Continuare.
Anticipand desfasurarea festivalului pentru copii de la Piatra Neamt,
natura a tinut sa nu fie mai prejos si dupa o perioada mohorata si ploioasa si-a pus straie noi de sarbatoare.
Imaginea a fost luata in dimineata zilei in care avea loc la cinematograful Panoramic, proiectia filmului ” Robinson Crusoe”.
Daca in prima mea postare, am facut o prezentare destul de succinta despre organizare, acum voi incerca sa subliniez cateva din punctele de vedere ale participantilor la acest festival, fara a avea insa pretentia de epuizare a subiectului care a starnit interesul tuturor celor prezenti.
Nu intentionez sa fac o paralela intre editiile anterioare si cea de acum.
Doresc doar sa atrag atentia forurilor competente asupra unei probleme,
de importanta majora, neglijata mai bine de douazeci de ani si anume,
cea mai delicata perioada din viata, COPILARIA.
Douazeci de ani de nesocotire a celei mai expuse varste la violenta
care abunda cu o infricosatoare insistenta pe toate canalele televiziunilor.
Cu totii stim ca nu copiii hotarasc ce vor sa vada.
Acest lucru il hotarasc o serie de atotstiutori, mi-as permite sa spun,
fara copilarie, care intineaza cu obstinatie tot ce este mai frumos si mai de pret, aratandu-le filme care sperie chiar si un adult .
Copiii vor sa vada filme FRUMOASE, fara VIOLENTA DE DRAGUL
VIOLENTEI. Vor sa se regaseasca in intamplarile povestite pe ecran.
Ce li se ofera insa acestor suflete nevinovate?
Monstrii, conflicte si violenta nonstop, frizand patologicul.
In sprijinul celor de mai sus, imi permit sa-l citez pe Dl. Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu, personalitate marcanta a culturii nationale, specialist in comunicarea audio-vizuala, care spunea la simpozionul ” Violenta in filmul pentru copii si in filmul animat ” ca <…istoria s-a creat din violenta iar prezentarea acesteia in formele de astazi are un efect traumatizant asupra copiilor. Fostul copil, devenit adult poate dobandi,
datorita acestui bombardament mediatic, un important handicap psihic cu consecinte nebanuite in viitor.
Copiilor nu trebuie sa le aratam nici numai frumosul sau binele. Pot
deveni astfel, vulnerabili in fata violentei, dar a face o selectie riguroasa a ceea ce li se arata, este imperios necesara >.
La discutiile moderate cu deosebit simt analitic de catre Domnia sa,
au fost reliefate o serie de aspecte care tin de perspectiva filmului pentru copii in raport cu cerintele formarii si educarii celor mici.
Violenta gratuita este cea mai periculoasa, ea fiind perceputa de copil,
la un moment dat, ca un mod de a fi. Copilul are nevoie de iubire si
aici intervine rolul parintilor. Dar cati dintre acestia mai au timp pentru
intrebarile micutilor ce bat la portile cunoasterii ?
Obositi si preocupati, adultii au tot mai putin timp pentru dialogul cu micutele fapturi iar acestea, din lipsa comunicarii cu parintii lor, isi
gasesc refugiul in fata televizoarelor sau a calculatoarelor.
Un alt aspect la fel de nociv ca si imaginile incriminate mai sus, sunt
unele traduceri si dublaje ale filmelor pentru copii, lasate in seama
a te miri cine, care fara sa “slefuiasca” textul, il transmit copiilor intr-o
forma bruta, necesitand de multe ori explicatii suplimentare si pertinente
din partea parintilor.
Copilul intra in contact cu imaginile prezentate fara sa aiba informatii de cum trebuiesc vazute iar nevoia organica de a se contopi sau regasi in imaginile de pe ecran il pot indruma spre zone ce depasesc puterea lui de intelegere cu implicatii majore in formarea sa viitoare.
Accesul la sintaxa limbajului cinematografic ar trebui dezvoltat asa
cum se facea odata prin mijlocirea cinecluburilor disparute si ele
in iuresul inconstient de a distruge fara a construi nimic in loc.
Aproape toti, am avut in copilarie eroi cu care voiam sa ne identificam,
sa fim ca ei, dar nu-mi amintesc ca vreunul din prietenii mei de joaca
sa fi vrut sa ” fie ” un balaur, un zmeu sau vreun nelegiuit din filmele
western. Imaginile prezentate in zilele noastre, fac partase televiziunile
la fenomenul de control al vietii prin imagini. Invazia de jocuri pe calculator, componenta a dezvoltarii tehnologiei, multe continand scene socante de violenta, sunt o mare dezamagire pentru cei ce am sperat ca noile descoperiri vor sprijini efortul general de educare al tinerei generatii. La finalul discutiilor, cuvantul Doamnei Elisabeta Bostan
a marcat angajamentul tuturor de a determina factorii raspunzatori de
viitorul celor mici sa nu precupeteasca nici un efort in a reda copiilor –
copilaria. Domnia sa a spus in final; < Pentru acest crez nu ne vom lupta
cu sabiile. Ne vom lupta cu sufletul si nu se poate sa nu reusim >.
