ANIMAFILM – SCURT ISTORIC STATISTIC -2

Perioada 1964 – 1999

  In 1964, cand ne-am mutat in Bucuresti, am obtinut drept sediu o fosta scoala anglicana pe str. Olteni la nr. 45, undeva aproape de calea Dudesti. Scoala era dezafectata de mult timp si necesita reparatii serioase. Pentru un timp, eram toti la un loc, atat partea artistica cat si cea tehnico – administrativa. Era cladirea noastra, dar conditiile erau mult sub normele necesare unui studio. (Ex. Sobele de teracota explodau cand aveam mai multa nevoie, grupurile sanitare aratau ca vai de ele, etc.,  etc ). Cred ca in primavara lui 1965, ne-am mutat provizoriu, “desenul animat” in vila Nicolae Malaxa din aleea Alexandru 38, iar “filmul de papusi si cartoane decupate” undeva pe langa Pta. Kogalniceanu.

vila Nicolae Malaxa

Dupa aproape un an, ne-am intors in str. Olteni 45. Aveam studio. Ateliere spatioase si luminoase, telefon, incalzire, platouri, cabine de montaj si cel mai important lucru, era faptul ca eram impreuna.

In acest sediu, singurul, am fiintat peste zece ani. Tot acolo s-a facut si primul lung metraj din istoria animatiei romanesti( Robinson Crusoe ).

Dotarile la inceput erau minime, un aparat Cinephon pentru filmul de papusi si trei truci verticale, un Eclair , un Debrie si o Ascania pentru desenul animat. In cativa ani studioul se va dota cu trei truci rusesti MF 12, o truca japoneza Seyki(dotata si cu imagine aeriana), o camera TK 4 din Cehoslovacia( cu obiective japoneze ) pentru filmul de papusi si trei mese de montaj Prevost. Sectia de sunet va avea o instalatie de mixaj profesionala Siemens – Klang, compusa dintr-un magnetocord, trei film-fonografe, rotosyn  si aparatul de proiectie Bauer pentru mixaje. Sectia sunet a mai fost dotata cu un magnetofon Telefunken si unul unguresc. Pentru efecte speciale, studioul a mai achizitionat un sintetizator Synthi AKS si un reportofon Nagra.

Sala de vizionare a fost tratata fonic iar cabina de proiectie fusese dotata cu doua aparate Dresden pe 35 mm pentru proiectiile curente.

  Toate aceste dotari ca si urmatoarele, au fost acoperite din exportul filmelor de animatie.

In doar cativa ani, studioul Animafilm isi va diversifica productia, aparand noi sectii:

  Sectia Film Comanda – Publicitar si   Sectia Diafilm – Diapozitiv.

   Asta presupunea noi dotari.

   Astfel sectia ” Film comanda” a fost dotata cu cinci camere Arriflex iar “Diafilm-Diapozitiv”, cu patru aparate foto Hasselblad.

In fata Studioului Animafilm Olteni 45

Avand deja experienta de la Festivalul National al Filmului de Animatie din 1965, cu realizari notorii ale genului si cu autori din vechea ” garda “- Gopo, Bob Calinescu, Olimp Varasteanu sau din noul val, precum Constantin Mustetea si Horia Stefanescu( care si obtine Premiul I cu filmul ” Gura lumii “), Marin Paraianu pregatea deja viitorul animatiei autohtone, ridicand stacheta calitatii mai sus.

   In acest sens, in anul 1966 , prin stradaniile sale, se deschid pentru prima data, portile catre lumea animatiei mondiale.

