto 2
Foto 2 Gesturi descrip copyA – Interiorul palmei are misiunea de a preciza dimensiunile si formele ( atat de scund, asa de marunt ).
Deplasarea palmelor cu fata in jos, din apropiat spre lateral are semnificatia unei suprafete plane, netede.
Apropierea varfurilor degetelor, cu palmele oblic intinse, cu fata una spre cealalta descrie o forma ascutita.
Foto 2
B – Palmele facute caus cu fata in jos, din aproape sus, descriind doua curbe, una spre stanga si respectiv dreapta pana in aproape jos cu interiorul palmelor in sus, descriu o forma rotunda.
Miscarea palmelor asezate fata in fata din paralel, asezate pe muchie vertical, in paralel pe orizontal, sugereaza o forma patrata.

C – GESTURI ACTIVE, sunt gesturile care sugereaza trairi sau activitati diverse.
Bratele atarnand dealungul corpului, mainile inchizandu-se si deschizandu-se de mai multe ori, tradeaza o stare de enervare.
Bratele in aceiasi pozitie, mainile crispandu-se strans in pumni, poate sublinia stari precum; manie, furie, dorinta de razbunare.
Dezdoind bratul cu violenta si desfacand mana cu palma in jos este un gest care poate avea urmatoarele semnificatii; a-i azvarli cuiva in obraz tot dispretul sau injurie.
Mana deschisa, degetele rasfirate, palma in jos, aruncata pana in dreptul taliei si inchizandu-se deodata cu putere este gestul care exprima dorinte ca; a vrea, a tine, a stapani, a strivi.

Foto 3
Foto 3 Gesturi active copyA – Palma cu degetele lipite de buze si indepartand-o sugereaza o bezea, un sarut.
Acelasi gest pornind de la frunte este un salut.
Pornind de la inima; omagiu.
Aceiasi miscare insa efectuata invers, cu mana apropiindu-se de piept semnifica; vino, apropie-te.
Foto 3
B – O mana dupa care se ascunde fata sugereaza; dezgust, scarba, spaima, respingere, opozitie, gestul barfitorului, al turnatorului.

Nota
Gama de miscari active este foarte mare si tine in ultima instanta de spiritul de observare al animatorului.
Mainile sunt foarte expresive si trebuiesc utilizate cu multa siguranta si masura.
Mimica personajelor trebuie construita in ordinea importantei in modul urmator;
Din atitudini.
Din jocuri ale fizionomiei.
Din gesturi.

Observatie.
In animatie, pentru claritatea expresiei fetei personajului, se vor folosi imagini cu figura cat mai aproape, plan apropiat, prim plan sau gros-plan. Daca se vor folosi planuri departate sau generale, reactiile fizionomiei vor ramane neobservate si munca animatorilor ar fi inutila.
Pentru scenele in care expresia fizionomiei este necesara, se va avea grija inca de la elaborarea story-board-ului la realizarea unor cadre de dimensiuni convenabile scopului urmarit.

Cu acest material pun punct postarilor mele privind pregatirea celor pasionati de filmul de animatie. Nu am primit nici un semnal din partea voastra, fie el pozitiv sau negativ, ceea ce ma face sa cred ca unora dintre voi le convine de minune statutul pe care si l-au creat si in care se complac, acela de cineamatori si ca sunt slabe sanse ca in viitorul animatiei romanesti vor juca acel rol care sa ofere acestei arte, chiar si o minima speranta de recuperare a timpului pierdut.
Daca aveti talent si credeti in capacitatea voastra de a va manifesta artistic in filmul de animatie, ar cam fi timpul sa lasati lamentarile la o parte si sa incercati a va aduna energiile la un loc. N-o sa fie deloc usor. Va trebui sa lasati si orgoliile la usa pentru a gasi caile de comunicare. Nu asteptati sa se faca vreo minune care sa va scoata din inertie. Vremea trece si peste ani, veti vorbi despre animatie tot la timpul trecut. Sunteti tineri si ar trebui sa va miscati mai repede. Daca aveti nevoie de ajutor, mai puteti apela inca la cei care mai stiu cate ceva despre acest gen cinematografic pentru a va scoate din impas.
Imi amintesc cu nostalgie de ” procesele literare ” care aveau loc lunar, prin anii ’60, in sala – Ton Studio – din Buftea, in care se dezbateau subiecte interesante, adevarate consilii artistice in se care disecau opere literare reprezentative si de la care nu lipseau tinerii care peste ani au devenit personalitati marcante ale cinematografiei romanesti.
Andrei Blaier, Nicolae Corjos, Alecu Croitoru, Doru Nastase, Sicu Dimitrovici, Mariana Petculescu sau Lidia Slavu erau doar cativa din cei care transformau aceste intalniri intr-o reala scoala de film.
Poate ca ar trebui sa initiati niste intalniri in care sa discutati idei, scenarii, transpuneri cinematografice, story-board-uri, personaje etc., si mai putin sa desfiintati incercarile mai mult
sau mai putin reusite ale altora.

