– EVENIMENT DE EXCEPTIE – ” MIHAELA SE INTOARCE “

Dupa un sfert de secol de absenta nemotivata, MIHAELAindragitul personaj din desenele animate romanesti vine la intalnirea cu copilaria.
Editura DIANA din Magura jud. Arges, reuseste un adevarat tur de forta realizand prima carte de colorat dintr-o serie, avandu-i ca eroi pe MIHAELA si AZOREL, deja consacrati in serialul cu acelasi nume.
Si pentru ca se apropie Sarbatorile de iarna, prima aparitie poarta sugestiv titlul

” Mihaela si Craciunul “.

Evenimentul lansarii acestei primei carti de colorat cu Mihaela, va avea loc sambata 19 noiembrie a.c.ora 13 la Romexpo, cu ocazia actiunilor prilejuite de Targul de carte – Gaudeamus.
Intalnirea cu copilaria va avea loc la standul 22 al pavilionului expozitiei unde Mihaela isi asteapta prietenii .

MIHAELA COLOREAZA

Traditii si obiceiuri de Craciun – Steaua – Partea a doua

Cum confectionam o stea de Craciun – Continuare

FOTO 5 B

Toate varfurile razelor sunt unite prin niste fire de sfoara subtire bine
intinse. La fel se procedeaza si cu legaturile dintre turn si cele doua raze alaturate lui.
Dupa incleierea tuturor punctelor de fixare incepe partea a doua
a constructiei stelei, imbracarea sau invelirea razelor, turnului
si a exteriorului sitei.
Se iau coli de hartie lucioasa de diferite culori si se croiesc 7 triunghiuri pentru fata razelor (fata stelei). Dupa ce se lipesc cu clei, se incepe invelirea partilor laterale ale razelor cu o hartie de acelasi tip, dar de o singura culoare pentru toate razele. Hartia trebuie intinsa bine pe suportii din lemn.
Pentru turn se procedeaza la fel, fata intr-o culoare iar celelalte trei suprafete, hartie de aceiasi culoare ca cea folosita pentru lateralele razelor in asa fel incat spatele stelei va fi monocrom.
Din hartie creponata se taie fasii late de 6 – 7 cm. si de o lungime egala cu distanta dintre varfurile razelor. Aceste fasii se pliaza pe mijoc in lungul fasiei ( A , A1, A2 ) apoi se lipesc peste firele de sfoara care unesc colturile razelor. Dupa lipire, cu o foarfeca se vor franjura ( A3) ca in FOTO 5 B.

FOTO 5 A

Si tot din hartie creponata franjurata si pliata , se vor infasura de cateva ori si lipi ( vor arata ca niste ciucuri diferit colorati ) toate cele 7 varfuri ale razelor precum si cele 4 colturi ale turnului.
Dupa aceasta operatiune, toate muchiile de pe fata stelei ale
razelor si turnului, vor fi ornate in acelasi mod ca in ( A3 ) si vor arata in final ca in FOTO 1. Eu le-am facut pe toate colorate
diferit ca in FOTO 1 dar pot fi colorate monocrom (FOTO 10) dupa gustul fiecaruia.
FOTO 5 A

FOTO 6

Pentru interiorul cilindrului central al stelei se confectioneaza o “scena” deosebita simbolizand nasterea Mantuitorului.
Aceasta scena, ca o diorama, este compusa din trei elemente
principale de sustinere, fata, fundalul si personajele prezente la eveniment. Fata sugerand exteriorul locului in care s-a nascut Isus ( B ).
Eu imi imaginam ca o intrare intr-o grota. Poate fi creata in orice
mod cu conditia ca dimensiunile sa depaseasca putin diametrul sitei
si al decorului cu cerul instelat din ultimul plan.
In interior, o suprafata dreptunghiulara vopsita in albastru si
presarata cu mici stelute argintii ( D ) si ancorata in lateral de primul element, cel de fatada, prin lipire.
In acest cadru semicircular se practicau mici taieturi in care se
montau pe unul sau mai multe planuri, magii, cateva animale din staul si ieslea cu Maica Domnului si Pruncul ( C ). Pentru demonstratie, eu am optat pentru un singur plan, care contine toate elementele importante ale evenimentului.
Suprapuse, aceste straturi aratau ca imaginea din coltul dreapta sus ( E ).
Cercul ( A ) sugereaza forma sitei si pozitionarea elementelor “dioramei”.
Materialul folosit la confectionarea lor era cartonul Duplex sau o hartie de desen de buna calitate casherata peste carton.
FOTO 6

FOTO 7

In FOTO 7 se observa dispunerea in planuri a celor trei elemente ale dioramei.
A – Rama exterioara.
B – Fecioara Maria cu Pruncul, magii si cateva animale.
– Acestea pot fi facute si in planuri diferite, marind perspectiva si creand detasarea in spatiu a personajelor.
Pot fi realizate, de ex., un plan pentru magi, un plan al Madonei cu Pruncul si un plan cu diverse animale.
C – Cerul panoramic curbat din fundal.