   Avand drept MOTTO – ” Imaginatia omului in serviciul umanitatii “ are loc intre 24 – 28 iunie , la Mamaia, I-ul FESTIVAL INTERNATIONAL AL FILMULUI DE ANIMATIE “PELICANUL DE AUR”, ocazie cu care animatorii romani se alatura numelor deja consacrate al genului precum – Walerian Borowczyk, Bruno Bozzetto, Doniu Donev, Ivan Ivannov -Vano, MC Laren, Jan Lenica, Boris Stepantsev, Jiri Trnka, Dusan Vukotic, Ante Zaninovic, etc., etc. Vukotic fiind chiar castigatorul unui OSCAR pentru filmul – ” ERSATZ “.

Deviza Festivalului international de la Mamaia

Prima editie a Festivalului aduce si primele trofee – PELICANUL de ARGINT pentru filmul ” Picatura ” de Sabin Balasa iar Gopo, pentru ” Amprenta ” obtine PREMIUL JURIULUI.

   La cel de-al II-lea festival, tinut in 1968, Filmul de papusi ” Prostia omeneasca ” realizat de George Sibianu, obtine PELICANUL DE AUR, iar Balasa, cu filmul ” Valul ” confirma ascensiunea sa, obtinand un alt PELICAN de ARGINT .

   In 1970, ultimul festival international organizat de studioul Animafilm, la Mamaia, il are ca laureat cu PELICANUL de ARGINT, pe Adrian Petringenaru pentru filmul ” In padurea lui Ion “. Odata cu inlocuirea lui Marin Paraianu de la conducerea studioului, la jumatatea anului 1971, inceteaza si organizarea festivalului international de la Mamaia.

Logo festivalul de la Mamaia

FLUXUL TEHNOLOGIC AL FILMULUI DE ANIMATIE PE INTELESUL TUTUROR.

– PERIOADA ANIMAFILM –

sigla Animafilm

Partea intai.    

     Scenariile, in forma literara erau discutate in prealabil cu REDACTORUL si REGIZORUL viitorului film. Discutiile continuau apoi  in cadrul Consiliului Artistic al Studioului Animafilm. La acesta participau Directorul studioului, SCENARISTUL, regizorul care urma sa-i dea viata filmului, redactorii studioului si cativa regizori cu experienta . Rolul consiliului era acela de a limpezi eventualele neclaritati in tratarea subiectului, sugerandu-se variante posibile de exprimare regizorala.

     Dupa aprobare, se intra practic in productie.

     Apare un nou personaj, SEFUL de PRODUCTIE ( echivalentul DIRECTORULUI DE FILM la FILMUL JUCAT ), care impreuna cu regizorul stabilesc DEVIZUL FILMULUI ( costurile, necesar materiale, oameni, planul calendaristic, etc.)

     Se trecea apoi la realizarea Story-board-ului ( decupajul regizoral ilustrat ), prezent la toate genurile de animatie.

     Acesta semana cu desfasurarea unei benzi desenate, in care scenele , toate  numerotate , aveau indicatii precum durata in secunde, continutul fiecarei scene pe scurt si eventual indicatii pentru dialog. Tot aici sunt marcate prin cadre alaturate, panoramicele, schimbarile de cadratura, (ex. De la plan general la prim-plan, etc.). Story – board-ul continea directia miscarii in si intre cadre ca si dimensiunile cadrelor ( planuri generale, planuri medii, prim-planuri, etc.). Scenele mai aveau mentionat numele/numarul decorului folosit in fiecare scena. Era practic indrumarul filmarii si al montajului.

  • Nota. Nu exista un standard al formatului story-board-ului. Fiind o chestiune personala si orientativa, regizorii au realizat tipuri diferite de story-board-uri in maniera cea mai convenabila pentru ei si practic, nici la serialele facute de mai multi autori, acestea nu se regaseau ca identitate.

     Acest lucru, la Animafilm  era realizat de regizor (in 99, 9 % din cazuri ) sau se apela la un specialist in domeniu.

story-board

Se stabileau personajele filmului ( model sheets ) si culorile lor.

     De cele mai multe ori, erau facute tot de regizor, sau se solicita ajutorul unui desenator creator de personaje.