Omagii si recunostinta

Luminita Cazacu2Dragi prieteni,

Ieri am condus-o pe ultimul drum pe Luminita. A fost o zi senina si cu mult soare, in contrast cu durerea si tristetea din sufletele noastre. A participat multa lume, prieteni si colegi, care au dorit sa fie alaturi de noi la acest eveniment trist. Acum suntem mai singuri si ne va fi greu fara Luminita noastra draga. Va multumim din tot sufletul ca ati fost alaturi de noi, atat celor care au avut posibilitatea sa vina, cat si celor care au fost alaturi de noi cu sufletul si cu gandul. Va multumim de asemenea pentru coroanele, jerbele si florile care au constituit un minunat décor ca in filmele de animatie regizate de Luminita. Si nu in ultimul rand va multumim pentru mesajele de incurajare pe care ni le-ati trimis prin e-mail sau prin telefon.

Va multumim inca odata si speram ca amintirea lui Luminita va dainui mereu in gandurile voastre.

Dumnezeu s-o odihneasca!

Titi, Gabi si George

ANIMATIE Miscare si componente (4 A)

ATITUDINI SI REPREZENTARI (3)
Atitudini si miscari ale capului.
– Continuare –

Foto 4 copyOCHII

Foto 4
A – Privirea directa, capul drept, privire naturala nu reda nici un sentiment direct. Cel mult de asteptare sau observare.
B – Privirea directa, capul inclinat putin in fata; privire cercetatoare, asprime, tristete, efort intelectual, meditare.
C – Privirea directa, capul drept, pleoapele coborate pe jumatate; timiditate, suferinta, indoiala, banuieli, neincredere, prefacatorie, disimulare, probleme de vedere ( miopie ).
Foto 5 copy– O singura pleoapa inchisa; minte!, vrea sa ma pacaleasca,
sa ma feresc de el.
D – Un ochi inchis, celalalt deschis; pericol iminent, sa fiu atent.
– Clipind repede de cateva ori; aiurit, vede stele verzi, surpriza
in urma unei lovituri.
E – Capul drept, privirea intr-o parte, nemiscare; acesta, acela,
sa astept, panda, observare atenta, teama.
F – Aceeasi atitudine, pleoapele pe jumatate coborate; privire
celui ce spioneaza, intentia de a trada, ipocrizie, falsitate.
Foto 6 copyG – Capul drept, ochii plecati; modestie, pudicitate.
H – O privire aruncata repede in sus; ce scandal!, o Doamne!, ce
rusine!
– Aceeasi miscare prelungita; efort de memorie, contemplare,
extaz, viziune.
– Priviri aruncate in stanga si-n dreapta; teama de a nu fi surprins, chiar toti…, supraveghere.
– A privi pe cineva de jos in sus; a provoca, a dispretui, a insulta,
a masura cu privirea.
Nota.
Expresiile de mai sus sunt mult mai accentuate daca privirea este aruncata peste umar.
Foto 7 copyI – Ochii deschisi peste masura ( holbati ), se vede albul ochilor in jurul pupilelor; spaima, groaza, nebunie, incremenire, nedumerire, suferinta mare fizica.
In Foto 5, 6 si 7 va prezint cateva schite pentru diferite expresii folosite in filmul ” Robinson Crusoe “.

In filmul de animatie, aceste expresii sunt exagerate uneori din dorinta de a transmite cat mai convingator o anumita traire a personajului in timpul actiunii.
Un exemplu de exagerare despre care aminteam mai inainte l-a folosit Liviu Ghigort in filmul “Oac broscoiul laudaros’, cand o vaca in timp ce radea, si-a prelungit deschiderea gurii, de la bot si pana la coada, aratandu-si coastele in acest hohot.
Consider ca toate informatiile pe care le-am postat pana acum sa va foloseasca drept ghid in realizarea unei animatii cat mai expresive. Exagerarile va stau la dispozitie dar nu trebuie sa abuzati de ele in orice situatie. Animatia trebuie adaptata povestii iar modul cum veti reda trairile depinde de calificarea fiecaruia dintre voi.