FOTO 8

Montarea acestora in interiorul sitei este prezentata schematic in FOTO 8 , cercul ( A ) fiind sita, ( B ) fiind ” rama ‘ ( intrarea ingrajd ), ( D ) decorul cu stele fixat in spatele lui ( B ) si ( C ) “grupul ” care depaseste curbura decorului instelat.
In concluzie, lungimea acestui element trebuie sa depaseasca arcul descris prin curbarea decorului ( D ) cu circa unu, doi centimetri de o parte si de cealalta a fundalului, pastrandu-se grupul in centrul “dioramei”.

FOTO 9

Nu am intrat in detalii privind modurile de fixare a componentelor,
lasand fiecaruie libertatea de a gasi rezolvarea cea mai simpla si mai economicoasa posibila. De exemplu, pentru a fixa scena nasterii Mantuitorului de cadrul sitei, tata folosea niste coltare de carton ( E ) care erau lipite la un capat de partea din spate a decorului reprezentand intrarea in grota, iat celalalt era fixat direct de exteriorul sitei, avand grija sa fie perfect orizontala sub turnul stelei.
Dupa montare va arata ca in FOTO 9.

FOTO 10

Pe fiecare fata a razelor si a turnului se vor lipi ingerasi, Mos Craciuni sau diferite elemente ( stelute de zapada, imagini florale, braduti, etc. ).
Deasemenea, lipea hartie creponata franjurata ( in cazul de fata bleu –
vezi sageata neagra ), marcand conturul exterior al sitei. Marginile fetei
dioramei erau apoi ” tunse ” cu grija pentru a nu depasi ornamentul
aplicat.
FOTO 10

Cand totul era gata, tata fixa un bec de lanterna in partea superioara a dioramei dar ascuns privirii si alimentat de la o baterie “patrata”, cum se gaseau pe atunci, fixata in spatele intregii scene si grupul de copii putea porni cu colindul.

Stea1

 

NOTA ; In demonstratia de mai sus m-am referit la o stea cu 7 raze
(colturi) si un turn (coada stelei calauzitoare a magilor). Puteti construi o stea doar cu 5 raze si un turn, modificand insa cotele de la baza razelor si a turnului (care va trebui sa-si pastreze forma de trunchi de piramida cu baza mica jos) si in final va arata ca in imaginea cu colindatorii prezentata la inceput.
Cel mai important este principiul de constructie al stelei, care ramane acelasi.

Spor la lucru.

Traditii si obiceiuri de Craciun – Steaua – Prima parte

Omul gospodar isi face iarna car si vara sanie.
( din intelepciunea populara )

Steaua traditii

De foarte multi ani am observat cum o serie de obiceiuri stramosesti au fost uitate sau transformate in nefericite improvizatii ce n-au nici o legatura cu simbolurile sacre ale Craciunului.
Gandindu-ma ca este suficient timp, pentru ca cei interesati sa
confectioneze o stea pentru colindul de Craciun, voi posta in cele ce urmeaza cateva sfaturi pentru realizarea acestei dorinti.

Deci – Steaua de Craciun

Stea1

Tata era un adevarat artist in confectionarea stelelor pentru
colindele de Craciun si nu exista an in care sa nu le faca fratilor
mei ” darul ” pentru care toti ii invidiau. O stea.
FOTO 1

FOTO 2

Cum proceda ?
Cauta o sita ( A ), de regula pentru faina, cu un diametru de aproximativ 25 cm. apoi ii scotea reteaua metalica ( plasa ) pentru cernut prin indepartarea inelului de fixare ( B ).
Pregatea o bucata de hartie de lungimea sitei ( C ), de circa 78 cm. si lata de 10 – 15 cm. pe care trasa viitoarele locuri de fixare ale razelor si a cozii sau turnul cum i se mai spunea. FOTO 2