     Un alt membru al echipei viitorului film era SCENOGRAFUL, care indrumat  de regizor, stabilea si executa, toate decorurile necesare filmului de desen animat si cartoane decupate, sau cu ajutorul tehnicienilor din atelierul filmelor de papusi, in cazul acestora din urma.

  •  Nota. Culorile personajelor erau codificate cu titlul filmului si numeric ( atlasul de culoare al filmului ) pentru a nu se confunda culorile stabilite cu eroii altor filme. Ex. Film Robinson. personajul POLL; cap 13, pleoapa si interior cioc 26, ochi 1, cioc 22, limba 8, corp 17,  etc. si sunt stabilite de regizor si scenograf in deplina armonie cu grafica filmului. In functie de complexitatea filmului, numar de eroi, dimensiunile eroilor, etc., se pregateau, cu aproximatie,cantitatile necesare pentru fiecare culoare in parte in asa fel incat, absolut toti eroii acelui film sa fie colorati conform modelului stabilit initial.
Robinson Crusoe – Poll
  • Nota. Combinarea culorilor, din lipsa unui laborator de specialitate, se realiza in studiou, amestecandu-se in mojare de portelan, diferite culori pana la obtinerea tonurilor dorite. De multe ori, nici culorile de baza nu corespundeau ca nuanta ( ex. Vermillion-ul avea uneori nuanta apropiata de orange si trebuia corectata ). Fiind vorba de cantitati importante de guasa, se prefera aprovizionarea cu culori a caror data de fabricatie era similara la toate. Fondul Plastic de la care ne aprovizionam, nu facea nuante la cerere si trebuia sa le combinam noi prin metodele empirice aratate mai sus. Pentru a va demonstra greutatile intampinate in realizarea guasei pentru acetofan voi aminti doar liantul special – AGLUTINANT – care uneori nu corespundea calitativ la culorile existente si atunci s-au experimentat diverse solutii pentru ca guasa sa adere la suportul transparent, sa fie sicativa si sa nu se exfolieze dupa multimea de utilizari.  In timpul lucrului, guasa, fie se lipea de foita de protectie dintre acetofane fie crapa in timp ce se usca in clasoarele destinate acestei operatiunui. Solutia ” ideala ” a fost un gen de liqueur Bitter care daca era dozat corespunzator putea fi utilizat cu bune rezultate.Cel care “i-a dat de cap”, problemei a fost conu’ Culai ( scenograful Nicolae Hizan ).
  • Nota speciala. In perioada in care am activat la Buftea, culorile pentru filmul de animatie erau realizate in Laboratorul de Grima si Culori din cadrul Centrului de Productie Cinematografica – Buftea si absolut toate erau de o calitate exceptionala, pornind de la pastilele de acuarela, tuburile de tempera si terminand cu guasa pentru acetofane. ( La conducerea acestui laborator era ing. M. Sufana ).

      Va urma.

CARTURESTI – carte, ceai, muzica, dichis si ORBUL GAINILOR

Niste prieteni m-au rugat sa caut filmul meu “Robinson Crusoe “, pe site-ul Libraria Carturesti.
Nu mi-au spus de ce ci doar sa-l caut.
Am cautat si am ramas surprins.
Am aflat cu acest prilej ca filmul al carui DVD este prezentat si pe a carui coperta este scris mare – UN FILM DE VICTOR ANTONESCU – are ca regizor pe Francesco Maurizio Guido si ca filmul a fost realizat de CORONA CINEMATOGRAFICA si nu de Studioul Animafilm.
Postarea celor de la ” Carturesti ” dovedeste o mistificare impardonabila.
Pentru edificare, alatur pagina 19 ( filme de animatie ) a ” Librariei Carturesti ” din 11 iunie a.c.