In sprijinul afirmatiilor de mai sus voi cita cateva din gandurile
exprimate cu prilejul acestui Festival dedicat celei mai fragede varste.
Elisabeta Bostan, regizor ; < Harul pe care ti-l da Dumnezeu de a fi iubit in copilarie, iti da forta creatiei artistice la maturitate, intrucat nici un artist
nu poate trai si nu poate crea, fara amintirea copilariei sale…>
Ionut Cucoara, actor, Director al Festivalului International al Filmului pentru Copii si Tineret – Piatra Neamt 2011; < Dintre toate minunatiile
Universului, cu certitudine as alege ” Copilaria “. Este taramul unde
sublimul si infinitul se topesc unul in celalalt, iar ganguritul ” deceist “
al fiecarui bot de viata este mangaiat de harul lui Gopo, al Elisabetei Bostan sau al lui Gheorghe Naghi si a multor altor dascalimi ce dau cu
penelul pe pelicula.
Deci: Noi infaptuim. ( Propozitie simpla )
Ce ? ( Propozitie si mai simpla ).
UN FESTIVAL . ( Propozitie eliptica de predicat ). >
Nicolae Corjos, regizor; < Filmele pentru copii si adolescenti prezentate
in orasul de basm Piatra Neamt, acum si de-a lungul timpului, au batut si vor bate intr-o inima de piatra cu flori impodobite pentru generatii si
generatii. >
Cornel Diaconu, regizor ; < Ce pot sa-mi doresc mai mult decat o punte a viselor intre doua tinuturi ale copilariei, ” Dream Fest Cinema ” si
” Punguta cu doi bani “, doua festivaluri gazduite cu generozitate de Slatina si Piatra Neamt. Fie ca 2011 sa devina anul renasterii filmului
romanesc pentru copii. >
Doresc sa inchei aceasta succinta expunere cu o pagina graitoare
aparuta in programul acestui eveniment major in speranta ca glasurile
noastre vor fi auzite totusi de cei indrituiti sa vegheze asupra copilariei.
<< Cinematograful ne-a infatisat in sute si mii de filme chipul ” copilului etern “.
Dar tot el este pe cale sa eternizeze si pericolul violentei, manifestata din ce in ce mai activ asupra ” varstei de aur “.
In urma cu mai bine de o jumatate de secol, Edgar Morin avertiza ca ” in
stadiul copilariei, efectele cinematografului se manifesta printr-o reciprocitate intre katarsis si mimetis ” ca ” in stadiul adolescentei apare imitarea sociala “si ca ” doar la varsta adulta s-ar putea manifesta influentele rele-psihotice ale cinematografului “. Din pacate, consideratiile acestui eminent sociolog si cineast, colaborator al lui Jean Rouch la realizarea ” Cronicii unei veri ” si autor al cartii ” Cinematograful si omul imaginar ” sunt sanctionate de adevarul trist al instalarii – inca din copilarie – a influentelor psihotice amintite.
Violenta si-a aflat o nedorita extensie, astfel incat in triada:
katarsis – mimesis – psihoza, ultima a invins.
Iar in acest ” secol audiovizual si alfanumeric ” – cum a numit Antonin J. Liehm veacul in care traim – continua sa se incalce drepturile sacre ale copilariei printr-o nocivitate agresiva a imaginii.
Nu mai e vorba de ” simple perturbari ” ca altadata, ci de o zguduitoare eruptie a ” florilor Raului “. >> Profesor Universitar Dr. Titus Vijeu
In loc de concluzii.
Nu vi se pare ciudat ca in ultimii 20 de ani nu s-a mai facut nici un film pentru copii? Si nu vi se pare si mai ciudat ca desi Arhiva Nationala
de Filme are circa o mie de filme de animatie (seriale, scurt si lung metraje pentru copii) dar le tine sub cheie si nu le permite sa ajunga la cei pentru care au fost create ?
Sambata, 20 august, la ora 18 iubitorii filmului de desen animat, pot urmari pe Tvr 3 filmul de lung metraj “Robinson Crusoe” cunoscut publicului si cu numele de “Il Racconto della giungla”.