FOTO 2 A

Desena sapte patrate cu laturile ( A ) de circa 8 cm. pentru viitoarele raze si un dreptunghi cu lungimea ( B ) de circa12 cm. iar latimea egala cu latura patratelor ( 8 cm. ) pentru turn.
Construia in interiorul fiecarui patrat cate un triunghi, ( marcate cu culori mai inchise ) varfurile acestora reprezentand punctele de fixare ale viitoarelor raze iar colturile dreptunghiului, punctele de fixare ale turnului ( de fapt coada cometei intr-o stilizare deja utilizata in folclor ).
Trasa astfel locurile de fixare ale celor 7 raze, ca niste prisme triunghiulare si a turnului. Spatiile dintre aceste forme era de circa 1 – 2 cm. ( C ). FOTO 2 A

Nota
Cotele sunt aproximative datorita faptului ca sitele au marimi
foarte diferite, dar trebuie retinut principiul de constructie iar
dimensiunile pot fi ajustate in functie de acest lucru.

FOTO 2

Rula hartia pe exteriorul ramei de lemn (sita circulara)- FOTO 2
( C ) si dupa ce o lipea provizoriu pe exteriorul sitei, marca cu un varf ascutit (shaber, spitz sau cu un creion ), toate colturile formelor geometrice desenate pe sulul de hartie.
Dupa indepartarea hartiei cu reperele desenate ( 7 triunghiuri pentru raze si un dreptunghi pentru turn ) practica niste gauri ceva mai mici decat grosimea unui creion ( 5 – 6 mm.) in locurile marcate ( D ).
FOTO 2 .

FOTO 3

Confectiona apoi 25 de bete de grosimea gaurilor si lungi de circa 35 de cm ( cate 3 pentru fiecare raza si 4 pentru turn ) pe care le introducea in perforatiile existente.
Capetele din afara erau adunate cate 3 (pentru raze) si aliniate in asa fel incat triunghiul dinspre fata stelei sa fie perpendicular pe suprafata sitei. La fel se proceda si pentru turn. Prin aceasta aliniere, toate colturile si turnul, aveau “fetele” in acelasi plan (F). Odata realizata alinierea, cele trei bete erau legate si incleiate atat la partea superioara cat si la cea inferioara.
Cleiul folosit era cleiul de oase care lipea exeptional.
Turnul avea un alt mod de montare. Cele patru bete (scheletul exterior) in partea de jos urmau aceleasi reguli de montare ca la razele triunghiulare.
Atat la interior cat si la exterior, capetele erau infasurate cu sfoara, in asa fel incat cele doua matisari sa rigidizeze cat mai bine fiecare dintre partile scheletului nou format ( D ).
In partea de sus a turnului se monta un dreptunghi ( C ) cu colturile crestete spre interior pentru a pozitiona fiecare bat de sustinere, construit din carton gros sau placaj de 3 mm, mai lung decat dimensiunea celui de la baza cu circa 4 cm., transformand astfel turnul intr-un trunchi de piramida cu baza mare sus.
Suportul dreptunghiular, dupa ce era pozitionat, era fixat cu sfoara legata in diagonale si incleiate ( E ) atat in partea superioara a acestuia cat si dedesubtul lui pentru a-l rigidiza cat mai bine.
FOTO 3

FOTO 4

Pentru a fi transportata, steaua avea in partea dinapoi un maner din lemn ( C ) de dimensiuni de 5o cm x 4 cm x 1,5 cm (aproximativ) modul de fixare lasandu-l la aprecierea fiecarui constructor.
Tata il fixa de spatele sitei cu sfoara petrecuta prin alte patru gauri practicate, ( doua sus si doua jos ) si dupa ce il fixa bine, incleia sfoara pentru mai multa siguranta.
Manerul era fixat pe centrul stelei in pozitie verticala ( C1 ), sau ( C2 ), ca in schemele de fata ( A ) si profil ( B ).
FOTO 4

Stea1

Atentie ! La montarea unei “raze” se are in vedere ca distanta dintre varful acesteia si al urmatoarei raze sa fie egala cu a celorlalte in asa fel incat sa fie dispuse uniform pe intreaga circumferinta, fiecare raza aratand, privita din fata, ca un triunghi isoscel.
Privita frontal, steaua va avea cate trei raze laterale de fiecare parte a turnului si una opusa acestuia.
FOTO 1