CARTURESTI Robinson 1

In imagine, la care am adaugat doua detalii ( coperta carcasei DVD-ului si un fragment din afisul filmului ) se vad clar inexactitatile.
Cum vor justifica aceasta lipsa de etica profesionala ?
De altfel, cautand si pe alte ” Librarii ” am gasit si alte
ciudatenii. De exempu, numele autorului filmului ” Robinson Crusoe “, lipseste intr-un caz,

PAGINI ROMANESTI 1

sau contine aceeasi eroare ca la ” Carturesti “, ( autor Francesco Guido ), ba unii mai informati, afirma ca scenariul a fost scris de Allan Thornton ( !!!!! )
Acest lucru dovedeste ca sursa “informatiilor” este comuna tuturor “librariilor” si ca nu este doar o intamplare.

Pentru o corecta informare, scenariul a fost scris ( in ordinea aportului adus ), de Alberto Chimenz, Francesco Guido, Victor Antonescu, si Allan Thornton.
Dupa ce in 1973, filmul a fost oprit de la difuzare iar numele noastre au disparut de pe generic, iata ca azi, niste “adormiti”, isi permit sa comercializeze filmul, calcand in picioare drepturile de autor ale subsemnatului si denaturand grosolan adevarul.
Daca la Robinson, ” pica prost ” realizarea acestui prim lung metraj de animatie la Studioul Animafilm, la celalalt film al meu, ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor ” la ” Studiou ” apare – TVR MEDIA !!!!
Nici macar un cuvant despre Animafilm !

Cunosc cei de la ” Carturesti “, ca modificarea de natura celei privind ” Robinson Crusoe “, atribuindu-se altcuiva meritul realizarii operei, intra sub incidenta legii?
Fenomenul nu este singular si se explica prin inapetenta unora la filmul romanesc de animatie.
Circa 1500 de filme autohtone zac in arhiva iar promovarea unora dintre ele se face, cand se face, in bataie de joc.

Daca aveau curiozitatea sa citeasca contracoperta carcasei DVD-ului, ar fi vazut urmatoarele;
ROBINSON CRUSOE
– o coproductie romano – italiana realizata in studioul ANIMAFILM.

COPERTA COMPLETA ROBINSON 1

Si atunci ?
Se vede ca au scris ” dupa ureche “, sau cineva si-a batut joc de ei.
Indiferent cum s-a intamplat, cele postate nu fac cinste ” librariilor “.
Toata lumea stie ca varianta italiana a filmului a rulat sub titlul ” Il racconto della giongla ” semnata de Gibba, dar de aici si pana la ce au postat e cale lunga.

Nota.
Din curiozitate m-am dus cu un prieten la ” Libraria Carturesti ” din Bucuresti si am cerut cele doua filme.
O tanara serviabila a cautat ” la raft ” si negasindu-le a apelat la calculator.
A gasit titlurile, dar nu si filmele, lipsind din stoc.
Am aflat tot atunci ca filmul ” Uimitoarele aventuri ale muschetarilor ” a fost realizat de Victor Antonescu, dar ca filmul ” Robinson Crusoe ” nu are specificat autorul si deci nu-mi poate spune cine-i regizorul !!!???
Cum este posibil sa lipseasca din datele librariei o informatie de acest fel, referitoare la un DVD ?
De ce la ” muschetari ” se stia si la ” Robinson ” nu ?
Simptomatic !

Nu stiu cum e ceaiul la ” Carturesti “, dar daca e facut de aceiasi , prefer apa de la robinet.

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 8

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 8

– Valurire imagine –

Au fost situatii cand imaginea trebuia tulburata pe anumite portiuni.
Prin nu stiu ce miracol, ne-am trezit cu doua cristale ondulate pe
o singura fata si care in alte studiouri fusesera folosite cu succes.
Trebuia gasit doar motivul pentru a incerca si noi.
Eu am folosit acest trucaj in doua momente. Unul in filmul Robinson
Crusoe, in scena in care Vineri se ameteste cu ” elixirul ” oferit cu
generozitate de Poll, papagalul vesnic amator de tarii si al doilea moment in episodul Epava din serialul Aventuri submarine.
Ce aveam de facut pentru a crea efectul de tulburare ?
Puneam cristalul in cauza, cu suprafata neteda peste cristalul care presa acetofanele si-l ancoram provizoriu cu shatterton ( banda izolatoare
folosita la sigilarea cutiilor cu pelicula – un fel de leucoplast dar mai
bun) si incadram cristalul intre niste repere laterale gradate. La fiecare doua fotograme, deplasam cristalul in directia ondulata si filmam.
Portiunile care fusesera filmate cu acest trucaj prezentau efecte
care iti sugerau; in primul caz, ameteala, iar in al doilea unduirea apei.

In Fig. A am postat o imagine inainte de folosirea cristalului.

A IMAGINE FARA FILTRU

In Fig. B aceeasi imagine cu cristalul suprapus.

B IMAGINE cu FILTRU B

In Fig. C prezint o incercare de a va face o idee de cum arata cristalul respectiv.

CRISTAL UNDUIRE Fig C

Astazi, stai pe scaun si selectezi din program optiunea waves sau undulations si treaba se face singura.
Ce vremuri….

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 7

EFECTE CINEMATOGRAFICE – 7

– Dubla expunere –

Saracia ne-a invatat sa apelam la un trucaj realizat cu ajutorul aparatului.
In loc sa folosim culori transparente cum existau deja in lumea animatiei noi am folosit dubla expunere.
Pe scurt ce voiam sa obtin si ce a trebuit sa fac ?
Aveam o scena in filmul Robinson Crusoe, in care iscoada trimisa de
Bongo Bongo astepta in plina noapte debarcarea invadatorilor condusi
chiar de sangeroasa capetenie. Spionul tinea deasupra capului o faclie si scruta marea asteptand. Flacara palpaia aruncand jocuri de umbre si lumini pe fata si bratele iscoadei. Pentru realizarea acestor umbre, am facut animatie speciala pentru mastile desenate ca si la cele folosite pe timp de furtuna, numai ca de aceasta data nu am supraexpus
fotogramele ci am apelat la dubla expunere procedand in felul urmator;
Cu sectorul obturatorului deschis la 40 % am filmat personajul cu faclia si cu mastile negre care ” jucau ” pe fata, pieptul si bratele acestuia,
pe toata lungimea scenei. Dupa ce s-a terminat, sectorul a fost inchis
complet si intregul material filmat a fost dat inapoi pana la prima fotograma.
S-a deschis apoi sectorul la 60 % si s-a refilmat intreaga animatie, mai putin mastile negre.
In acest mod de filmare am obtinut o expunere corecta a peliculei prin
doua expuneri.

1 DUBLA EXPUNERE

– Prima imagine ( Fig.1 ) reprezinta cadrul inainte de punerea mastii.

2 DUBLA EXPUNERE

– A doua imagine ( Fig.2 ) reprezinta cadrul cu masca neagra, pregatit
pentru inceperea primei filmari ( primei expuneri ).

3 DUBLA EXPUNERE

– In Fig.3 se observa efectul obtinut prin dubla expunere.

Fenomenul este cumva asemanator cu inlantuirea, numai ca aici nu se
se aduceau modificari sectorului obturatorului, dupa fiecare expunere.
La vizionare efectul era cel scontat, expunerea era corecta, iar ” umbrele ” animate palpaiau asa cum doream. Dar a trebuit sa filmez
de doua ori acelasi lucru in loc sa folosesc culori transparente.
Tot la dubla expunere am apelat si in cazul personajului ” invizibil ”
din filmul ” Jos masca “.

4 DUBLA EXP JOS MASCA

In Fig.4 prezint personajul in cele doua ipostaze din film.
In stanga cadrului, personajul misterios era ” vizibil ” iar in dreapta, devenit ” invizibil ” dupa folosirea unei ” licori ” speciale.